Caută 
4 MIN
Scoala ieseana e pe culmile succesului. O arata negru pe alb statisticile, rapoartele, stirile televizate. Posturile tv au relatat recent ca Iasul ocupa locul I pe tara cu cel mai mare numar de elevi, sase din totalul de 16, cu media de admitere la liceu 10. Trei dintre acesti sase zecisti provin nu doar din acelasi colegiu, "Negruzzi", ci si din aceeasi clasa. Intimplator sau nu, e clasa unde a fost diriginta Camelia Gavrila, inspectorul scolar general. (In treacat fie spus, o clasa de copii ai VIP-urilor locale, dotata pe banii parintilor cu DVD, aer conditionat, mobilier modern, tehnica ultraperformanta. O insula de lux intr-un liceu de stat. O clasa in care toti elevii, de la primul la ultimul, au luat in acest an 10 pe linie la tezele cu subiect unic). Performanta Iasului de a avea sase din cei 16 decaristi ai tarii e intr-adevar impresionanta, daca ne uitam atent pe harta. Cu exceptia Bacaului, care are doi elevi cu 10, celelalte judete, daca au cite unul, e lucru mare. Dar nu e singura performanta. Bacalaureatul din aceste zile a scos la iveala mii de elevi exceptionali.
3960 de candidati la bac, din totalul de 7.500, au luat intre 9 si 10 la proba orala de romana. O treime din ei, mai precis 2.200, au primit 10 curat. La limbi moderne au fost 4.154 de note peste 9, din care 2.497 de 10. La Liceul de Informatica, una din comisii era cit pe ce sa strice armonia, punind note de 6 si 7. Dar, dupa ce sefa Inspectoratului Scolar Judetean a intervenit, lucrurile au intrat si aici pe fagasul normal. Adica pe fagasul notelor mari pe banda rulanta, al unui simulacru de examen national, cum a devenit bacul de la an la an.
Vom deveni, oare, o natiune cu milioane de premianti analfabeti si inculti? Asistam de la ani buni la aceasta devalorizare a notei, care s-a transformat din unitate de masura a cunostintelor in instrument de accedere la liceu si, mai departe, la facultate. Practic, doua schimbari bune la nivelul intentiilor s-au dovedit a fi extrem de daunatoare in fapt. Caci, in absenta unor standarde nationale, desfiintarea examenelor de admitere la liceu si la facultate au transformat treptat scoala dintr-o etapa de acumulare a cunostintelor intr-o cursa continua dupa note mari. Nu mai conteaza cit stii, ci cit ai luat. Cu primul compromis, pretentiile profesorilor incep sa scada, ale elevilor si parintilor incep sa creasca. E ceea ce se intimpla de ani buni, iar acest proces de degradare a calitatii educatiei are efectul bulgarelui de zapada. Profesorii universitari culeg deja roadele. La facultati unde se intra anual cu medii astronomice sint destui studenti care nu stiu unde "s-a" puna cratima. Iar la specializarile formatoare de profesori – unde nu se inghesuie cei mai buni – situatia e chiar mai rea. Dupa ce, de la inaltimea amfiteatrului, deteriorarea calitatii studentilor a fost resimtita ca un soc, acum totul pare "mai" normal. Prinsi in iuresul procesului Bologna si al industrializarii academice, universitarii nu mai pot nici ei tine garda sus, caci ar insemna sa goleasca salile de curs. Si uite-asa, cu diploma de licenta in buzunar, proaspetii absolventi de facultate deveniti profesori repeta lectia invatata pe pielea lor. Cercul se inchide in acest fel.
Acesta nu e neaparat un scenariu pesimist, ci unul cit se poate de real. Mai sint si exceptii, se intelege. Ceea ce am descris mai sus nu inseamna ca nu avem destui elevi care isi merita notele sau ca nu am avea multi profesori buni ori studenti exceptionali. Dar ei se formeaza in acest sistem vicios care ii va afecta mai devreme sau mai tirziu. Caci ce argumente poti aduce unui copil care te intreaba sec la ce bun sa mai invete, atita timp cit si colegul ignorant are tot 10 la teza unica, tot 10 la oralul de la bac? Si ce daca e doar o proba orala, unde nota e "orientativa", argumentul atit de des invocat in apararea productiei de note umflate. O proba orala e o bataie de joc? Si daca e asa, daca elevii se fac ca stiu, iar profesorii se prefac ca ii asculta, de ce sa mai existe, atunci, aceasta proba, ale carei costuri, in bani si nu numai, sint atit de mari?
Fireste, situatia descrisa are numeroase nuante, de la un profesor la altul, de la o scoala la alta, de la un judet la altul. Problema este ca hei-rupismul notelor sa nu capete rang de politica educationala. Dar sa nu dam verdicte, sa ne uitam doar la fapte: clasa inspectorului scolar general din Iasi are mai multi absolventi cu media de admitere la liceu 10 decit orice alt judet din tara. Toti elevii aceleiasi clase au luat 10 pe linie la tezele unice. In judetul Iasi, inspectorul general a intervenit pe linga o comisie severa de la bac, dupa care lucrurile au intrat pe fagasul normal.
