Sorana n-a aparut din neant

Nostalgicii tenisului de altadata savureaza si acum succesele lui Ilie Nastase si Ion Tiriac, pastrind doar regretele ca cel mai bun tenisman roman al tuturor timpurilor n-a reusit sa cistige Wimbledonul, turneul turneelor, atunci, acum si in vecii vecilor amin. Sau amara deceptie din 1972 cind, cu un Nastase crispat, Romania a ratat poate unica ocazie de a cistiga Salatiera de Argint. Nostalgicii tenisul de acum trei-patru decenii isi amintesc si victoriile Virginiei Ruzici la Roland Garros, la simplu si la dublu. Numai ca intre inegalabilul Nastase si batrinul Tiriac, pe de o parte, si restul omenirii cu racheta in mina de pe la noi era un hau imens. S-ar putea, daca scotocim mai mult in memorie, sa ne amintim si de un Toma Ovici, care, cu jocul sau enervant de plictisitor, numai bun pentru zgura de pe Arena Progresul, reusea sa scoata din titini unii jucatori de marca, asa cum ar fi, de pilda, primul profesionist francez, Pierre Barthes. Sau de Ion Santei, partener de dublu foarte bun pentru Nastase in citeva partide, dar acestia s-au scurs din privirile noastre, unul in Germania si altul in Franta. Lucrurile nu stateau altfel nici in tenisul feminin. Virginia Ruzici si, partial, Florenta Mihai erau jucatoare prea bune pentru Romania, iar Mariana Simionescu, un mare talent, a ramas in prim plan mai mult ca Mrs. Borg decit ca jucatoare. Pina atunci, Judith Dibar cistiga an de an titlul national, dar in afara era o necunoscuta. Stai si te intrebi, uneori, de unde Dumnezeu a rasarit un Nastase, un Tiriac sau o Ruzici, intr-o tara in care un deceniu intreg tenisul a fost privit de catre autoritatile comuniste drept un "sport de burjui", incompatibil cu aspiratiile maselor populare?

La mare voga era tenisul cel mic, jucat la masa cu mingea de celuloid, in care stralucea in anii ’50 singura sportiva romanca ajunsa pe atunci in "Guiness Book", Angelica Rozeanu. Numai ca, dupa ce asiaticii au pus stapinire pe tenisul de masa, iar doamna Rozeanu a plecat definitiv in Israel, politrucii vremii au reconsiderat si tenisul cel mare, inceputul fiind facut de un meci de Cupa Davis, cu Spania, televizat in premiera pe atunci, cind pustanul Ilie Nastase i-a furat un set alb "vrajitorului" Manolo Santana. Exact in acelasi an (1967), televiziunea a transmis, in premiera, si finalele turneului de la Wimbledon, iar romanii au descoperit ca exista si un altfel de tenis. Un sport de care s-au simtit atrasi, mai ales ca "Nasty" al nostru a facut din aceste spectacole reale opere de arta.

Asadar, citeva virfuri (Tiriac, Ruzici, Mihai) si un adevarat magician (Nastase). Si in rest, neantul.

Revenind in prezent, tenisul romanesc duce dorul unor jucatori de calibrul lui Ilie, numai ca este foarte greu de crezut ca vom avea un nou Nastase in viitorul apropiat. Insa jucatori buni au aparut, caci fara talentul lui Andrei Pavel si al lui Victor Hanescu nu am fi jucat ani buni in Grupa Mondiala. Nu ne mai laudam cu virfuri ca Ilie si Virginia, dar avem doi jucatori si patru jucatoare in Top 100, ceea ce nu-i putin lucru. Si daca, an de an, se simtea exasperarea ratarilor in serie a jucatorilor si jucatoarelor din Romania, care rareori treceau de turul II in turnee, acum realizam faptul ca acele participari aduc puncte, care se cumuleaza in clasamente.

Extrem de important este ca acum, in Romania, se joaca tenis cum nu s-a mai jucat niciodata, in toate orasele tarii. Meritul este, in principal, tot al corifeilor de altadata, Tiriac si Nastase, care au lansat provocarea circuitelor Futures in Romania. Regretul dominant – acela ca nu apar jucatori de prima mina in tenisul mondial – a fost atenuat de recentele performante. Alexandra Dulgheru, jucatoare rasarita din turneele noastre mititele, s-a impus la Varsovia in fata unor sportive cunoscute in toata lumea, Victor Hanescu s-a calificat in turul III la Roland Garros, iar Sorana Cirstea, la numai 19 ani, a ajuns in sferturile aceluiasi turneu, aratind ca investitiile facute in tenis incep sa dea roade. Nici in deceniile trecute Romania nu ducea lipsa de talente, insa acestea se pierdeau pe drum, pentru ca tenisul este un sport extenuant si costisitor. Acum se gasesc bani destui si pentru acest sport, fie prin sponsorizari, fie pur si simplu prin aportul parintilor cu dare de mina, iar rezultatele incep sa se vada. Daca Sorana Cirstea si Monica Niculescu, Alexandra Dulgheru si Raluca Olaru, Victor Hanescu si Victor Crivoi vor continua pe acelasi drum, tenisul romanesc va avea numai de cistigat.