Ana M., 52 de ani, din Iasi: "Mama are hipertensiune, iar tata a murit acum doi ani din cauza unui infarct. Avea si el hipertensiune si diabet zaharat. As dori sa stiu: pot avea si eu aceleasi probleme de sanatate? Am tot vazut reclame despre un test care poate spune daca risc sa fac o boala de inima. Cum imi pot afla acest risc? Cit de important este daca parintii mei au avut astfel de probleme? Nu mi-am mai luat de ceva ani tensiunea, sint si cam plinuta si ma tot gindesc la ce e mai rau".

Conf. Dr. Florin Mitu, seful Clinicii de Recuperare Medicala Cardiovasculara, Spitalul Clinic de Recuperare Iasi, membru in Conducerea Societatii Romane de Cardiologie: "Contributia ereditatii, a factorilor genetici la dezvoltarea aterosclerozei si a cardiopatiei ischemice este actual obiectul uneia dintre cele mai noi subdiscipline, epidemiologia genetica cardiovasculara. Faptul ca o persoana cu parinti hipertensivi sau diabetici are un risc crescut de a face aceste boli, este o realitate argumentata pe datele obtinute in special din analiza hartii genomului uman. In HTA – hipertensiune arteriala esentiala – ereditatea este importanta. Studii care au inclus gemeni au demonstrat ca HTA are o componenta genetica in 30-40 % din cazuri. Incidenta bolii este mai mare la membrii aceleiasi familii comparativ cu populatia generala. De altfel, in ghidul de preventie din 2007 se mentioneaza legat de ereditate ca persoanele cu istoric familial de boala cardiovasculara prematura (adica infarct miocardic, moarte subita cardiaca, accident vascular cerebral, HTA – la persoane rude de grad I – parinti, copii, frati, surori, pina la virsta de 55 de ani la barbati si 65 de ani la femei) au un risc cardiovascular mult mai mare decit cel apreciat de grila SCORE. Pentru cei care nu reusesc sa-si calculeze riscul cu ajutorul acestor diagrame, Campania „SOS CARDIO" ofera doua alternative: aflarea riscului printr-un test on-line sau in urma unei discutii telefonice gratuite cu un specialist cardiolog. Se utilizeaza acel test al cartonaselor de care mentionati. Cu ajutorul acestuia puteti afla care este riscul dumneavoastra global de a dezvolta o boala cardiovasculara fatala in urmatorii zece ani – infarct miocardic, moarte subita cardiaca, accident vascular cerebral. Pentru aceasta trebuie sa accesati site-ul campaniei www.soscardio.ro. Completati corect casutele testului cartonaselor, iar rezultatul calculat va fi prezentat de indata. Testul este accesibil si usor de efectuat. Este vorba de zece cartonase, fiecare dintre ele reprezentind un factor de risc: ereditate, virsta, hipertensiune arteriala, obezitate, etc. Cu cit o persoana cumuleaza mai multi factori de risc, cu atit este mai mare riscul de a a suferi un infarct sau un accident vascular in urmatorii zece ani. Pentru persoanele care nu isi pot calcula on-line riscul cardiovascular, organizatorii campaniei pun la dispozitie un numar de telefon unde cei interesati pot suna gratuit si in urma unei discutii cu un cadru medical isi pot afla riscul cardiovascular – tel verde – 0800.070.777.

De ce este important sa ne aflam riscul cardiovascular

Cei mai multi dintre noi avem, in acelasi timp, mai multi factori de risc: fumam, sintem sedentari, ducem o viata stresanta, avem in familie un istoric cardiovascular, avem valori crescute ale tensiunii arteriale sau ale colesterolului. Unii factori de risc pot fi controlati hipertensiunea poate fi tratata, la fel si colesterolul poate fi tinut sub control cu medicatie si dieta adecvata, la fumat se poate renunta. Alti factori de risc cum ar fi ereditatea sau genul – masculin sau feminin – nu pot fi controlati. Tocmai de aceea este importanta aflarea riscului de boala cardiovasculara. Daca acesta este mare, se pot lua masuri pentru a diminua din efectul factorilor de risc modificabili: se trateaza hipertensiunea, colesterolul, se renunta la fumat, se face mai multa miscare, se scade in greutate. Tinind cont de istoricul familial ar fi indicat sa aflati ce risc cardiovascular aveti. Dupa aceasta, medicul specialist va poate recomanda o serie de masuri care aplicate constant vor scadea riscul de deces prin infarct sau accident vascular". (Simona RELEA)

––-

Factori care cresc riscul de infarct sau accident vascular

Obezitatea

Oamenii supraponderali sint de 2 ori mai predispusi sa aiba tensiunea arteriala ridicata, un factor de risc major pentru bolile de inima si atacuri, decit oamenii care nu sint supraponderali. A fi supraponderal de asemenea contribuie la angina pectorala (manifestata prin durere in piept si provocata de scaderea aportului de oxigen catre inima) si moarte subita. Se recomanda ca barbatii cu o circumferinta a taliei de 94-102 cm si femeile cu o circumferinta a taliei de 80-88 cm sa nu creasca suplimentar in greutate. Pentru o circumferinta a taliei de peste 102 cm la barbati si peste 88 cm la femei se recomanda scadere ponderala. Scaderea ponderala este recomandata la persoanele obeze (IMC>30 kg/m2) si trebuie avuta in vedere la persoanele supraponderale (IMC>25 si <30 kg/m2). Indicele de masa corporala (IMC sau BMI, din engleza – Body Mass Index) este un indicator oficial, recunoscut stiintific, de calculare a  greutatii ideale pentru o viata sanatoasa. Indicele de masa corporala este o metoda fiabila atit pentru barbati cit si pentru femei, cu virste intre 18 si 65 ani, dar nu este potrivita pentru copii, femei insarcinate, persoane cu masa musculara mare (sportivi) si virstnici.

Aflati daca sinteti supraponderal sau obez!

Indicele de masa corporala se calculeaza impartind greutatea (exprimata in kilograme) la inaltime (in metri) la patrat.

Exemplu de calcul pentru o persoana care are inaltimea de 1,65 si greutatea de 84 de kilograme:
* 1,65×1,65 – 2,72;
* 84/2,72 – 30,88. IMC este 30,88.

Interpretare IMC
* sub 18,5: subponderal 
* intre 18,51 si 24,99: greutate normala
* intre 25,00 si 29,99: supraponderal 
* intre 30,00 si 34,99: obezitate (clasa I)
* intre 35,00 si 39,99: obezitate (clasa II)
* peste 40: obezitate morbida

Slabiti sau mentineti-va greutatea

Vestea buna este ca o scadere chiar modesta in greutate poate reduce sansele de dezvoltare a bolilor de inima sau atacurilor de cord. Scazind in greutate cu 10% poti reduce sansele de dezvoltare a bolilor de inima. Urmati un plan de alimentatie sanatoasa care sa va ajute sa slabiti. Cele mai multe femei pot slabi reducind caloriile la 1.200 – 1.500 pe zi, in timp ce barbatii pot avea succes cu 1.500 – 1.800 calorii pe zi. Daca nu sinteti supraponderal, mentineti-va greutatea pe care o aveti.

Sedentarismul

In absenta activitatii fizice, organismul va consuma mai putina energie, iar "combustibilul" neconsumat va circula in exces prin singe ceea ce va conduce la cresterea colesterolului si al glicemiei sau se va depune, fie in tesuturi cauzind obezitate, fie pe peretele vaselor de singe, distrugindu-le.

Practicati aproape zilnic cel putin 30 minute de activitate fizica

Activitatea fizica regulata este vitala pentru a ramine cit mai sanatosi. Daca aveti boli cardiovasculare, pentru inceput intrebati medicul cardiolog pentru a vedea daca aveti vreo restrictie de activitate. A face plimbari este o buna modalitate de a incepe. Gradual, ajungeti sa practicati aproape zilnic cel putin 30 minute de activitate fizica. Nu este obligatoriu ca toate aceste minute sa se efectueze odata, ci se pot fragmenta in cicluri de cite 10-15 minute fiecare. De altfel, cel mai la indemina exercitiu fizic este mersul pe jos. Mersul pe jos timp de 30 de minute in majoritatea zilelor saptaminii va reduce riscul de BCV si va imbunatati conditia fizica. Daca nu puteti face zilnic o astfel de plimbare, incercati macar o data la doua zile.

Diabetul zaharat

Diabetul afecteaza in principal vasele sanguine si nervii, dar sI inima, ochii, rinichii etc. Riscul de deces al persoanelor cu diabet este cel putin dublu fata de riscul persoanelor fara diabet. Diabetul zaharat creste riscul de infarct miocardic si accident vascular cerebral de cca 2-4 ori, mai mult la femei decit la barbati. Peste jumatate dintre oamenii care au diabet mor din cauza unor boli cardiovasculare.

Verificati-va glicemia macar o data pe an!

Riscul pentru boli cardiovasculare este crescut cu multi ani inainte ca boala sa devina manifesta clinic. De aceea controlul periodic al glicemiei este foarte important. O simpla analiza de singe cum este glicemia poate depista din timp boala. Limitele normale ale glicemiei sint cuprinse intre 72-109 mg/dl dimineata pe nemincate, sau sub 140 mg/dl la doua ore dupa ce ati mincat ori dupa ingestia a 75 grame de glucoza", arata conf. dr. Florin Mitu.

Colesterolul

Colesterolul crescut reprezinta un factor major de risc cardiovascular. Atunci cind este in exces colesterolul se depune pe peretii vaselor, ingreunind curgerea singelui. Infundarea arterelor este principala cauza care conduce la aparitia bolilor cardiovasculare.

Valorile normale ale colesterolului

Valorile normale ale colesterolului depind de virsta, de factorii de risc asociati, precum si de patologia fiecarui pacient an parte. In general, se considera ca pentru adulti valorile optime pentru colesterol, LDL, HDL si trigliceride sint:

* Colesterol total < 190 mg/dl

* LDL colesterol < 115 mg/dl

* HDL colesterol > 60 mg/dl

* Trigliceride < 150 mg/dl

Alegeti o dieta saraca in grasimi si bogata in fibre

Acest tip de dieta va ajuta sa scadeti nivelul de grasimi din singe. Aveti nevoie de aproximativ 25 g fibre zilnic. Pentru a afla mai multe despre dieta sanatoasa vorbiti cu un medic nutritionist care sa va ajute sa faceti un plan al meselor.

Hipertensiunea arteriala

Hipertensiunea arteriala afecteaza 1 din 3 romani. Doar jumatate dintre romani stiu ce valori tensionale au. Aceasta afectiune creste efortul efectuat de inima, conducind la cresterea riscului de aparitie a infarctului de miocard, a accidentului vascular cerebral sau a insuficientei cardiace.

Luati medicamentele exact asa cum v-au fost recomandate

Cele mai multe persoane cu boli cardiovasculare au nevoie de beneficiul suplimentar al medicamentelor, atit cele specifice bolii de inima, cit si cele necesare pentru a controla tensiunea arteriala si eventualele valori crescute ale colesterolului. Reducind factorii de risc faceti pasi importanti in a trai mai sanatos si a va scadea sansele ca inima sa sufere in continuare. Anual faceti vizite la medicul dumneavoastra pentru a tine sub control boala", arata conf. dr. Florin Mitu.

Fumatul!

Fumatul creste riscul de aparitie a bolilor cardiovasculare de pina la 4 ori. Asocierea fumatului cu ceilalti factori de risc creste probabilitatea de aparitie a afectiunilor cardiovasculare. Expunerea la fumul altor fumatori (fumatul pasiv) este la fel de daunatoare, crescind riscul cardiovascular si pentru nefumatori.

Cum sa renuntati la fumat

Fixati o zi incepind cu care sa nu mai fumati. Chiar daca ati mai incercat sa renuntati la fumat sau ati folosit guma cu nicotina, nu inseamna ca nu veti avea succes de data asta. Folositi experienta din trecut pentru a identifica acele strategii pentru a renunta acum la fumat. Vorbiti cu medicul dumneavoastra despre cum puteti face acest lucru.