Dr.Camelia Cojocariu, medic in cadrul Clinicii de Gatroenterologie a Spitalului "Sf. Spiridon" Iasi: "Refluxul gastro-esofagian care semnifica refluarea continutului gastric (de obicei acid) in esofag, apare in situatiile in care sfincterul esofagian inferior (cardia) situat intre stomac si esofag nu functioneaza corect. In mod normal, cardia actioneaza ca o valva ce se deschide doar in momentul deglutitiei pentru a permite trecerea alimentelor, lichidelor din esofag in stomac. In restul timpului aceasta trebuie sa ramina inchisa, tocmai pentru a impiedica trecerea alimentelor din stomac in esofag. Un reflux in cantitate mica si de scurta durata nu este nociv, deoarece in conditii normale esofagul are mijloace eficiente de aparare si curatare a acidului refluat, prin deglutitie (actul de a inghiti) si miscarile proprii ale esofagului.  

Una dintre cauzele frecvente al refluxului gastroesofagian este hernia hiatala – situatie in care o portiune din stomac trece in torace. De asemenea, toate conditiile in care presiunea intraabdominala este crescuta favorizeaza refluxul gastroesofagian: obezitatea, sarcina, mesele copioase. De multe ori refluxul este determinat de consumul unor alimente: ciocolata sau alte dulciuri concentrate (gem, dulceata, miere), citrice, bauturi carbogazoase, cafea, prajeli, tocaturi, aluaturi dospite (cozonac, placinte),etc; fumatul si unele medicamente pot favoriza aparitia refluxului.

Ar putea aparea boala din cauza alimentatiei dezordonate?

Refluxul gastroesofagian este o afectiune foarte frecventa: aproape 40% din populatie prezinta reflux simptomatic cel putin odata pe luna. Am spus simptomatic, adica resimtit de bolnav, pentruca exista si un reflux fiziologic: cel care apare ziua, dupa masa, este de scurta durata si nu este resimtit. Oricum, nu cred ca exista multe persoane care sa nu fi avut macar odata in viata un episod de reflux: toti avem unele alimente pe care daca le consumam stim ca vom avea reflux (de multe ori este vorba de ceapa, usturoi, alimente foarte picante, etc). Afectiunea poate apare la orice virsta si la ambele sexe. Cu siguranta alimentatia dezordonata, neconforma cu standardele unui stil de viata sanatos favorizeaza refluxul. Mesele abundente, luate frecvent o singura data pe zi si de regula seara, alimentele fast food, sucurile carbogazoase consumate in special de tineri si copii, consumul de cantitati mari de bere sint doar citeva din situatiile care determina refluxul gastroesofagian.

Care sint simptomele bolii?

Simptomul principal al afectiunii este pirozisul: senzatia de arsura ce apare in cosul pieptului, retrosternal si este declansata de contactul mucoasei esofagiene cu continutul acid refluat din stomac. Acesta este cel mai frecvent simptom, prezent la peste trei sferturi dintre pacienti. De obicei apare dupa mese copioase, la modificarile de pozitie ale corpului imediat dupa masa (aplecarea corpului in fata, ridicare de greutati) sau la persoanele care poarta imbracaminte strimta (sau corset, curele strinse). Uneori pirozisul nu este resimtit ca senzatie de arsura, ci chiar ca durere retrosternala, durere care mimeaza de multe ori durerea cardiaca. In aceste cazuri un consult cardiologic este obligatoriu pentru diferentierea cauzelor durerii retrosternale, cu atit mai mult ca uneori acelasi bolnav poate avea si reflux gastroesofagian si angina pectorala. In unele cazuri pacientii au si regurgitatii, adica simt in gura un lichid acru (sucul gastric acid) sau resturile de alimente refluate din stomac. Pirozisul si regurgitatiile sint cele mai frecvente simptome, dar nu singurele, la fel cum sint persoane cu reflux care nu au pirozis. Nu sint putine cazurile in care refluxul gastroesofagian este diagnosticat la pacienti care au simptomatologie respiratorie: daca refluxul apare noaptea, se poate aspira continutul gastric in caile respiratorii iar persoana se trezeste brusc din somn cu senzatia de lipsa de aer si de multe ori pacientii se prezinta la serviciul de pneumologie pentru aceste crize de sufocare. Alteori diagnosticul este pus la pacienti care se prezinta la ORL pentru raguseala (disfonie), tuse seaca, iritativa, dificultati la inghitire; refluxul cronic si iritarea continua a laringelui de catre continutul gastric acid explica aceste simptome laringiene.  Unele simptome ale bolii de reflux gastroesofagian sugereaza aparitia unor complicatii cum ar fi senzatia de oprire a alimentelor (disfagia) care apare in cazul ingustarii lumenului esofagian.

Tratamentul corect include si medicatie sau doar regim alimentar?

Tratamentul refluxului gastroesofagian este adaptat de la caz la caz, in functie de frecventa simptomelor, de prezenta sau nu a complicatiilor. Astfel tratamentul poate fi unul simplu, bazat doar pe regim alimentar, sau un tratament complex – regim alimentar, tratament medicamentos si chiar chirurgical. De multe ori, modificari simple ale stilului de viata, reprezinta cel mai bun mijloc de a controla refluxul gastroesofagian. In ceea ce priveste tratamentul medicamentos se prefera medicamente din grupul inhibitorilor de pompa de protoni (exista o multitudine de preparate ce contin omeprazol, pantoprazol, esomeprazol, lansoprazol). Chiar daca la prima vedere tratamentul pare mai scump decit daca s-ar alege un antiacid (Dicarbocal, Maalox, etc) sau Ranitina, Famotidina, eficacitatea inhibitorilor pompei de protoni fiind superioara, simptomele se remit mai rapid si in final costul tratamentului este mai mic decit daca s-ar trece progresiv de la un medicament la altul.

Medicatia trebuie luata pentru mult timp?

Tratamentul se ia pina la disparitia completa a simptomelor; in acel moment se poate intrerupe, dar va fi reluat ori de cite ori simptomatologia reapare. Uneori, intradevar poate fi vorba de luni, ani de zile dar asta depinde foarte mult si de corectitudinea regimului alimentar. Trebuie sa spun ca sint unele persoane care prefera sa ia tratament fara a tine nici un regim.

Ne vindecam completed BRG? Din ce motiv pot reaparea simptomele? 

Din pacate, rar putem spune ca am vindecat un pacient cu reflux gastroesofagian; acest lucru este valabil doar la pacientii cu hernia hiatale mari, la care se intervine chirurgical, in restul cazurilor, fiind vorba de o afectiune functionala, nu se poate vorbi de vindecare. De altfel, scopul tratamentului refluxului este de a controla simptomele, de a preveni recidivele si complicatiile si de a asigura vindecarea complicatiilor. Trebuie inteles ca refluxul esofagian este o boala care dureaza o viata si ca  poate recidiva oricind, recidivele fiind determinate de regula de abaterile de la indicatiile de regim alimentar.

Diagnostic: pacientul trebuie sa se interneze in spital pentru investigatii?

De cele mai multe ori diagnosticul este foarte simplu, bazat pe prezenta simptomului caracteristic – pirozisul, fara a necesita alte explorari. In era informatiilor, cind net-ul abunda de informatii medicale si tot felul de sfaturi (unele avizate, altele nu) de multe ori pacientii isi pun diagnosticul singuri si se autotrateaza, fara a mai apela la un specialist. Cum am mai spus, nu intotdeauna pirozisul este un simptom patologic, el poate apare si sporadic in plina stare de sanatate fara a avea o semnificatie patologica. In practica daca pacientul nu prezinta alte simptome care sa sugereze o complicatie a refluxului gastroesofagian sau o alta afectiune,.de regula, se indica tratament, disparitia simptomelor (a pirozisului) sub tratament avind si valoare diagnostica. Daca sub tratamentul indicat simptomele persista sau daca pacientii au unul din semnele de alarma, se indica investigatii suplimentare, de obicei endoscopia digestiva superioara. Semnele de alarma sint acele semne care sugereaza a afectiune organica si nu doar una functionala (asa cum este refluxul): anemie, scadere in greutate, hemoragie digestiva superioara, dificultate la inghitit. Endoscopia digestiva este indicata si la persoanele peste 50 de ani, persoane care au risc mai mare pentru boli organice, cancere digestive. Deci, endoscopia digestiva superioara nu este indicata la toti bolnavii cu simptomatologie de reflux gastroesofagian, lucru care de altfel ar fi practic imposibil: numarul pacientilor este prea mare pentru a putea fi toti investigati endoscopic. Pentru endoscopie digestiva superioara nu este necesara internarea. Refluxul poate fi obiectivat si la radiografia cu bariu, dar endoscopia este preferata pentru ca se poate aprecia si efectul refluxului asupra mucoasei esofagiene, precizind in special daca exista sau nu inflamatia mucoasei (esofagita).   

Ce inseamna un regim alimentar corect atunci cind avem BRG?

Indicatiile de regim alimentar pentru persoanele cu reflux gastroesofagian sint numeroase, dar cred ca cel mai important lucru care trebuie retinut este acela ca fiecare trebuie sa manince ceea ce stie ca tolereaza, ca ii face bine, si sa evite alimentele care stiu ca ii vor da reflux. Nu ne putem astepta sa dispara refluxul, chiar daca se ia si tratament medicamentos, daca nu se inlatura factorul care il declanseaza. In general se indica pacientilor sa evite consumul de grasimi, condimente, ciocolata sau alte dulciuri concentrate (care stimuleaza si aciditatea gastrica si refluxul), alcool, cafea, bauturi carbogazoase, citrice si sucuri de citrice, sucuri de rosii (folosite la paste, pizza), piinea proaspata, cozonac, sa evite fumatul. Este indicat ca persoanele cu reflux (si nu numai) consume mese mici si regulate (4-5/zi), sa evite mesele abundente, in special seara tirziu, sa nu se intinda in pat 30-40 de minute dupa ce au luat masa, iar daca refluxul este si noaptea, sa doarma cu capul mai ridicat. Persoanele grasute ar trebui sa incerece sa dea citeva kilograme jos; nu este indicat sa poarte haine prea strimte, care contribuie la cresterea presiunii in abdomen,  iar atunci cind trebuie sa se aplece sa o faca indoind genunchii si nu prin aplecarea corpului. Daca va uitati la aceste indicatii, observati ca majoritatea nu sint decit niste principii de alimentatie sanatoasa, pe care ar trebui sa le respectam cu totii. Nu in ultimul rind, pacientii trebuie sa stie ca multe medicamente (luate pentru alte afectiuni) contribuie la aparitia refluxului gastroesofagiani si, pe cit posibil, acestea ar trebui inlocuite.

Complicatii

Aceasta afectiune frecventa si relativ banala se poate complica. Cazurile nediagnosticate si netratate sau cele tratate inadecvat pot duce la complicatii variate: esofagita, stenoze esofagiene (ingustarea lumenului esofagian), ulcere esofagiene, hemoragii digestive superioare sau chiar aparitia de leziuni precanceroase.