Ce spun universitarii despre proiectul de lege a educatiei

Proiectul de lege a educatiei, lansat in dezbatere publica de Ministrul Daniel Funeriu aduce unele schimbari de organizare si in mediul academic. Citeva prevederi se dovedesc a fi nevralgice pentru universitari. Un exemplu este posibilitatea ca rectorul sa fie desemnat de o comisie mixta, formata si din personalitati din afara institutiei. In timp ce ministrul spunea ca intentia sa este de demola puterea "gastilor" academice, adica a intereselor de grup, universitarii considera ca aceste prevederi le ameninta autonomia si invoca pericolul ca aceste comisii sa fie politizate. Mai multi universitari au declarat insa ca nu au citit proiectul de lege. Daca in invatamintul preuniversitar Inspectoratul Scolar si chiar directorii de scoli au organizat deja dezbateri in comunitatile de profesori, parinti, invitind si autoritatile locale, in mediul academic dezbaterile academice cu participare larga nu au existat inca. Unele universitati au formular punctele de vedere oficiale cu privire la proiectul de lege, insa numai dupa consultari restrinse, in Senat, ca la Universitatea "Cuza", de pilda. La Agronomie, legea se va discuta in catedre. "Ziarul de Iasi" va propune astazi o dezbatere pe tema prevederilor referitoare la invatamintul superior din noul proiect de lege a educatiei.

Modul de selectie a rectorului este una dintre cele mai controversate prevederi. Totodata, felul in care ar urma sa fie condusa universitatea, de senat, respectiv consiliu de adninistratie nemultumeste. In baza articolului 186, rectorul ar urma sa fie ales de o comisie de selectie a rectorului, formata in proportie de 50% din membrii universitatii si restul din personalitati stiintifice si academice din afara universitatii, din tara ori strainatate, printr-o metodologie a senatului academic.

Functia de rector are caracter executiv, el fiind totodata membru al consiliului de administratie, format de prorectorii numiti de el, decani si directorul general administrativ. Concursul este public, la fel si pentru functia de decan. Practic, proiectul de lege stabileste profesionalizarea functiilor de conducere, alegerile fiini inlocuite cu concursul.

Rectorul trebuie sa prezinte dupa un an de zile un raport, in strinsa legatura cu notiunea de "raspundere publica", un criteriu ce trebuie respectat, angajind din partea rectorului eficienta manageriala si a cheltuirii banului public.

"Noi vedem acea parte a comisiei de alegere a rectorului dinafara universitatii ca o portita deschisa politicului. De unde sa luam personalitatile astea? In plus, societatea noastra nu e pregatita pentru un astfel de mod de alegere. Vor veni in aceasta comisie persoane care vor sa-si realizeze interesele", a spus prof.dr. Dinu Airinei, decanul Facultatii de Economie si Administrarea Afacerilor. "Implicarea comunitatii locale ar putea aduce si implicatie politicului", a spus si prof.dr. Nicu Gavriluta, decanul Facultatii de Filosofie si Stiinte Social-Politice.

"Nu vad de ce trebuie clatinate structurile actuale, care sint absolut functionabile. Daca, rectorul, decanii si prorectorii fac parte si din consiliul de administratie si din senat inseamna ca se controleaza pe ei insisi. Daca n-ar face parte si din senat nu ar fi normal, intrucit daca lipsesc toti acestia care pleaca in consiliul de administratie atunci senatul va fi slab. Apoi daca rectorul n-ar fi si in senat atunci ar insemna ca altii sa faca politica si el s-o aplice. Rectorul vine cu un proiect si apoi vin altii si hotarasc pentru el", a spus prodecanul de la Litere, Dan Stoica.
Unii profesori cred ca desemnarea rectorului de catre o comisie este un lucru bun

Alte cadre didactice agreeaza prevederile legii si sustin ca modul de alegere a rectorului ar trebui tradus in primul rind prin concurenta manageriala, bazate pe obiective clare manageriale. "Depinde foarte mult de nivelul de performanta pe care vrei sa il atingi si ce fel de universitate vrei sa fii, de excelenta, sau de masa (n.r.proiectul de lege propune structurarea universitatilor pe universitati predominant de educatie, educatie si cercetare ori cercetare si educatie). Senatul stabileste nivelul la care vrea sa ajunga si cauta omul potrivit in rector", a spus prof.dr. Valentin Popa, de la Universitatea Tehnica.

Totodata el sustine ca trebuie stabilite atributii foarte clare atit pentru consiliul de administratie cit si pentru senat, pentru a nu se intersecta. "Sa nu fie nici in contradictie dar nici sa nu se suprapuna. Trebuie separata activitatea academica de cea administrativ-economica. Consiliul de administratie trebuie sa aiba in el elemente de decizie pentru a putea evalua realist ce poate face, pe ce loc poate duce universitatea in timpul mandatului sau, insa in mod realist, in functie de parametrii reali, de veniturile si posibilitatile universitatii", a precizat profesorul Valentin Popa.

Prorectorul Vasile Vintu , al Universitatii „Ion Ionescu de la Brad" spune ca in opinia sa, senatul ar trebui sa se decida asupra modului in care isi alege rectorul, Ministerul poate sugera eventual o gama de variante. "Noutatea acum este cu acea comisie formata din cei 50% din afara universitatii. Atit timp cit senatul numeste comisia, nu e nici o problema", spune el.

Insa separarea functiei de rector de norma didactica i-ar dimuna substantial veniturile acestuia:  venitul brut al rectorului ar fi de numai 420 de lei, intrucit in prezent cel ales in functia de rector primeste un venit calculat ca un adaos la venitul de profesor cu cea mai mare vechime.

Rectorul va fi evaluat anual

Rectorul Universitatii "Cuza", Vasile Isan, si-a precizat deja punctul de vedere oficial, si anume ca prin noul lege autonomia universitara va avea mult de suferit. Pozitia sa este contrazisa de fostul rector al Universitatii "Cuza", Dumitru Oprea. Acesta spune ca toate aspectele invocate a fi restrictive pentru autonomia universitara nu sint insa decit niste lucruri minore, tehnice.

Altfel, acea comisie de alegere a rectorului este in esenta un lucru pozitiv, intrucit resposabilizeaza atit universitatea cit si comunitatea locala asupra utilizarii banului public. "Altfel sintem acuzati ca sintem doar noi intre noi, in universitate. Cu atit mai mult este un lucru pozitiv, cu cit mai exista un alt filtru, acea comisie o alege senatul, iar acesta este organul suprem de conducere. Eu insa am propus sa mai adaugam in plus ca rectorul sa fie evaluat dupa fiecare an, iar in functie de activitatea sa sa mai ramina sau nu in functie, nu doar o data la 4 ani", a spus prof.dr. Dumitru Oprea.

Un aspect care se considera ca aduce atingere autonomiei este faptul ca ministrul Educatiei poate revoca rectorul, daca se constata nu a respectat normele de calitate sau ale raspunderii publice. "Aceasta prevedere ar putea conduce la un abuz. Poate un ministru are o pata pusa pe un rector. Procedura de destituire a rectorului ar trebui realizata de acelasi for care il unge, senatul. Cind un singur om demite un rector se pot face abuzuri, poate eventual o comisie ar fi mai potrivit", a spus Dumitru Oprea. "Rationamentul este simplu. Ministrul este numit politic si tot politic poate destitui un rector", a explicat decanul Dinu Airinei.

Unele prevederi sint mult prea in detaliu

Anumite articole nu-si au rostul, mai spune Airinei, intrucit reglementeaza activitatea universitatilor mult prea strict. "Este mentionat ca sesiunea de examene trebuie sa fie neaparat de 3 saptamini. Nu sintem in stare sa ne guvernam nici macar atita lucru?", a declarat Dinu Airinei.

Prorectorul Vintu a spus ca spre exemplu inceperea anului universitar la 1 octombrie nu ar trebui sa fie obligatorie. "Noi incepem anul pe 15 septembrie, direct cu practica, pentru ca atunci se face recolta. Apoi degeaba mai incepem, dupa 2 saptamini, daca a trecut perioada potrivita", a spus prorectorul Vintu.

Si Dumitru Oprea este de acord ca unele prevederi sint mult prea minutioase. El nu considera insa o limitare a autonomiei nici faptul ca, prin noul proiect, regulamentele universitare sint controlate prin carta, iar carta trebuie aprobata de Ministerul Educatiei. "Multi rectori sustin ca multe din acele regulamente ce trebuie sa completeze anumite articole mai generale ei le au deja in carta de mult timp. Dar unii se simt deranjati de fapt ca vine cineva sa le zica ce sa faca, cu aprobarea ministerului. Este bine ca unele universitati le au deja, insa ar trebui poate ca anumite chestiuni sa devina o practica la nivel national", a spus Dumitru Oprea.

Ierarhizarea universitatilor ar trebui facuta de straini

Finantarea universitatilor ar urma sa fie realizata multianual, pe cicluri de studii, pe granturi de studii care sa asigure costul mediu per student. 30% din finantarea de baza ar urma sa fie repartizata dupa ierarhizarea universitatilor, pentru cele mai bune programe de studii.

Criteriile si standardele de calitate pentru acordarea finantarii de 30% sint stabilite de Consiliul National al Finantarii in Invatamintul Superior. Separat, fondul de dezvoltare institutionala va fi alocat universitatilor celor mai bune, pe fiecare categorie in parte.

In lege insa nu este mentionat expres cum va fi acordata finantarea pe cicluri, daca banii vor fi primiti de universitati la inceputul ciclului, toti odata, ori daca acel ciclu de studii va fi finantat anual in functie de anumite criterii.  "Nu-mi zice daca imi da toti banii de la inceput, ca eu sa-mi pot angaja un numar de persoane la un numar de studenti, pe ciclu. Astfel eu nu as mai fi obligat "sa-i trec pe toti" la examene si finantarea nu mai este strins legata de numarul de studenti. Altfel, daca pierd un numar de studenti, mai dau afara un numar de angajati, de la un an la altul, nu-mi pot dezvolta o strategie de dezvoltare pe un ciclu", a spus prorectorul Vintu.

"Acea ierarhizare a universitatilor este buna si finantarea in consecinta este buna, insa ar trebui realizata cel putin pentru inceput de catre organisme internationale. Acum toate universitatile au primit grad ridicat de incredere", a spus decanul Airinei. "Cred ca modul de finantare a fost gindit dintr-o pozitie meschina".

Prodecanul Dan Stoica considera ca finantarea in functie de calitatea programelor de studii ar trebui facuta dupa reguli mult mai serioase, intrucit si in prezent, teoretic, o parte din finantare este alocata calitativ, dar de fapt este pusa la indoiala seriozitatea organisemelor ce fac acea selectie a institutiilor beneficiare. "Distribuirea locurilor fara taxa, aleatoriu, in functie de ierarhizarea CNFIS sau alte organisme, a caror importanta a fost contestata de mai multe persoane in ultimii ani. Nu organismele lipsesc, ci regulile facute bine. Modul de finantare ar trebui revazut", a spus prodecanul Dan Stoica.

Masterele vor fi de doua tipuri: profesionale si de cercetare

Proiectul de lege mai prevede o serie de noutati. Spre exemplu, in rindul universitatilor particulare, se face distinctie intre bunurile detinute in momentul infiintarii institutiei si cele ce sint achizitionate din taxele studentilor. La desfiintare, primele revin fondatorilor, iar celelalte intra in categoria bunurilor publice si astfel ar putea fi repartizate altor universitati.

Ca o prevedere in favoarea eticii universitare, nu pot ocupa simultan functii de conducere, la orice nivel fini si rude pina la gradul II. Institutiile trebuie sa aiba un cod etic si de deontologie profesionala. Taxele de scolarizare nu pot fi mai mici decit costul pe student echivalent. Masterele si doctoratele se impart in profesionale si de cercetare.

O data la cinci ani universitatea trebuie sa-si clasifice departamentele pe cinci niveluri de performanta in cercetare.

Guvernul poate decide infiintarea unui program de studii prioritar pentru economie

Guvernul, in baza contractului institutional poate sa infiinteze si sa finanteze intr-o universitate de stat un program de studii sau o facultate ca raspundere la nevoile stringente de instruire si formare profesionala. Dumitru Oprea a spus ca aceasta prevedere ar trebui nuantata in sensul ca ministerul poate declansa o competitie atit nationala cit chiar si internationala pentru crearea unui program de studii, in rindul acelor universitati ce-l pot gazdui, dar nu sa-l creeze cu dedicatie intr-un anumit loc, intrucit asta ar putea avantaja o anumita institutie.

O alta prevedere interesanta vine in sprijinul unei megauniversitati. Universitatile publice, cu misiuni asemanatoare si localizate la mai putin de 200 de kilometri una de alta vor fuziona prin propunerea unei alte legi ulterioare.

In vederea testarii cunostintelor studentilor, universitatile trebuie sa organizeze un examen de admitere pentru fiecare ciclu in parte, se arata la articolul 177, dupa o metodologie cadru anuala, atit pentru universitatile publice cit si pentru cele private. Incadrindu-se in conditiile metodologiei cadru, universitatile isi pot stabili propriul regulament de admitere. Aici universitarii au inteles diferit sensul "examenului de admitere". Unii sustin ca se poate traduce prin concurs de dosare, fiind acelasi lucru ca si pina acum, altii inteleg examen de admitere, respectiv revenirea la admiterea de dinainte. Asadar, ei spun ca expresia trebuie clarificata.

Universitarii sint de parere in mare parte ca acest proiect de lege ar mai trebui dezbatut si ca este loc de dialog, intrucit oamenii sint deschisi. "Trebuie sa acceptam dialogul, pentru a reglementa activitatile scolii romanesti, pe o perioada lunga. Dezbaterile ar trebui sa dureze mai mult de doua saptamini si sa angajeze pe toti cei implicati, atit cadrele didactice cit si studentii. La noi legea educatiei se dezbate acum in catedre, dar cred ca doua saptamini sint un timp mult prea scurt", a spus prorectorul Vasile Vintu. "Pot fi rezolvate simplu multe aspecte care deranjeaza, prin dezbatere. Iar altele pot fi nuantate", a spus Dumitru Oprea.