Cum ar trebui diferentiati profesorii buni de cei care confunda orarul cu Mersul trenurilor

Discutiile privind majorarea cu 50% a salariilor in invatamint au adus in prim plan o problema spinoasa: aceea a sistemului de salarizare, care nu iau in calcul performantele la catedra. Sint profesori care ar merita salarii duble si altii care cistiga chiar prea mult in raport cu felul cum isi fac meseria. Reprezentantii ambelor categorii sint binecunoscute in cancelarii, in salile de clasa si printre parinti.

In ciuda diferentelor dintre munca pe care o depun unii, dintre plafonarea sau chiar indiferenta pe care o afiseaza altii, dascalii sint platiti la fel. Singurele diferentieri se fac in functie de grade didactice si de vechime. Salariul si gradatia de merit vizeaza doar exceptiile, lasind marea masa a profesorilor in afara unei ierarhizari dupa calitate. Cum ar trebui sa arate un sistem de salarizare dupa munca depusa? Care sint profesorii care nu au ce cauta la catedra, din punctul de vedere al parintilor si elevilor?

"Ziarul de Iasi" a adresat aceste intrebari scolarilor, parintilor si profesorilor. Prezentam, de asemenea, propunerile de ierarhizare dupa munca depusa, realizate de fostul ministru al Educatiei, Mircea Miclea si cuprinse in strategia pentru Educatie la care au aderat si sindicatele.

"Sint profesori cu care vorbim orice, numai despre  materia respectiva, nu"

"Sint disperata" imi marturiseste Izabela, mamica unui baietel de clasa intii, dupa nici macar un semestru de scoala. "Deja spune ca nu mai vrea sa mearga la ore. Eu cred ca profesorii precum invatatoarea lui trebuie sa paraseasca sistemul intr-un fel sau altul. Invatatoarea tipa foarte mult si in loc sa ii atraga spre scoala, ii indeparteaza. Cred ca trebuie sa existe severitate, insa un cadru didactic trebuie sa se impuna altfel in fata copiilor. Sper sa nu ma trezesc ca il mai si loveste. Doamna lui invatatoare este mai in virsta si cred ca nu mai face fata unei clase de copii galagiosi. Sint atitia profesori tineri care au terminat scoala si nu au un loc de munca", a mai spus Izabela, care se gindeste sa isi mute baietelul de la scoala din Copou.

De altfel, si elevii au observat ca sint profesori care nu si-au iesit din canoanele predarii de dinainte de 1989. "Sint plictisiti. Cred ca s-au saturat deja de predat", a declarat un elev de clasa a XII-a de la Colegiul "Costache Negruzzi".  "Noi avem o profesoara care ne dicteaza niste comentarii pe care le citeste si apoi se asteapta de la noi sa le reproducem", mi-a spus Alina, eleva tot la "Negruzzi", care va avea de sustinut anul acesta bacalaureatul la limba romana. Dar poate de aceea exista meditatiile.

"Consider ca dascalii care nu se pot impune in fata copiilor nu au ce cauta la catedra. Copiii din clasa in care e copilul meu ajunsesera sa isi bata pur si simplu joc de unii profesori. Nu este normal. Apoi, profesorii care se coboara la nivelul elevilor denota ca sint slabi. Birfesc, devin prieteni cu copiii si atit. Un dascal trebuie sa fie un om foarte bine educat, stapin pe ceea ce stie ca sa-si poata face ora profesionist, nu purtind discutii pe linga subiect", a declarat mama a doi elevi de la Liceul "Garabet Ibraileanu".

Si elevii condamna, chiar daca unii dintre ei cu jumatate de gura, cadrele didactice care nu fac nimic la ore. "Sint profesori cu care vorbim orice, numai chestiuni legate de materia respectiva, nu", imi spune o eleva de clasa terminala de la Colegiul "Negruzzi". "Se cheama cultura generala. Hai ca profa a fost de treaba. M-a lasat sa-mi fac unghiile in ora", glumeste prietena si colega ei. 

Cu toate acestea, elevii sint de acord ca interesul unui profesor de a sustine intr-un mod atragator ora depinde si de interesul elevilor pentru ora respectiva. "Cind un profesor vede ca isi bate gura degeaba, normal ca vine plictisit la ore. Pune medii de trecere sa isi ia de o grija si gata. Conteaza din punctul meu de vedere si elevii. Macar doi-trei sa fie atenti si atunci si profesorul se comporta altfel. Cu maistrii si cu profii de la SAM este jale", este de parere Valentin, elev in clasa a XII-a la Colegiul Tehnic "Gheorghe Asachi".

Pe lista profesorilor care nu-si fac cum trebuie meseria, elevii au mai trecut cadrele didactice care vin la ore dupa ce au avut o intilnire bahica si cei care le fac aluzii sexuale fetelor. Nici dascalii foarte tineri nu sint in totalitate pe placul elevilor si al parintilor, "din lipsa de experienta si de motivare".

Profesorii sint si ei de acord ca au colegi care intirzie la ore sau nu si le pregatesc. "Sint profesori care fuctioneaza dupa mersul trenurilor. Intra si apoi in 50 de minute ies de la ora, numai ca sa mai treaca o ora. Cel mai bine ar fi ca o data la 3-4 ani sa le fie reanalizata situatia profesionala", este de parere directorul Colegiului "Emil Racovita", Seryl Talpalaru.

Standardele nationale de notare, o conditie pentru evaluarea dupa performante

In prezent, unui profesor care reuseste sa ridice nivelul clasei de la nota 5, la 7, nu i se recunoaste nici un merit in fata celui cu acelasi grad si vechime care o mentine la acelasi nivel slab de pregatire. Modalitatile de a cuantifica plusvaloarea pe care o aduce un dascal clasei sau elevilor, luati individual, reprezinta in prezent terenul de dezbatere la nivelul ARACIP, al Ministerului si chiar al profesorilor. Totul ar trebui sa plece insa de la acelasi sistem de evaluare practicat de profesori, obisnuiti in ultima perioada sa umfle mediile pentru a da bine in statistici.

"Este imperios necesara, mai intii,  stabilirea unui standard national de evaluare, care sa fie respectat. Nota 8 sa insemne 8 pentru toate scolile si sa reprezinte un set de achizitii concrete, acelasi la toti elevii de nota 8. In contextul in care examenele de admitere atit de la facultate cit si de la liceu au fost scoase, profesorii sint de multe ori tentati sa acorde note fara acoperire reala. Pe de alta parte, elevii alearga dupa note, iar o nota de 7 sau de 8 devine o adevarata tragedie. Statistic vorbind, doar 2-3 % dintre elevi ar trebui sa aiba media peste 9,50, ori la noi, 70% din elevii unui liceu bun au astfel de medii. Consider ca sistemul de salarizare nu poate fi modificat astfel, de azi pe miine", este de parere directorul Colegiului "Emil Racovita", Seryl Talpalaru. Cu toate acestea, baza legislativa pentru salarizarea profesorilor in functie de performante este asteptata chiar anul viitor.

Unul dintre criteriile de evaluare a dascalilor ar putea fi tocmai luarea in considerare a parerii elevilor si a parintilor acestora, ca beneficiari ai educatiei. Acest criteriu ridica printre profesori argumente pro, dar si contra. Dascalii mai severi care dau note mici ar putea deveni nepopulari, iar subiectivitatea evaluarilor ar putea conduce la rezultate gresite.

"Eventualele chestionare care ar putea fi aplicate elevilor sau parintilor ar trebui sa contina neaparat intrebari de control pentru ca specialistii sa isi dea seama de bunele intentii ale respondentului", este de parere Valerica Panaite, profesoara de istorie la Liceul "Miron Costin".

In strainatate, un profesor e angajat sau nu si in functie de parerea generatiilor anterioare

Si totusi, in strainatate se practica: "La angajare, de exemplu, pe linga CV si interviu, dascalul trebuie sa sustina o lectie de proba, dar conteaza si aprecierile primite de la parintii si elevii claselor anterioare. Conteaza cit a fost de dorit profesorul respectiv. Si acum avem reactii din partea parintilor, care solicita la clasa un profesor sau altul, trebuie doar sa tinem cont de aceste reactii", a precizat directoarea Colegiului National, Cristina Valcu, adepta a salarizarii dupa performante. Alt criteriu ar putea fi aplicarea de teste initiale si finale elevilor pentru a se constata evolutia lor.

"Este foarte complicat de conceput un sistem de salarizare asociat cu performanta si prestatia la clasa. Eventualele teste trebuie interpretate insa diferit in functie de toate tipurile de scoli, pe medii diferite. O alta modalitate ar fi ca la salariul de baza sa fie adaugate recompensatii banesti in functie de performanta pe care sa le stabileasca conducerea scolii. Cu toate acestea, mai intii trebuie sa asistam la o profesionalizare a functiei de director, pentru ca exista riscul subiectivitatii", este de parere profesoara Camelia Gavrila, inspector scolar general autosuspendat in timpul campaniei electorale.

Oricare ar fi criteriile, dascalii sint de parere ca baza de salarizare ar trebui sa fie una decenta.

Salarii dupa munca: solutia lui Mircea Miclea

Salarizarea in functie de performantele la catedra nu este o himera, ci una dintre prevederile Strategiei nationale pentru educatie care se afla in acest moment in dezbatere publica. Mai mult, sindicatele au fost de acord cu strategia la negocierile dintre presedintie si profesori inainte ca seful statului sa promulge legea care prevede majorarea lefurilor pentru dascali cu 50%.

"Salarizarea cadrelor didactice trebuie facuta diferentiat, in functie de performantele obtinute. Se va stabili o grila de salarizare pe 5 niveluri, care sa diferentieze intre performantele de excelenta – nivelul 5 si cele care sint doar satisfacatoare – nivelul 1. Performanta la clasa a cadrului didactic va fi mai importanta in stabilirea salariului decit gradul didactic sau vechimea in invatamint", se arata in strategia pentru educatie, iar termenul de aplicare al acestei prevederi este 2009-2010.

Concret, la sfirsitul anului scolar, fiecare dascal va fi evaluat. Va conta autoevaluarea la clasa, parerea a trei colegi de aceeasi specialitate, unul desemnat de cadrul didactic si doi de catre conducerea scolii si evaluarea din partea conducerii scolii. "Coeficientul final de evaluare va varia intre 1 si 5, va fi stabilit de catre Consiliul de Administratie si va constitui baza salarizarii pentru urmatorul an", se mai arata in strategia nationala pentru educatie.

"Pricipalul lucru care trebuie sa conteze la salarizare, in acordarea definitivatului si a gradelor este prestatia la clasa, valoarea adaugata de la un an la altul. Se masoara cu cit a progresat elevul, iar pentru asta se ia si media generala de la disciplina respectiva, insa asta nu reprezinta totul", declara fostul ministru Mircea Miclea, presedintele comisiei prezidentiale pentru educatie.

Elevii vor avea de sustinut teste initiale si teste finale pentru analizarea competentelor acestora. "In clasa a doua vor fi testele initiale, atunci cind elevii vor trebui sa faca dovada ca stiu scrisul, citirea si artimetica de baza. De la acele teste, profesorii vor avea doi ani la dispozitie sa corecteze situatia, sa individualizeze invatarea. De exemplu, atunci cind dascalii vad ca un anumit elev sta mai prost la unele achizitii de cunostinte sa redacteze rapoarte parintilor prin care sa le aduca la cunostinta acest lucru si sa le propuna directii de actiune astfel incit copilul sa recupereze. Conteaza modalitatea in care profesorul remediaza situatiile scolare ale elevilor lor. Teste initiale vor fi si in clasa a sasea si a zecea, si vor fi elaborate la nivel national dupa modelul testelor de evaluare a competentelor de la nivel international", a mai explicat Mircea Miclea.

De altfel, si parintii vor avea un cuvint de spus, prin reprezentantii lor din Consiliul de Administratie. "Aceasta strategie este gindita sa fie realizabila, insa elaborarea legislatiei in sine nu este suficienta. Legislatia ar putea fi gata chiar si anul viitor. Conteaza foarte mult pregatirea profesorilor, modul in care sint administrate unitatile de invatamint si bineinteles finantate. Toate aceste coordonate cumulate ar putea duce la un invatamint de calitate, iar efectele majore sint estimate sa apara in 3, pina la 5 ani", a incheiat Mircea Miclea.

Publicitate și alte recomandări video