Evaluarea calitativa a scolilor ii ingroapa pe profesori in hirtii

Unele scoli ar putea fi desfiintate in urma evaluarii

Fiecare institutie de invatamint preuniversitar de stat va fi evaluata periodic, o data la trei ani. Scopul final este de a se vedea daca institutia se mentine la nivelul standardelor care au stat la baza acreditarii. Evaluarea consta in parcurgerea a doi pasi: autoevaluarea (evaluarea interna), la nivelul fiecarei scoli in parte si evaluarea externa, facuta de Agentia Romana de Asigurare a Calitatii in Invatamintul Preuniversitar (ARACIP).

Evaluarea nu ia in calcul doar rezultatele scolare, ci si contextul in care isi desfasoara scoala activitatea, cum ar fi saracia, somajul, nivelul scazut de educatie, lipsa de resurse materiale.

Procesul de acreditare a institutiilor de invatamint preuniversitar are consecinte pe termen lung. Pe de o parte, dascalii ar putea primi salarii in functie de calitatea activitatii la clasa (asa cum prevede proiectul de lege privind statutul cadrelor didactice care a fost facut public in urma cu doua zile), pe de alta parte, finantarea scolilor va lua in calcul si indicatori calitate. Mai mult, scolile care nu vor respecta standardele de calitate vor fi desfiintate si absorbite administrativ de cele bune.

In prezent, evaluarea institutiilor de invatamint se afla la prima etapa, autoevaluarea. In toate scolile au fost infiintate comisii de calitate din care fac parte trei cadre didactice, un reprezentant al sindicatului, al parintilor, unul al elevilor si un reprezentant al consiliului local. Fiecare comisie elaboreaza pe baza criteriilor generale stabilite de ARACIP un plan de actiune anual care trebuie sa cuprinda strategii proprii pentru imbunatatirea calitatii actului educational, rapoarte privind atingerea standardelor, planificari, diverse chestionare.

Munca in plus, pe gratis

O nemultumire printre membrii comisiilor de calitate este aceea ca munca lor nu este remunerata, cu toate ca este vorba despre o activitate minutioasa, in afara programului. „Toti cei care au sarcini suplimentare primesc punctaj pentru gradatiile de merit. Membrii comisiilor pot fi remunerati din fondurile extrabugetare ale scolii, dar asta depinde de fiecare unitate de invatamint in parte", a precizat expertul ARACIP, Angela Sava, directoarea Liceului „Vasile Alecsandri".

„Membrii comisiei ar trebui platiti, fie printr-o indemnizatie, fie favorizati prin degrevarea de ore. De exemplu, pentru membrii comisiei de calitate, norma didactica sa fie de 14 ore, astfel incit cadrele didactice sa aiba timp patru ore sa se ocupe si de evaluarea calitatii", este de parere sefa Inspectoratului Scolar Judetean, Camelia Gavrila. 

„Trebuie sa tinem evidenta la sute de elevi"

O importanta deosebita pentru evaluarea interna o au portofoliile care trebuie intocmite de fiecare cadru didactic in parte sub coordonarea comisiei de calitate. Aceste dosare doveditoare ale activitatii profesorului sint chiar reglementate in proiectul de lege privind statutul cadrului didactic, supus dezbaterii publice.

Practic, fiecare profesor si diriginte trebuie sa consemneze in scris fiecare activitate, actiune in care este implicat elevul si fiecare detaliu care tine de acesta si are legatura cu invatamintul. „Nemultumirea pe care o avem este legata de volumul foarte mare de lucru la hirtii. Cu toate ca pare o noutate, de fapt profesorii faceau aceste statistici si planuri. Ce e nou e ca trebuie sa structuram datele", a afirmat responsabilul comisiei de calitate din cadrul Grupului Scolar „Dumitru Mangeron", Liliana Pipa.

Portofoliul cadrului didactic trebuie sa cuprinda de exemplu, programe scolare, planificari pe unitati de invatare, modele de teste, cel putin doua proiecte de lectie complete, chestionare pentru managementul comunicarii sau fise de analiza centrate pe puncte tari si puncte slabe. Iar acestea reprezinta mai putin de o treime din materialele pe care trebuie sa le intocmeasca profesorii. „Unele documente care trebuie facute sint rezonabile, fara de care nu poti lucra, de exemplu proiectele de lectii. Cu toate acestea, exista si hirtii care nu ar trebui sa intre in atributia noastra. De exemplu, un diriginte trebuie sa aiba informatii despre evidenta psihologica a elevilor, despre parinti, daca acestia pastreaza sau nu legatura cu scoala. Aceste informatii ar trebui sa existe, dar nu constituie neaparat obligatia dirigintelui", este de parere Valerica Panaite, profesoara de istorie, unul dintre membrii comisiei de calitate ai Liceului „Miron Costin".

Graficele de evolutie, personalizate pentru fiecare elev in parte reprezinta iarasi o problema semnalata de dascali. „In fiecare ora nu ai cum sa observi toti cei 30 de elevi dintr-o clasa. Lucrurile ar fi mult simplificate daca efectivele ar fi de 12-15 copii, ca in strainatate. Practic trebuie sa tinem evidenta la sute de elevi, despre care noi avem deja perceptia valorii fiecaruia. Stiu ca X este mai bun ca Y si stiu ca o clasa este mai buna ca cealalta", a spus Mirela Platon, profesor de matematica si membru al Comisiei de calitate a Liceului „Dimitrie Cantemir". Alti dascali au facut chiar si un calcul: daca ar trebui sa tina cont de absolut toate detaliile, atunci nu ar trebui nici sa predea si nici sa doarma.

Profesorii, asistati la ore de colegi de alta specialitate

Pentru asigurarea calitatii o importanta deosebita vor avea si asistentele la ore, iar despre acestea profesorii au opinii diferite. „O singura persoana, seful de catedra putea fi subiectiv in emiterea de judecati de valoare privind ora unui cadru didactic. Acum mai multe persoane din comisie vor putea observa orele si vor consemna in rapoarte", a precizat Angela Sava, directoarea Liceului „Vasile Alecsandri" si expert ARACIP.

Directorul adjunct al aceleiasi institutii, Eugen Mircea s-a aratat insa nemultumit de posibilitatea ca un cadru didactic sa fie evaluat de profesori  de specializari diferite. „Observarea la ora este altceva fata de inspectia la ora. Accentul cade pe aspecte precum comunicarea dintre elevi si profesor sau metodele didactice folosite si nu pe corectitudinea informatiilor prezentate", a explicat Liliana Pipa, profesoara de matematica si responsabilul de comisie al Grupului Scolar „Dumitru Mangeron".

Profesorii spera in simplificarea evaluarii

Tot profesorii previzioneaza la ce s-ar putea ajunge. „Fie vom face hirtiile si vom neglija activitatea didactica, fie vom renunta la hirtii, dar vom fi astfel pasibili de sanctiuni, fie vom da dovada de inventivitate si vom incerca sa gasim metode de a face mai usor documentele", a mai spus Valerica Panaite. 

Dascalii ieseni recunosc ca sint o generatie de sacrificiu cind vine vorba despre implementarea acestui sistem si de criteriile privind activitatea educationala, care nu sint foarte explicitate de ARACIP.

„Regulamentul este suficient de ambiguu in aceasta privinta, insa fiecare scoala prin propriile reglementari isi pune amprenta. Acest an este experimental si speram ca autoritatile in domeniu sa traga anumite concluzii si sa propuna o varianta mai simpla", este de parere Liliana Pipa. „Vom vedea cum sint lucrurile cind vor incepe evaluarile efective", a completat directorul Grupului scolar „Mangeron", Ionela Calin.