Mireasa la 10 ani

Am mers sa cunosc fragedele fetite-femei din comunitatea traditionala de caldarari a Hirlaului. Asa am cunoscut-o pe Anisoara, o femeie in virsta de 13 ani, cu un mariaj care numara trei ani deja. S-a remarcat din multimea de copile si baieti veseli si zgomotosi, prin ochii ei tristi si prin faptul ca era singura care s-a tinut deoparte de "sedinta mea foto". "Doamna, doamna, mai vrem poze", imi strigau cu totii, in timp ce Anisoara privea trista de pe margine. La un moment dat, fetita s-a apropiat de mediatorul sanitar Ana Nastasa si a intrebat-o soptit: "Ce mai face doamna Marcela?". Am aflat ca doamna Marcela era invatatoarea ei pe care a iubit-o si pe care a fost obligata sa nu o mai vada niciodata dupa nunta. Era atunci in clasa a III-a si invata bine.

"Mireasa s-a urcat intr-un copac in ziua nuntii, in incercarea de-a scapa"

La Hirlau traieste una din cele mai mari comunitati compacte de caldarari din judetul Iasi, aproximativ 800 de persoane din totalul celor 1200 de romi din oras. Toti cei 800 beneficiaza de ajutoare sociale si de bonuri de caldura. Te-ai astepta sa vezi oameni murdari si saraci, traind in bordeie.

Ajungi in cartierul caldararilor pe o ulita ingusta, destul de greu accesibila. Primele care se vad sint turnurile sclipitoare ale castelelor. Turnuri argintii, din tabla lucioasa, incarcate de modele, broderii, aplicatii ale cazangiilor, fierarilor si bisnitarilor caldarari. Pe aceasta ulita plina de gropi circula masinile scumpe, BMW, Porsche Cayenne, Tuareg – ale acestor asistati sociali din Hirlau.

Legile majoritarilor nu patrund in "Regatul" caldararilor din acest mic oras din nordul Moldovei decit in masura in care prevad posibilitatea de a le da cetatenilor niste avantaje sau drepturi, cum sint dreptul de a avea ajutor social sau dreptul de a primi o reteta gratuita. Obligatii ei nu accepta de la majoritari. Dar le respecta cu sfintenie pe cele impuse de traditie. Una din cele mai dure legi ale acestei traditii este casatoria fetitelor de la virste fragede.

"E ingrijorator ca virsta de casatorie tot coboara. O fetita s-a casatorit recent, la virsta de opt ani si jumatate. Am auzit ca in ziua nuntii, mireasa s-a urcat intr-un copac, in incercarea de-a scapa", spune dr. Stela Neicu, medic de familie in Hirlau, care are inscrisi pe lista 300 de pacienti de etnie roma, majoritatea caldarari.

Fetele sint vindute pe galbeni multi. Casatoria lor, evident un act ritualic, nu unul oficiat civil, este in traditia caldararilor modalitatea de conservare si sporire a averii. Copilele sint logodite de parinti din frageda pruncie, iar cind trec de 8 ani deja incep gindurile sau pregatirile de nunta.

Nu toate miresele si mirii sint activi sexual la casatorie, dar pina cind vor putea procrea, ei sint invatati cum si ce sa faca. Pentru fragedele nurori, profesoarele de sex sint soacrele. "Copiii trebuie sa apara cit mai devreme, caci o femeie de 13 ani care nu e inca mama e considerata stearpa", imi mai spune dr. Stela Neicu.

Incercarile de a convinge mamele sa nu isi mai marite fetele asa de crude si de fragede au fost zadarnice pina acum, imi spun deopotriva medicii din oras, Cristina Grigoras si Stela Neicu, directoarea Scolii "Petru Rares", Lucia Axinia, si mediatorul sanitar Ana Nastasa. 

"Unele mame nici nu ne primesc la discutii. Altele spun "da, da", dar fac tot cum stiu ele. Cele mai multe au inceput sa ascunda casatoriile. Ne spun ca fetele nu sint casatorite, dar noi aflam din alte surse ca sint", spune dr. Cristina Grigoras, care a invatat cum sa deosebeasca fetele maritate de cele nemaritate dupa felul in care acestea isi aranjeaza parul: fetitele nemaritate isi prind parul intr-o coada la spate, impletindu-si doua codite foarte subtiri pe parti. Cele maritate isi impletesc tot parul in doua cozi groase. Asa era pieptanata si Anisoara. Purta un hanorac rosu cu dungi, cum poarta multi copii de virsta ei. Numai ca in loc de jeansi, Anisoara are o fusta lunga, colorata, imprimata cu stelute, creata. Iar la git, salba de aur. Pe cap un baticut, in crestet. 

Fratele, casatorit de la 11 ani cu Fraga, in virsta de 10 ani

Am intrebat-o daca nu doreste si ea o fotografie si a dat din cap ca nu. In schimb mi-a zimbit trist si mi-a raspuns constiincioasa la toate intrebarile. Mai are un frate, Cezar, de 11 ani, care este si el casatorit, cu Fraga, care are 10 ani. Fraga era si ea intre fetitele de pe ulita, dornice de fotografii.

O remarcasem si pe ea, intrucit era foarte micuta, foarte cruda, dar fardata pe pleoape. Ochii ii sint migdalati, frumosi. Fardurile nu reusesc deloc sa o maturizeze pe Fraga, dindu-i mai degraba un aer de carnaval. "Tu ai fost vreodata la scoala, Fraga?", am intrebat. "Da, am fost odata. Am stat doua zile".

Nu as fi banuit ca cele doua sint cumnate. Anisoara mai are si o sora, de 8 ani si jumatate, care inca mai merge la scoala, pentru ca nu e casatorita inca. Dar este logodita si ea. "Fratele mai merge, chiar daca e insurat. Pe mine tata nu m-a mai lasat din clasa a III-a", imi spune Anisoara, care in cele din urma a acceptat sa faca poze, la rugamintile cumnatei Fraga si ale Lenutei, o fetita de 13 ani, casatorita deja de doi ani cu Ferdinand Boboc, de 14 ani, inca elev. "Eu am mers la scoala pina in clasa a V-a. Mai am un frate de 19 ani, care a divortat", imi spune Lenuta.

"Suferea cind lipsea de la scoala"

Caldararii isi trimit fetele la scoala pina la maritis, iar pe baieti ii lasa si dupa aceea, intrucit cistiga astfel alocatiile. Dar parintii lor nu colaboreaza aproape deloc cu scoala. Nu merg la sedintele cu parintii si sint luni intregi cind isi retrag copiii de la scoala, in special fetele. Asa a fost si cu Anisoara. "Venea o zi doua, lipsea, apoi lipsea citeva luni, cit timp parintii plecau prin tara sa prelucreze fierul si sa vinda cazane, iar ea avea grija de fratii mai mici. Am fost la ea acasa. La 9-10 ani spala rufe cu mina, gatea. Desigur, ea sustinea ca ii place", isi aminteste fosta invatatoare a Anisoarei, Marcela Simionescu, de la Scoala "Petru Rares" din Hirlau.

Fetita suferea cind lipsea de la scoala, iar cind revenea era bucuroasa si plina de afectiune pentru invatatoare. "Avea mare drag de scoala. Mi-o amintesc cu ochii aceia mari, frumosi, dornici sa cunoasca", spune Marcela Simionescu.

Anisoara a fost si printre copiii romi cuprinsi in programul de remediere scolara, sustinut printr-un proiect Phare, cu scopul de a oferi sansa copiilor cu absenteism scolar sa recupereze cunostintele.

Programul functiona in regim de after school, iar copiii care il frecventau primeau o masa calda si rechizite, un stimulent care motiva familiile sa ii trimita zilnic la scoala. "Anisoara facea progrese. Avea o gindire matura. La 10 ani, ea dadea sfaturi de viata colegelor", isi aminteste invatatoarea, cu care fetita a avut o relatie speciala. "Mi-a spus ca ma iubeste si voia sa o botez, pentru ca nu era inca botezata. Dar in cele din urma a botezat-o doamna directoare", adauga Marcela Simionescu.

De la un timp, fetita a inceput sa vina la scoala mai rar, iar intr-o zi i-a spus ca se marita cu un elev din clasa a IV-a, Marian Stanescu. I-a spus invatatoarei ca nu il vrea, dar nu are ce face. "Dupa nunta a venit la scoala sa isi ia ramas bun. Avea in ghiozdan o sticla de vin de Cotnari pentru mine, ca un fel de cinste dupa  nunta. Ii era rusine sa mi-o dea. A venit la mine o colega de-ai ei si mi-a spus asta", imi spune Marcela Simionescu.

Proiectele scolare, singura solutie

Povestea Anisoarei este una obisnuita in comunitatea de caldarari din Hirlau si in Scoala "Petru Rares". Aici invata 125 de copii romi, un motiv pentru care unitatea a fost selectata, in august 2008, in proiectul Ministerului Educatiei, "Toti la gradinita, toti in clasa I", proiect ce isi propunea sa atraga la gradinita copiii de romi, spre a-i pregati de scoala.

"Imi amintesc ca in vara lui 2008, am chemat cadrele din vacanta sa incepem proiectul. Au acceptat sa munceasca fara bani, caci finantarea a venit mai tirziu. A fost un proiect exceptional de eficient, pentru ca familiile de caldarari nu isi trimit copiii la gradinita", spune directoarea Lucia Axinia. Dar acum au fost convinsi cu ajutorul mediatorului sanitar Ana Nastasa, care atunci era deopotriva mediator scolar.

Proiectele scolare pentru integrarea romilor sint, in opinia directoarei, foarte eficiente si singurele care au o sansa de a mai desteleni, incet-incet, mentalitatile traditionale. Parintii romi sint dispusi sa isi trimita copiii la scoala daca li se da in schimb ceva – o masa, rechizite – si unii chiar accepta sa vina si ei la discutii cu profesorii. Daca o familie e multumita va spune si altora, si apoi vin din ce in ce mai multi. Asa s-a intimplat si cu acest proiect.

Scoala "Petru Rares" are experienta in integrarea copiilor de romi. A fost una din cele noua unitati scolare din judetul Iasi, selectate in proiectul "Accesul la educatie in grupurile dezavantajate" derulat intre 2005 si 2007. "Acel proiect a fost important pentru ca am fost si noi educati cum sa lucram. Din acel moment am decis sa nu mai avem clase segregate, cum aveam pina atunci. Am introdus in regulamentul scolar repartizarea egala a romilor in clase, inclusiv a celor cu dizabilitati. Fiecare clasa are 5-6 romi, iar toti colegii de banca se rotesc intre ei pentru a-i determina sa relationeze", spune directoarea Axinia. Impreuna cu organizatia "Amare Romenza", scoala desfasoara proiectul "Eu sint rom", ce are drept scop cresterea stimei de sine.

Astfel, la fiecare sfirsit de saptamina, 15 copii se intilnesc la scoala si discuta despre traditiile lor, despre viata, despre cit de folositor este sa fii educat. Scoala are si un curs optional de educatie interculturala, obtinind premiul I pe judet si mentiune pe tara la concursul "Diversitatea, o sansa in plus pentru viitor", organizat de Ministerul Educatiei si de organizatia PER. Candidatii romi si romani au sustinut probe teoretice si artistice, in spiritul convietuirii etnice. De asemenea, din februarie 2009, Scoala „Petru Rares„ a initiat si un simpozion national pe teme de diversitate culturala.

Exemplul lui Dragos Stanescu: parintii care au facut scoala sint interesati de educatia copiilor

Toate aceste evenimente nu au intrerupt pina acum evolutia fireasca din comunitatea caldararilor. Cu o saptamina inainte de vizita mea la Hirlau, un elev al scolii, Danut Stanescu, din clasa a V-a, avusese nunta. Este nepotul bulibasei si l-am vazut pe ulita, imbracat intr-un hanorac albastru, batind turca. Nu cu mult timp inainte – imi spune directoarea – un alt baiat, tot de 10 ani, a renuntat la scoala, pentru ca ai lui au plecat in tara, cu cortul.

Cam tot pe atunci, o familie a venit la scoala cu rugamintea sa le primesca in clasa fetita, Elena Stanescu, ce intrerupsese scoala anul trecut, cind familia ei a plecat cu cortul la Baia Mare. Au facut cazane pentru tuica, le-au vindut in Ardeal, s-au intors acum acasa, iar fetita plingea ca vrea la scoala. Au inscris-o in noiembrie. "Caldararii au nevoie de modele. Au nevoie sa vada ca alti etnici de-ai lor au mers la scoala, iar asta le-a folosit", imi spune directoarea Axinia.

Cea mai buna dovada in acest sens este absolventul scolii, Dragos Stanescu. A facut clasa I la virsta de 36 de ani, prin programul "A doua sansa". Baiatul lui e in clasa a VIII-a. E logodit, dar nu lipseste, e bun la carte si e unul din premiantii la concursul national de diversitate culturala.

Dragos Stanescu are si o fetita: desi nu e de virsta scolara, i-a ales deja invatatoarea. "A fost suficient ca tatal sa mearga la scoala citiva ani, ca sa isi schimbe atitudinea fata de importanta educatiei si parintii sa devina interesati de educatia copiilor lor", spune si invatatoarea Marcela Simionescu, care spera cantr-o zi Anisoara, care inca nu e mama, va veni sa isi inscrie copiii la ea. Si poate ca nu ii va mai casatori din clasa a III-a.

–––

Materialul a fost realizat in cadrul proiectului "Presa si accesul la sanatate in comunitatile de romi – editia regionala". Proiectul a fost coordonat de catre Centrul pentru Jurnalism Independent si sprijinit financiar de Open Society Institute – Network Public Health Program. Investigatii similare s-au realizat in: Bulgaria, Serbia, Macedonia, Ucraina si in alte judete din Romania.