Perlele de la bacalaureat: Catalina si-a facut de cap cu altul si l-a suparat pe Luceafar

O eleva care nu a scris nimic la ultimul subiect si-a incheiat teza cu urmatorul mesaj: "Nu l-am invatat pe Eminescu, dar sper sa tineti cont ca am facut bine subiectele I si II ca sa pot fi promovata". 

Absolventii de liceu au avut si in acest an exprimari „buclucase" la proba de limba si literatura romana din cadrul bacalaureatului. Ultimul subiect, la care li s-a solicitat sa redacteze un eseu in care sa prezinte tema si viziunea despre lume dintr-o poezie de Mihai Eminescu, i-a prins nepregatiti pe multi dintre candidati. Tinerii nu s-au lasat descurajati si au incercat sa improvizeze, apeland la imaginatie si aducand in actualitate tema iubirii. Unii candidati s-au gandit sa demitizeze tipul de „relatie" existent intre personajele-simbol ale poemului eminescian. „Cei doi indragostiti se ascund prin crengile plecate ale salciei, unde acestia isi consuma actul erotic", a scris un tanar. „Catalina si-a facut de cap cu altul si l-a suparat pe Luceafar", a concluzionat un absolvent. Altii au semnalat „infidelitatea" personajului feminin, dovedind si expresivitate in limbaj. „Catalina, prin Hyperion, se iubea cu tot universul", a subliniat un absolvent. In viziunea altor tineri, „Luceafarul" are accente similare dramei „Romeo si Julieta". „Fata de imparat il iubeste atat de mult pe Luceafar incat isi doreste moartea pentru a-i fi alaturi", a punctat o candidata. Pentru a scrie mai multe randuri, unii tineri au scris si cugetari pe marginea sentimenului de iubire, subliniind ca aceasta „nu are limite, culoare, varsta sau religie". Profesorii corectori au fost dati peste cap si de exprimari aberante sau confuze. De exemplu, un tanar a mentionat ca „in poezie este prezenta punctia poetica", in timp ce altul a povestit ca „in cel de-al doilea tablou fata se indragosteste de Catalina". Au fost si candidati care, memorand mecanic ceea ce li s-a predat la scoala, au ajuns sa fomuleze non-sensuri. In opinia unuia, „Luceafarul" cauta singur suferinta, argumentand ca „tema propusa de Mihai Eminescu este conditia nefericita a geniului care aspira la o iubire neimpartasita". Cativa absolventi au gafat in prezentarea poetului, scriind despre Mihai Eminescu ca este „cel mai mare romancier contemporan", „cel mai mare poet roman romancier" sau „unul dintre marii poeti din perioada interbelica".

Altii au tinut sa taxeze „obsesia" poetului pentru iubire, tema ce se regaseste in majoritatea poeziilor sale, precizand ca „este setat pentru dragoste", „traieste sevrajul dragostei" ori ca „se indragosteste de Catalina". Unii candidati au dorit sa fie „originali" si si-au incheiat eseurile intr-o nota optimista: „iar acum Catalin isi ia numele de Hyperion si traiesc amandoi fericiti." O tanara n-a abordat deloc ultimul subiect, insa si-a incheiat teza cu un mesaj adresat profesorilor evaluatori: „Nu l-am invatat pe Eminescu, dar sper sa tineti cont ca am facut bine subiectele I si II ca sa pot fi promovata".