Universitatile finlandeze, in era „socialismului educational”

Universitatile finlandeze se separa in doua categorii, institutiile politehnice si universitati de alte profiluri, asadar se constituie intr-un sistem de invatamint superior binar. Institutele politehnice sint constituite dupa modelul german si danez, al scolilor superioare de ingineri.

Admiterea in universitati se face in cea mai mare parte pe baza testarilor nationale sustinute la sfirsitul liceului, iar la medicina si domeniile vocationale studentii sustin o serie de teste scrise. In rindul universitatilor romanesti, mai peste tot studentii sint admisi la facultate in baza unui concurs de dosare, unde conteaza media la examenul de bacalaureat si mediile din liceu. Admiterea devine asadar o competitie a notelor si nu a competentelor.

Investitii mari de la buget in invatamint si cercetare

Aspectul cel mai sensibil al sistemului de invatamint superior romanesc este in opinia multor profesori universitari modul de finantare a institutiilor de invatamint. In prezent, in Romania, universitatile de stat sint finantate anual in functie de numarul de studenti, in procentul cel mai mare. "Sistemul finlandez este unul tipic tarilor scandinave, integral finantat de stat. Studentii nu platesc nici macar pentru refacerea examenelor. Este un fel de socialism educational, pe de o parte au un numar mic de studenti, iar pe de alta parte un potential economic, de unde rezulta o sustinere suficient de buna", a spus rectorul Universitatii "Al.I. Cuza", prof.dr. Vasile Isan.

Spre deosebire de sistemul romanesc, universitatile finlandeze sint finantate pe baza unor formule ce inglobeaza finantarea pe student echivalent, dar multianual, adica pe durata unui program de studiu, cit si pe baza performantelor stiintifice si a programelor de studiu. "Teoretic criteriile de performanta opereaza in Romania in sensul unei competitii. In realitate insa favorizeaza universitatile cu un numar mic de studenti si cu personal numeros. Din start, daca ai coeficientul de echivalare 1(n.r. coeficientul cel mai mic), cum este si in situatia noastra, esti obligat sa lucrezi cu formatii mari de studenti, iar raportul mare student/profesor devine astfel un dezavantaj. N-ai cum sa ai un procent mai mic pentru ca altfel ai merge in faliment" a explicat prof.dr. Vasile Isan.

Invatamintul finlandez primeste anual intre 2 si 2,15% din PIB, in conditiile in care nivelul mediu al UE este intre 1 si 1,3%, iar in Romania a fost in ultimii ani intre 0,6 si 0,7%. Separat, cercetarea primeste anual aproximativ 3% din PIB, comparativ cu mai putin de 10% din aceasta valoare, procentul alocat cercetarii in 2009 in Romania.

"3% din PIB pentru cercetare este un vis al Uniunii Europene. Nokia este o companie finlandeza si a inregistrat in ultimele 2-3 decenii cel mai mare progres, desi acum 4 decenii produceau cherestea. Aloca asadar un procent semnificativ pentru cercetare in inalta tehnologie, telecomunicatii si IT, produse biomedicale, biotehnologii, dar dezvolta si utilaj forestier de exemplu", a spus rectorul Vasile Isan.

Rectorii sint desemnati prin concurs international

Politica de resurse umane si sistemul de management universitar difera, de asemenea. "Cadrele didactice sint angajate de universitati, pe criterii de competenta. Universitatile sint finantate de guvern, dar au o totala autonomie in a-si alege personalul. Managementul universitar este deopotriva colegial si profesionalizat. Concursurile de rectori sau decani sint internationale. Daca la noi totul se realizeaza prin alegere, la ei se face prin concurs. Senatul se pronunta in materie academica, dar strategia universitara tine de domeniul managementului", a declarat prof.dr. Vasile Isan.

Finlanda este de asemenea una din tarile unde functioneaza sistemul Bologna, in aceeasi maniera, 3 ani nivelul de licenta, 2 ani – studiile de master si 3 ani  – cele de doctorat. In universitatile cu profil tehnic, la fel, studiile de licenta se finalizeaza in 4 ani, iar cele de masterat dupa un an si jumatate.

"Procesul Bologna trebuia sa fie un pretext pentru reforma, unde se poate vorbi si de colaborarea universitatilor cu mediul privat, cit si de resursele umane, insa aceasta nu s-a intimplat mai nicaieri. Traditiile culturale si cele academice nationale au facut diferenta si inainte si dupa implementarea procesului Bologna. Cel mai important aspect pina in prezent, la Universitatea „Cuza" este dublarea numarului de studenti care au acces la mobilitatile studentesti", considera rectorul Isan.

"Sistemul romanesc este inchistat, mizerabil, corupt"

Desi sistemul de invatamint finlandez se afla in topul rapoartelor Uniunii Europene, modelul, considera rectorul Isan, nu poate fi transpus in Romania. "Numarul studentilor nu depaseste cu mult o suta si ceva de mii de studenti raportat la 5 milioane si ceva de locuitori. O tara mica cu un soi de politica guvernamentala, o natie mica, unde persista un fenomen de imbatrinire. La noi situatia este alta. Transpunerea acestui sistem nu ar fi decit un surogat, in vreme ce Ministerul la noi pretinde ca face politica totala, domina un soi de colectivism, toti sint tratati in mod egal si apoi exista si acest centralism birocratic – totul se rezolva la Minister. Sistemul este inchistat, mizerabil, corupt", a spus rectorul Isan.

El sustine ca reforma educatiei timpurii si a invatamintului axat pe student ramin doar expresii ale limbajului de lemn, in vreme ce adevarata reforma ar fi ca statul sa cumpere educatie de la universitatile performante. 

Publicitate și alte recomandări video