Vise de copii distruse de saracie

miercuri, 23 mai 2007, 19:56
6 MIN
 Vise de copii distruse de saracie

La tara, viata decurge potrivit aceluiasi tipar. Putini dintre copiii familiilor nevoiase au norocul si oportunitatea de a-si depasi conditia. Familia lui Onofrei Rusu Vasile, din comuna Plugari, nu face exceptie. Cei doi adulti au facut parte din familii numeroase si nevoiase. S-au luat tocmai pentru a scapa de saracie, insa in cele din urma au fost rapusi de nevoi. „Ne descurcam si noi asa cum putem". Acum au la rindul lor 6 copii despre care femeia spune ca i-a adus pe lume „mai peste tot", adica si la Iasi, si in sat. S-au obisnuit cu viata pe care o traiesc, dar au speranta ca poate copiilor le va fi mai bine atunci cind vor creste si isi vor gasi un rost in viata, dar nu pot face mai mult pentru ei. Patru fete si doi baieti. Ei sint mindria familiei.

Cam din doi in doi ani, familia Onofrei a crescut cu inca un membru. Cea mai mare fetita este de 9 ani, iar mezina are doar 6 luni. Casa cu doar doua odai a devenit neincapatoare si de aceea parintii se gindesc sa construiasca inca o camera „pentru cind o sa se mareasca copiii". Micutii au mai mult grija unul de celalalt, parintii trebaluind prin apropiere. Pe copii i-am gasit jucindu-se in fata casei, murdari de tarina. „Daca stiam ca o sa veniti…", a spus femeia si a inceput sa-i spele pe rind la fintina construita linga un gard.

Doua dintre fetite sint deja la scoala. „Imi place matematica si de domnul invatator", spune una dintre ele. Chiar si asa, fetele nu merg constant la ore, iar parintii nu au cum sa le ajute pentru ca nu au cu ce. Cu toate acestea, ei isi doresc ca micutii sa invete macar cit ei. „Pe noi nu ne-au putut purta pe la scoli. Avem si noi multi frati, dar avem 10 clase", a spus femeia, pentru care pachetelul de mincare dat copiilor la scoala este o salvare. „Pacat ca nu le ajunge o zi intreaga".

Fetele nici nu au curaj sa viseze. Nu stiu ce vor sa se faca atunci cind vor fi mari. Nu au cum sa-si inchipuie ce ar putea face si se uita in jur cu ochi mari. Pentru ele, lumea se termina la marginea comunei, de unde nu au iesit vreodata. De fapt, singurul drum pe care il fac mai departe de casa este cel pina la scoala. Iar acelasi lucru se poate spune despre multi copii din Plugari, rapusi de saracie si lipsiti de orizont.

Directoarea scolii, Lenuta Deleanu, spune ca numara pe degete copiii care provin din familii cu posibilitati. „Mai toti beneficiaza de rechizite scolare si de burse pentru liceu", a spus directoarea.

La 13 ani, se gindeste sa plece la munca in Italia

Ajunsi la virsta adolescentei, copiii abandoneaza temporar sau definitiv educatia pentru a munci. Stau marturie statisticile Inspectoratului Scolar Judetean, unde mii de elevi din mediul rural dispar anual din listele candidatilor la testele nationale.

Anul trecut, de exemplu, peste 3.000 de elevi de clasa a VIII-a, majoritatea din sate, nu au sustinut testele, renuntind practic la ideea de a urma un liceu. Modelele tinerilor nu mai sint dascalii, ci vecinii care, plecati in strainatate, s-au intors cu bani si si-au gasit, cel putin pentru moment, un rost. Simona Gavrilas, din satul Mihail Kogalniceanu, comuna Tiganasi, spune ca nu a mai fost la scoala „cam de o luna".

La doar 13 ani, regreta ca nu a putut prinde o oferta pentru a pleca la munca in Italia. Simona nu isi arata virsta, parind mai matura cel putin cu 2-3 ani. Mama ei, Adriana Gavrilas, spune ca ar vrea sa o marite pentru a-i fi mai bine, dar dupa ce va mai creste putin. Fata nu stie ce vrea sa faca deocamdata in viata, iar scoala ii place „asa si asa". „Poate de la anul ma apuc din nou de scoala. Sint in clasa a VI-a", a spus fata.

Mihail Kogalniceanu este unul dintre cele mai sarace sate din comuna Tiganasi. Din cele 105 familii care beneficiaza de ajutor social, 74 sint din satul cu nume de personalitate istorica. Pe una dintre coline se afla casele mai multor familii nevoiase, care are fiecare cel putin 9 -10 copii. Pe timp de ploaie, este aproape imposibil sa ajungi acolo cu masina sau caruta, singura modalitate fiind sa iei in piept panta pe jos, cu ciubote de cauciuc. Acolo traieste si familia Gavrilas Vasile.

„Baiatul doarme pentru ca a lucrat dimineata"

O camaruta despartita de o soba adaposteste sufletele celor 11 membri ai familiei, dar si al unei pisici care tocmai a fatat. Cei mai mari dintre cei noua copii muncesc cu totii. „Baiatul doarme pentru ca a lucrat dimineata. Stiti cum e… sint la virsta la care mai au nevoie de una, de alta", a declarat Adriana Gavrilas, mama copiilor. Barbatul era plecat si el la lucru in comuna. 

„Viata este grea. Nu avem ce pune pe masa. Ce sa le spunem copiilor cind cer de mincare?", s-a intrebat retoric Adriana Gavrilas, femeia nevoita sa stea pe linga casa pentru a avea grija de cel mai mic dintre copii, de doar 6 luni. Fetita micuta si slaba parea bolnava, insa mama a spus ca nu are cu ce merge pentru a „o cauta la un doctor". Copila era hranita doar cu lapte matern „pentru ca nu poate minca inca fasole". Uneori familiile de pe dealul saraciei cad in gura consatenilor.

„Fac copiii la intimplare si nu se gindesc ca nu resusesc sa-i creasca", a declarat unul dintre consateni, intrebat unde poate fi gasita familia Gavrilas. „Asta mica are de fapt 9 ani", arata mama spre o fetita despre care nu ai zice sa aiba mai mult de 7. De aceea, femeia spune ca o va trimite abia in acest an in clasa intii „ca e mai maruntica".

Un alt baiat, de 5 – 6 ani, va fi trimis la gradinita de anul viitor, pentru ca nu mai are astimpar. „Am si un copil handicapat. La nastere a fost trasa brusc si de atunci are probleme cu o mina si un picior. Acum nu stiu pe unde este. Trebuie sa fie pe aici prin sat", a mai spus mama. Desi e trecut de amiaza, copiii mincasera pina atunci doar lapte batut. Cu toate acestea, din putinul pe care il are, familia are DigiTv. „Avem un aparat vechi. Il mai deschidem cind si cind".

Copiii care reusesc sint raritati

Neglijenta, lipsa igienei, delasare. Acestea sint cuvintele cu care asistentul social din comuna Tiganasi, Florentina Pricop a caracterizat familia Gavrilas. Pentru aceste familii singura solutie de a iesi din saracie pare sa tina tot de ei.

„Este vorba si despre un dezinteres al familiilor. Daca ar renunta la bautura, dar nu vreau sa generalizez, si s-ar apuca de munca alta ar fi situatia", a precizat Costel Sandu, primarul comunei Plugari, increzator ca exista persoane care reusesc, desi acestea sint raritati.

„Tot ce trebuie este curaj. O fata din sat este eleva la Liceul Pedagogic in clasa a X-a cu toate ca provine dintr-o familie foarte modesta", a mai spus primarul.

Ipotetic, autoritatile locale vorbesc despre crearea de locuri de munca, insa admit ca marea majoritate a zonelor din mediul rural nu au potential economic. „Dumul pina la Iasi este costisitor, iar adultii nu au bani de naveta. Nu le ramine altceva decit munca de zilier in sat", a precizat asistenta sociala din comuna Tiganasi, Florentina Pricop. 

Fara nici o perspectiva

Familiile nevoiase din judetul Iasi isi regasesc rezumata existenta in mai multe statistici seci ale unor institutii publice precum Directia de Asistenta Sociala, Consiliul Judetean, sau Inspectoratul Scolar Judetean. Astfel, intr-o tara de curind admisa in Uniunea Europeana, o treime din populatia scolara din judet, adica aproximativ 52 de mii de copii, beneficiaza printr-un program guvernamental de rechizite gratuite, de care se pot bucura acei elevi ai caror familii au un venit net lunar pe persoana de cel mult jumatate din salariul de baza minim brut pe tara, adica cel mult 2 milioane de lei vechi. In statisticile saraciei sint cuprinse si cele 16.960 de familii beneficiare de ajutor social, la sfirsitul lunii aprilie.

Dintre acestea, potrivit asistentilor sociali, multe sint cu un singur parinte, iar peste 2.200 au mai mult de 6 membri. In judetul Iasi, cel putin 20 de mii de copii traiesc in familii de azi pe miine, atit in mediul rural, cit si in mediul urban, din totalul de 200.000 de copii din judet.

„Fara nici o perspectiva, decit posibilitatea de a termina 10 clase, pentru multi dintre acesti copii viitorul il reprezinta muncile cimpului, sapa", a incheiat intr-un ton pesimist directoarea scolii din Plugari, Lenuta Deleanu.

Comentarii