Caută 
6 MIN
Unii arhitecti spun ca aceasta este un "monstru de kitsch". Baraca are autorizatie de functionare doar cinci ani, din care doi au trecut deja. Colac peste pupaza: directorul si-a cumparat inainte de Craciun, ca masina de serviciu, un luxos Jeep Mitsubishi de 24.000 de euro plus doua apartamente ultracentrale.
O cutie de lemn, mare si neagra, amplasata chiar in centrul istoric al orasului a inghitit pina in prezent 300.000 de euro fara sa "produca" nimic.
Teatrul de lemn, primul proiect al directorului Teatrului National Cristian Hadji Culea, se afla cam in acelasi stadiu ca si proiectul de restaurare a cladirii teatrului: asteapta fonduri. De ce? Din neglijenta conducerii teatrului care, in cererea de finantare a baracii, inaintata Ministerului Culturii, nu a inclus si fondurile necesare cumpararii gradenelor, instalatiei de iluminat, sonorizarii, aparaturii de aer conditionat etc.
In aceste conditii, baraca lui Cristian Hadji Culea, in care ar fi trebuit sa se joace teatru inca din mai 2007, risca sa fie finalizata odata cu cladirea Teatrului National. Cind, de fapt, nici nu va mai fi utila.
Constructia trebuia sa tina loc de sala de spectacol tocmai in perioada reparatiilor, urmind a deveni teatru "itinerant" prin cartierele iesene, proiect care, in opinia multora, nu e fezabil intrucit implica alte mari cheltuieli, alte planuri, alta munca.
Trebuia inaugurata inca din mai 2007
Teatrul de lemn a fost unul dintre proiectele pe care Cristian Hadji Culea le-a inclus in proiectul de management prezentat inca de la numirea lui in functie, in august 2006. Insa, pina a pune in practica aceasta solutie, Hadji Culea avusese si alta idee pentru ca angajatii sai sa nu someze in perioada programului de restaurare a cladirii teatrului: cort de 1 milion de euro, inchirierea unor spatii alternative precum Baia Turceasca si o cladire dezafectata de pe Sararie pe care o dorea a fi un spatiu de expozitii, spectacole, din care sa se poata cumpara carti si CD-uri despre Teatrul National.
Insa toate aceste proiecte au cazut in clipa in care teatrul sau de lemn a primit, in februarie 2007, avizul comisiei de urbanism din cadrul Consiliului Local. „Am primit deja fondurile necesare. Ministerul Culturii ne va aloca 250.000 euro pentru a realiza constructia. Sala va avea o capacitate de 300 de locuri si ar putea fi construita in opt saptamini. Vor fi cabine pentru actori, grupuri sanitare, incalzire. In situatia actuala este foarte greu. Avem nevoie de sali pentru repetitii", declara in "Ziarul de Iasi", in februarie 2007, Cristian Hadji Culea.
In aprilie 2007, cladirea anexa, in valoare de 1.041.250 RON (10,4 miliarde lei vechi) era tot in stadiul de proiect. De aceasta data, Hadji Culea promitea ca lucrarile incep la data la care sala trebuia sa fi fost inaugurata. „Noua cladire va fi ceva cu totul deosebit. Va avea cabine pentru actori, grupuri sanitare si incalzire si va gazdui multe spectacole. Am primit deja toate aprobarile pentru ea, iar lucrarile vor incepe imediat dupa 1 mai", sustinea Cristian Hadji Culea in aprilie.
Constructia efectiva a cladirii de lemn a inceput destul de tirziu, abia in toamna. Cauza acestor intirzieri a fost, dupa cum declara in noiembrie anul trecut Adi Carauleanu, director adjunct artistic, birocratia. „Stiu ca s-au demarat lucrarile. Au fost mai multe probleme birocratice. A venit si o echipa din Austria, cu o macara, pentru montarea acelor pereti de lemn", mentiona Adi Carauleanu anul trecut.
"Proiectul a fost gindit rau din start"
Tuturor celor care si-au manifestat anul trecut neincrederea in acest proiect li se pot indeplini temerile. De ce? Pentru ca, desi in citeva saptamini peretii de lemn si fundatia au fost realizate, teatrul de lemn se afla din decembrie 2007 in acelasi stadiu: o cutie mare si neagra din lemn, amplasata in parcul din stinga teatrului, cu lacat la usa si mirosind a paragina, considerata de unii arhitecti chiar un monstru de kitsch in buricul tirgului.
"Nu poti spune ca este o cladire frumoasa, ci ca este functionala. Deranjeaza insa mai mult decit aspectul estetic – la urma urmei este o cladire provizorie care dupa cinci ani va fi dezmembrata – faptul ca dureaza asa de mult terminarea ei. Proiectul a fost gindit rau din start pentru ca nu au inclus in el si banii pentru instalatii. Insa ridicarea unor astfel de cladiri este o practica des intilnita in strainatate", spune Ionel Oancea, presedintele comisiei de urbanism.
Baraca are autorizatie pina in 2012
Cei 250.000 de euro dati de Ministerul Culturii si Cultelor (MCC), conform cererii initiale depusa de conducera teatrului, au fost insuficienti. Asa ca, anul trecut, teatrul a mai primit de la MCC inca 53.000 de euro pentru gradene, instalatii de sonorizare, aparate de aer conditionat. Dar acesti bani s-au dus "pe apa Simbetei" pentru ca licitatia pentru respectivele instalatii a fost contestata de una dintre firmele participante, "New Europe Distribution".
"Respectiva contestatie a fost respinsa de Autoritatea Nationala pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor. Acum insa nu stiu daca voi da in judecata firma pentru a scoate banii pierduti. Am cerut deja consiliere juridica, dar nu am luat inca nici o decizie. Am facut o nota la minister si acum asteptam un nou raspuns in legatura cu banii necesari terminarii cladirii", spune acum Cristian Hadji Culea, care nu stie cind va veni acest raspuns si nu stie cind va fi gata teatrul de lemn. Petrica Ciubotariu, actor la Teatrul National, crede ca nu va fi gata la Pastele Cailor, ci chiar in preajma Invierii din acest an.
Cert este ca respectiva cladire are autorizatie pe cinci ani, adica pina in anul 2012, dupa care trebuie mutata. Doi din cei cinci ani au trecut deja, iar unii actori se tem ca baraca va fi stricata inainte de a fi data in folosinta ca sala de repetitie si de spectacole.
Mutarea baracii costa 60.000 de euro
Insa durata de viata a teatrului de lemn este programata a fi mai lunga decit cei cinci ani. Cristian Hadji Culea s-a gindit ca, dupa terminarea reparatiilor la cladirea Nationalului, baraca sa devina teatru itinerant prin cartiere.
La un an de la realizarea proiectului, directorul si-a dat seama, se pare, ca proiectul sau nu este realizabil, asa ca l-a adaptat. "Nu va fi mutat din cartier in cartier, ci va ramine doar in unul singur. Toata nebunia cu mutarea va ajunge la citeva zeci de mii de euro", explica Hadji Culea.
La un scurt calcul facut de Radu Botez, directorul firmei Construct Design, realizarea unei noi fundatii si mutarea cladirii dintr-un loc in altul se ridica la aproximativ 60.000 de euro. Mutarea este complicata si din cauza ca baraca are fundatie de beton. Alti bani necesita de altfel si acoperirea acestei fundatii in Parcul Teatrului.
Insa, pina in clipa in care o noua macara va demonta opera de 250.000 de euro a constructorilor austrieci, actorii teatrului si regizorii Alexandru Hausvater, Mihai Maniutiu – care a montat la Iasi piesa Macbeth special pentru acest teatru – si regizorul Victor Ioan Frunza – care ar fi trebui sa aiba premiera la Iasi pe 30 decembrie cu piesa Pasarea Albastra – spera ca in baraca de lemn sa se joace teatru.
Teatrul si-a cumparat Jeep Mitsubishi si apartamente in Centru
Cladirea Teatrului National zace in paragina de zece ani, lucrarile la teatrul de lemn s-au oprit din decembrie pentru ca nu sint fonduri. Cu toate acestea, Teatrul National este din decembrie anul trecut "fericitul" proprietar al unui Jeep Mitsubishi de peste 24.000 de euro, dar si a doua apartamente in Centrul Civic de peste 150.000 de euro.
"Masina este utilitara. Aveam nevoie de un mijloc de trasport pentru decoruri si pentru trasportarea a tot ce este nevoie intr-un teatru. Ministerul este cel care a aprobat cumpararea acesteia, precum si cel care a dat banii", explica Adi Carauleanu, director adjunct artistic.
Pe linga aceasta masina, conducerea teatrului a achizitionat si doua apartamente cu o valoare de peste 150.000 de euro: o garsoniera in Centrul Civic si un apartament cu trei camere la blocul Gulliver. "Era nevoie si de aceste apartamente pentru ca avem invitati pe care trebuie sa ii cazam undeva. Nu se vor mai cheltui bani cu regizorii la hoteluri", spune Carauleanu.
