„Prislea cauta infractorul care furase merele de aur“

miercuri, 21 iunie 2006, 01:01
3 MIN
 „Prislea cauta infractorul care furase merele de aur“

Candidatii testelor nationale si-au aratat si in acest an „talentul“ in scriitura. In ciuda subiectului usor de la limba romana, unii elevi ieseni au scos zeci de „perle“, care i-au amuzat pe corectori. Astazi, absolventii de gimnaziu sustin proba la matematica. Examenul incepe ca si luni, la ora 9.00, candidatii avind la dispozitie doua ore pentru a rezolva testul.
Prislea batea zmeii cu baltagul
Cei mai multi absolventi si-au aratat inventivitatea in tezele de romana, atunci cind au scris despre „Prislea cel voinic si merele de aur“. Un candidat a reusit de exemplu sa sublinieze originea mioritica a personajului. „Prislea avea in mina un baltag. L-a intilnit pe zmeu. Ei s-au batut acolo mult. I-a tras un baltag in cap la zmeu si a intrat pe jumatate in pamint. Apoi Prislea, cind a venit inapoi, s-a suit pe o pasare mare si a venit acasa“, a scris un candidat facind probabil referire si la romanul lui Mihail Sadoveanu, „Baltagul“.
„Prislea coboara de acolo, intilneste trei fete de imparat captivate de hotii merelor, trei zmei“, a prezentat un alt candidat o parte din actiunea basmului. Un alt elev a dat dovada si de mai multa inventivitate. „Zgripturoaica, in zbor, ramine fara energie si il roaga pe Prislea sa ii dea o bucata din fesa lui, dar pe care i-o va inapoia si i-o va lipi cu saliva“, a scris acesta. Pentru ce atita zbucium din partea lui Prislea? „Prislea cauta infractorul care furase merele de aur“, ne lamureste in teza sa un candidat al testelor nationale. Un alt elev prezent la teste i-a inventat lui Prislea alt nume: Mircea. Imaginatia elevului merge si mai departe: „Mircea cel voinic era necajit si se simtea rau pentru ca merele erau stropite, iar cind a muscat din mar i-a ramas in git o bucata si cind si-a dat seama era tirziu“.
„Erau niste panarame care se dau mari“

Cit despre fratii lui Prislea, un elev a scris ca „erau niste panarame care se dau mari“. Alti candidati au reinventat chiar si definitia basmului popular. Un elev a scris ca „basmul este sustras din popor“, iar un altul ca „basmul poate fi din popor sau de unul singur, asa cum este Eminescu, care interpreteaza opere de unul singur“. Intr-un basm, „sint folosite expresii populare si fantezii cit mai luminoase“, a spus un alt candidat in teza sa. Acesta a fost depasit la inventivitate de un coleg de examen, care a scris ca „timpul in acest basm este nedeterminat, dar ne putem da seama ca este un timp destul de demult deoarece foloseau sageti“.
Candidatii testelor nationale au dovedit ca au imaginatie bogata si in scrisoarea amicala pe care o aveau de scris la punctul al doilea al subiectului. „Casa bunicilor este asezata intr-o zona de munte unde un miros coboara peste casele oamenilor, de parca toti s-au imbatat“, a scris un candidat.
La proba testelor nationale de astazi, absolventii de gimnaziu nu vor mai avea de scris povesti. Incepind cu ora 9.00 este programat testul la matematica, pe care elevii trebuie sa il rezolve in cel mult doua ore. Intrarea candidatilor in salile de examen se face pina in ora 8,30. Dupa primul test la romana, de luni, in cursa examenului din acest an au mai ramas in jur de 7.500 de candidati.

Comentarii