Acoperisul Palatului nu se va innegri

Ministerul Culturii a transformat Palatul Culturii intr-un palat tiganesc. Tabla de zinc folosita la acoperisul monumentului – emblema a Iasului- seamana izbitor de mult cu cea folosita pe "palatele" din Ciurea sau Zanea. Desi foarte multi ieseni se pling de aspectul acoperisului Palatului Culturii, situatia nu se va schimba prea mult. "Tabla nu se va innegri. Nu stiu cine vrea tabla neagra. Va ramine alba-gri, asa cum este, doar ca se va patina putin. Pe monumentele din Italia, de exemplu Catedrala San Pietro din Roma, tot tabla de zinc este. Nu se mai foloseste ardezia, e scumpa, e greu de montat, iar in tara nu mai avem specialisti cu atestat. La o cladire neoclasica se foloseste o tabla de culoare gri-albastrui, iar la una neogotica, cum este Palatul, tabla alba-gri. Trebuie respectate niste reguli scrise in cartile de restaurare. E vorba de culoare, de cromatica. Cladirile neo-clasice sint calde, pline de eleganta. Cele neo-gotice sint mai dure, mai masculine, monumentale, dar nu elegante", a declarat Viorica Frunza, reprezentant al SC Impex Romcatel SA, firma care efectueaza proiectarea in cadrul proiectului de reabilitare a Palatului Culturii.

Aceasta a adaugat ca ardezia, materialul folosit pentru acoperirea celor mai importante parti ale Palatului, nu mai putea fi utilizata. "Pe circumferinta exterioara se va folosi tabla de zinc, iar in interior (curtea interioara – n.r.)- tabla zincata. Noi am fi vrut peste tot, dar nu au mai fost bani. Din cei circa 16.000 de metri patrati, circa 60% reprezinta tabla de zinc. Ardezia, material care era doar pe fetele laterale ale Palatului, a fost predata beneficiarului, adica Palatului Culturii. Reprezenta circa 30% din invelitoare. Ea nu mai poate fi utilizata si, chiar daca ar fi, e greu de montat. Se afla intr-o stare deplorabila, iar la demontare s-a stricat definitiv", a mai completat Viorica Frunza.

Reprezentantii Directiei Judetene pentru Cultura, Culte si Patrimoniul Cultural National (DJCCPCN) sustin ca modificarile efectuate la acoperis nu sint decit temporare. "Ardezia e sparta, veche. Ploua in Palat. Este investitia Ministerului Culturii. Solutia a fost discutata si aprobata de Comisia Nationala a Monumentelor Istorice (CNMI), nu a fost nimeni de la Iasi care sa fi luat decizia aceasta. Tabla e folosita ca invelitoare in mai multe locuri. Ea se patineaza in timp. Cel mai bine se poate observa daca ne uitam la toate decoratiunile de pe creasta Palatului, care acum au o culoare gri-inchis", a afirmat Vasile Munteanu, seful DJCCPCN.

"Trebuia cu totul altceva. Am ramas contrariat"

Profesorul universitar Ion Solcanu sustine ca solutia aleasa de reprezentantii Ministerului Culturii nu este tocmai fericita si ca acestia ar fi putut folosi alte materiale. "Am vazut ca Palatul e acoperit cu tabla si am ramas putin socat. Asemenea constructie are o importanta foarte mare si nu poate fi pusa tabla care, peste un numar de ani, va fi ciuruita. Trebuia cu totul altceva. Am ramas contrariat. Sint multe materiale care pot fi folosite. De exemplu, la Biserica Sfintul Nectarie din Alexandru cel Bun s-a folosit tabla de arama, este mult mai rezistenta si are si alt aspect. La Roma nu stiu daca e tabla, dar ma indoiesc. Stiu insa ca la Miclauseni s-a folosit tabla zincata, cind au fost reparatiile in 1995, iar acum sint probleme. Daca tabla are toate calitatile, atunci este o solutie. Aspectul nu va mai deranja mai tirziu", a declarat Ion Solcanu, specialist in istoria artei.

Lacramioara Stratulat, directorul Complexului Muzeal National "Moldova", sustine ca nu agreeaza ideea montarii de tabla pe Palat, dar ca nu este nimic ilegal. "Proiectantul decide o solutie, iar constructorul executa. Nimic nu se pune pe Palat fara avizul Comisiei Nationale a Monumentelor Istorice. Pe de alta parte, exista acest aviz, deci din punct de vedere legal totul este in regula. Dupa gustul si parerea mea, consider ca trebuia folosit acelasi material, ardezie. Dar aceasta este parerea mea ca cetatean", a declarat Lacramioara Stratulat, directorul Complexului Muzeal National "Moldova", institutie care are in subordine Palatul Culturii.

Problema acoperisului de pe Palatul Culturii a fost ridicata si in Consiliul Local. "Eu am ridicat aceasta problema la Comisia de Urbanism. Am discutat si cu mai multi arhitecti. Am vorbit si cu cei care monteaza tabla si mi-au spus ca in doi ani se va patina. La inceput am fost contrariat. Oricum, inteleg de ce s-a ales tabla. Ardezia este foarte grea. Tigla e de circa 12 ori mai grea decit tabla. O constructie veche nu poate suporta un acoperis greu", a declarat consilierul local Radu Botez. Schimbarea invelisului de pe Palatul Culturii face parte din proiectul de restaurare a intregului monument. Obiectivul este inclus in programul "Reabilitarea monumentelor istorice din Romania", iar fondurile provin dintr-un imprumut acordat Guvernului de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei. Firma care a cistigat licitatia de executie a lucrarilor este SC Iasicon SA, valoarea initiala a contractului fiind de 7,2 milioane de euro, fara TVA. Durata de executie a lucrarilor este de 30 de luni.