Caută 
9 MIN
"Iasul este un oras al inspiratiei. Inspiratia de a inventa noi tehnologii, inspiratia de a-l vizita, prin numeroasele biserici si manastiri pe care le are, inspiratia de creare de noi produse atragatoare, prin industria creativa ale carei baze exista. In fine, insasi inspirarea aerului sau da un sentiment placut al existentei. Nu este poezie, ci o trasatura definitorie a Iasului", a spus managerul de proiect, olandezul Joep de Roo. Tocmai de aceea, el a propus ca brand al orasului "Iasi – oras al inspiratiei".
Prezentarea facuta ieri de olandezii de la Haute Europe s-a axat pe enumerarea a 20 de proiecte considerate prioritare pentru dezvoltarea Iasului, dintr-o lista totala de 121 de proiecte. O prima propunere vizeaza crearea unui brand al Iasului, pentru ca orasul sa-si poata "vinde" imaginea. "Nimeni nu a auzit de Iasi in Olanda. In schimb, orasul este cunoscut in Europa Centrala si de Est, ceea ce arata ca potentialul exista", a spus Dick Sikkes, expert urbanist in cadrul Haute Europe.
Olandezii au propus si proiecte vizind educarea in masa a iesenilor pentru lansarea de afaceri in domeniul e-business, imbunatatirea infrastructurii pentru comunicatiile electronice si amenajarea de spatii in centrul orasului pentru activitati in domeniul tehnologiei informatiilor.
"Pentru a gindi nu ai nevoie de un loc anume. Sincer, nu vad de ce acest domeniu ar trebui sa se dezvolte in centrul istoric al Iasului, care ar fi mai adecvat altor activitati", a comentat omul de afaceri Irina Schrotter, prezenta la dezbateri. Infiintarea unui incubator de afaceri in industria alimentara si a unor ateliere pentru design de textile si imbracaminte ar trebui sa defineasca Iasul ca centru al unor industrii creative, potrivit proiectului olandezilor.
Pentru transformarea Iasului in capitala culturala si turistica se va elabora un plan de dezvoltare a turismului, se va crea un centru de pregatire in domeniu si se vor imbunatati spatiile de cazare. Construirea zonei cargo a Aeroportului si modernizarea pietelor vor reprezenta caile prin care Iasul va deveni un centru de servicii al regiunii.
Strategia elaborata de Haute Europe vizeaza si elaborarea unui plan de dezvoltare urbanistica, modernizarea transportului de calatori si rezolvarea problemei parcarilor din oras.
Totodata, se intentioneaza reformarea administratiei iesene in relatiile cu cetatenii, refacerea fatadelor cladirilor din oras sau imbunatatirea managementului sistemului de incalzire. Pentru 10 dintre aceste proiecte, ar urma ca Primaria sa demareze procedurile de intocmire a documentatiilor, astfel incit ele sa fie puse in practica incepind de anul viitor.
"In momentul de fata, Iasul este cel mai dinamic oras al Romaniei. Alte zone s-au saturat, iar acum este rindul nostru. Primaria a facut aceasta miscare, a elaborarii strategiei, in ultimul moment. Dar a facut-o si ea trebuie pusa cit de repede in practica. Este absolut natural sa se mai intervina asupra ei, sa apara periodic discutii asupra unor elemente. Cadrul insa exista", a apreciat profesorul universitar Mircea Slanina, dezvoltator de proiecte si reprezentant al Haute Europe.
Problemele Iasului, prin lupa olandeza
Potrivit expertilor olandezi, punerea in practica a oricarei strategii de dezvoltare a orasului va fi ingreunata de modul in care s-a dezvoltat pina acum Iasul. "Orice oras are o dezvoltare naturala, in functie de locul unde este amplasat, de relief sau de alte caracteristici geografice. Dupa 1950, Iasul nu s-a mai dezvoltat insa dupa peisaj, ci dupa cu totul alte criterii. De asemenea, a avut o crestere exponentiala, triplindu-si numarul de locuitori. De aici si numeroasele probleme pe care le are", a apreciat Dick Sikkes.
Traficul supraaglomerat din Iasi ar putea fi rezolvat o data cu realizarea soselei de centura si a viitoarelor parcari. Prezenta vechii zone industriale a Iasului in apropiere de centrul orasului a fost apreciata de olandezi ca un dezavantaj. "Nu este singurul oras din Europa cu aceasta problema, dar ea este destul de importanta. Zona industriala a Iasului trebuie redesenata", a spus Sikkes.
Drumul de acces spre Aeroport ar reprezenta un alt punct slab al Iasului. "Cind vrei sa ai cel mai important aeroport din regiune, nu poti veni cu un drum care trece prin centrul orasului. Pe viitor, accesul ar trebui sa se faca dinspre soseaua de centura. Nu mai vorbim de pista, care se stie ca este prea scurta pentru un aeroport cu pretentii", a apreciat Sikkes.
Dealurile pentru promenada, casele pe vai
Specialistii Haute Europe au propus ca viitoarea dezvoltare a orasului sa se faca dupa o axa reprezentata de Bahlui. Malurile riului ar urma sa devina un loc de promenada care sa reprezinte o identitate a Iasului. Bahluiul reamenajat ar urma sa fie dominat de o cladire-semnal, cu functiuni culturale si care sa poata fi promovata ca emblema a Iasului. Singura cladire de acest gen din zona este Palatul Culturii, care ar urma sa reprezinte punctul central al orasului.
Practic, in aceasta privinta Iasul ar copia modelul reprezentat de Bega, care strabate Timisoara. Tot ca zone verzi ar urma sa fie amenajate si colinele Iasului, constructiile urmind sa fie facute cu precadere in vai si lunci. "Orasul trebuie sa respire. Atit cit au ramas neocupate de cladiri, colinele Iasului trebuie sa fie folosite. Orasul ar respira prin axa Bahluiului si prin coline", a explicat Sikkes.
Aglomerarea centrului a fost apreciata ca o problema cu putine solutii. Astfel, zonele ramase neatinse in centrul istoric sint prea reduse ca suprafata pentru a se putea interveni semnificativ. Centrul istoric si comercial ar urma sa fie completat de identificarea unor centre similare in restul orasului. "Se poate gindi o impartire a orasului in arii tematice, in functie de specificul fiecareia. Acestea ar fi unite de Bahlui", a spus Dick Sikkes.
Opiniile lui Sikkes au fost sustinute partial si de consilierul PC Aurel Oancea, fost arhitect-sef al orasului. "Este cert ca centrul nu mai face fata, iar orasul are nevoie de centre secundare. In centrul istoric avem zone subdezvoltate si fracturi urbane pe care trebuie sa le rezolvam", a spus Oancea. Acesta a apreciat insa ca tocmai colinele ar trebui rezervate pentru constructii, iar vaile pentru zone verzi.
"Constructiile pe valea Bahluiului au fost o eroare de la bun inceput, pentru ca este o zona mlastinoasa, inadecvata pentru cladiri. Sa nu uitam ca Iasul istoric a plecat de pe o colina, Copoul s-a extins pe aceasta, apoi a inglobat sate situate pe alte coline", a comentat Oancea.
Senatorul Dan Carlan: "Strategia este un pas inapoi"
Prezent la dezbatere, senatorul PD Dan Carlan a atacat dur strategia, apreciind-o ca pe o pierdere de timp si bani. Totodata, el a acuzat oficialitatile locale pentru faptul ca nu au invitat si parlamentarii la dezbateri.
"Felicit firma pentru inspiratia de a vizita Iasul, de a tipari un material cu poze multe si cu grafice frumoase. Documentul nu este insa o strategie. Acum trei ani s-au elaborat planurile Zonei Metropolitane, care ingloba si comunele din jur si asteptam o astfel de viziune. Strategia vorbeste insa doar de Iasi, pina la bariera Tomesti si Pacurari. Iasul este condamnat sa se intoarca intre propriile limite administrative, sufocindu-se aici. Avem in fata un inventar de proiecte si atit. Nu o directie de dezvoltare, nu un plan de actiune", a spus Carlan.
Senatorul a acuzat si faptul ca unele proiecte propuse se suprapun pe altele aflate deja in lucru. Astfel, strategia propune un proiect de modernizare a CET, estimat la 2,5 milioane euro. "Exista deja un plan de restructurare de peste 100 milioane euro. Luni s-a mai aprobat un plan, in Consiliu. Acum, vedem o a treia cale. Care este drumul?", a intrebat Carlan
Senatorul a cerut respingerea strategiei propuse de Haute Europe si redactarea altui proiect. "Ce vedem aici este o insulta la adresa inteligentei iesenilor. Contribuabilul plateste 250.000 euro pentru poze cu Voronet si informatii despre cum curge Bahluiul", a incheiat Carlan.
Gheorghe Plesu: "Materialul trebuie regindit"
O parte a consilierilor au reprosat superficialitatea materialului, considerind ca unele date au fost mentionate eronat sau scapate din vedere. "Am aflat azi ca Aeroportul are curse zilnice dinspre Ucraina sau Kazahstan. Sau n-am mai fost eu demult la Aeroport, sau nu si-au mai actualizat site-ul, sau s-a scris in strategie dupa ureche", a spus consilierul liberal Daniel Bojor.
Opinii similare au fost exprimate si de Irina Schrotter. Ea a reprosat lipsa unui loc clar al mediului universitar in cadrul strategiei si absenta unor idei de sustinere a Saptaminii Modei de la Iasi. "Nu am gasit tocmai averea cea mai mare a Iasului: invatamintul. Nu exista nici un proiect pe acest subiect. Se prevede infiintarea a cinci ateliere de creatie in domeniul design-ului vestimentar. Este o aberatie, o pierdere de timp si bani. Mediul privat poate oferi solutii mult mai practice", a apreciat Schrotter.
Nici presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri, directorul Habitat Proiect, Gheorghe Plesu, nu avut multe cuvinte de apreciere pentru strategie.
"Materialul trebuie regindit. Fara o gindire metropolitana, nu putem vedea viitorul acestui oras. Cu acest material in fata, nu stim unde ne aflam. Nu exista o comparatie cu orasele europene si cu cele din tara. Strategia nu este legata de mediul de afaceri si de invatamint. Se poate construi pe acest material. Este un pas de apreciat, dar mai sint multe de facut pentru o adevarata strategie", a concluzionat Plesu.
Strategia va ajunge in instanta
Alesii locali ai PD sustin ca hotarirea prin care s-a aprobat strategia de dezvoltare a municipiului trebuie anulata. Ei acuza ca unul din alesii PSD nu avea voie sa voteze studiul realizat de firma olandeza "Haute Europe". "Am aflat ca profesorul Mircea Slanina a lucrat la realizarea strategiei. El este sotul Alexandrinei Jeflea, consilier local. Stiu sigur asta, si nici ea nu a negat. Jeflea nu avea voie sa voteze acest proiect. Trebuia sa se abtina si sa explice faptul ca avea un interes personal", a declarat Daniel Oajdea, consilier local al PD. El a adus in sprijinul lui o prevedere din legea 215.
"Nu poate lua parte la deliberare si la adoptarea hotaririlor consilierul local care, fie personal, fie prin sot, sotie, afini sau rude pina la gradul al patrulea inclusiv, are un interes patrimonial in problema supusa dezbaterilor Consiliului Local", se arata la articolul 47 din legea administratiei publice locale.
Conform aceluiasi act normativ, orice hotarire la care a votat un consilier care are un interes patrimonial este nula. "Voi demara procedura de atac in contencios. Timp de 30 de zile, Consiliul Local va putea relua votul cu respectarea legii. Daca nu se va intimpla asa, vom ajunge la instanta de contencios administrativ", a afirmat Oajdea.
Reprezentantii Primariei sustin insa ca hotarirea Consiliului Local este legala. "Acum nu s-a aprobat decit o strategie, realizata de firma Haute Europe. Noi am semnat contractul cu firma din Olanda. De la aceasta firma au fost emise si facturile. Chiar daca Slanina este sotul Alexandrinei Jeflea, el nu a semnat nimic in relatia cu Primaria. Nu stiu ce relatie este intre el si firma Haute Europe. Olandezii au spus ca lucreaza cu el. Nici nu stiu daca este platit", a afirmat Cosmin Coman, director executiv din cadrul Primariei. Reprezentantii
Primariei considera ca nici problema unei incompatibilitati nu poate fi pusa. Contactata telefonic, Jeflea nu a dorit sa isi spuna punctul de vedere. "Nu comentez ce a spus Oajdea", a mentionat Jeflea.
Cele 10 proiecte pentru care s-a recomandat intocmirea documentatiilor
1. Transformarea numelui orasului intr-un brand
2. Internet si e-business: educatia manageriala de masa a iesenilor
3. Extinderea accesului iesenilor la infrastructura internet de banda larga
4. Incubator pentru industria neconventionala a alimentelor
5. Plan pentru dezvoltarea turismului in zona Iasului
6. Aeroportul – terminal pentru marfa si parc logistic
7. Plan pentru dezvoltarea urbanistica
8. Conceperea si construirea retelei spatiilor de parcare din Iasi
9. Reabilitarea fatadei constructiilor
10. Dezvoltarea unor servicii de e-government eficiente si de calitate
Conform strategiei elaborate de specialistii Haute Europe, cele 10 proiecte ar urma sa fie puse in practica in maxim sase ani. Bugetul total estimat al proiectelor se ridica la 28,55 milioane euro.
CL a decis ieri doar ca strategia trebuie aplicata. In ce ordine a prioritatilor, cum anume, cit de repede, asta va ramine la latitudinea primarilor din urmatorii 10 ani.
