Au cistigat lupta cu seceta

„Oamenii care smulg totul de la pamint“, asa sint caracterizati lipovenii de un roman care a trait o viata printre ei. Una din cele mai numeroase etnii din judetul Iasi, lipovenii, pare sa cistige lupta cu seceta care a lovit intreaga tara. Reporterii „Ziarului de Iasi“ au mers in singura localitate cu placute bilingve din judet, satul Bratesti, din comuna Stolniceni-Prajescu, pentru a afla secretul rusilor lipoveni. „E bine domnisoara la noi, dar trebuie sa si muncesti. Daca stai toata ziua picior peste picior, nu faci nimic. Multa munca, asta e secretul nostru“, spun lipovenii despre ei. In plina perioada de seceta, lipovenii stiu sa faca pamintul sa le dea si ultimul rod. „Pot spune ca lipovenii ne-au intrecut pe noi, romanii. Daca va uitati, se cunoaste pe cimp unde este o bucata muncita de un lipovean si unde de un roman. Parca au miini din aur si sa stiti ca e munca migaloasa sa stai aplecat toata ziua asupra stratului“, ne-a povestiti primarul comunei, Mihail Iacob.

„De ce o ducem mai bine? Pentru ca muncim mai mult“

In satul Bratesti, 60% din populatie este formata din rusi-lipoveni, de aceea din 2001 la intrarea in localitate exista placute bilingve. Cam 400 de gospodarii din partea din „vale“ a satului adapostesc una din cele mai mari comunitati de lipoveni din judet, peste 1.200 de suflete ruse. Se spala, se saluta, sarbatoresc, vorbesc si muncesc intr-un fel propriu, admirat de romanii din jurul lor. „Romanii au invatat de la lipoveni sa munceasca pamintul asa cum numai ei stiu. Sint foarte gospodari si de aceea o duc bine. Masinile romanilor din cele trei sate ale comunei adunate la un loc nu le depasesc ca numar pe ale lipovenilor. Au in jur de 200 de masini, sint multi care au tractoare, sint cam 20 in satul Bratesti. Multi au solar in gradina, dar chiar daca au pe cimp culturi, cara apa de la zeci de metri si le ingrijesc. Nu ca noi, punem porumb, floarea-soarelui si cam atit. Lipovenii pun si cite trei culturi intr-un an pe o bucata de teren“, a precizat primarul.
Mai toti au deprins de mici arta de a cere pamintului totul. Pe la portile pe unde am batut, au iesit oameni batrini, cu barba lunga tipic lipoveneasca, sau tineri roscovani pe care i-am luat de la treaba pentru o vorba. „De ce o ducem mai bine? Pentru ca muncim mai mult. Ce avem in solar e pentru consum propriu. Anul asta l-am ridicat, am vrut sa vedem cum iese cultura in solar. Avem cam patru hectare de gradina unde cultivam legume pe care le vindem in piata la Iasi. Lipovenii care muncesc se descurca onorabil. Anul trecut a fost un an bun, dar anul asta e asa cum se vede. Si tot mai iese cite ceva fata de alte parti, dar si muncim. Scot apa de la 25 de metri sa fac ceva in gradina si sa duc la piata“, a spus Chirila Moroi.

„Porumbul e mai usor e muncit, de asta pun romanii porumb“

Seceta a mai taiat si din profiturile lor, dar inca mai spera la ploi bune sa mai recupereze din pierderi. „Nu calculam profitul la sfirsit, ca o societate comerciala. Munca se uita. Ne bucuram cind mergem la piata si aducem vreo doi bani si avem cu ce ne descurca. Am pierdut cam 50% din cauza secetei, dar ceilalti au ramas fara 80%. Daca ploua, mai recuperam 20% din productie“, a evaluat Moroi. Familia a cistigat anul trecut in jur de un miliard de lei vechi din agricultura. Recent, si-au renovat casa si nu mai contenesc cu munca. In ziua in care am poposit la ei, abia venisera de la scos ceapa. „Trebuie sa o sortam si abia apoi o ducem la piata, nu pot sa o vind asa. Tractorul l-am cumparat pentru familie, numai noi il folosim“, a spus lipoveanul. O alta familie instarita din Bratesti e numai la citeva case departare. „Sint cam 100 de lipoveni care o duc foarte bine si care si cistiga din agricultura, ceilalti doar traiesc din asta“, a explicat primarul din Stolniceni-Prajescu. Una din familiile instarite este cea a lui Leonte Tapoc, „un barbat frumos“, de 66 de ani. „Muncim mult, asta e secretul. Tractorul il foloseste nepotul, el l-a cumparat. In total am avut cam cinci hectare, dar l-am impartit copiilor. Anul asta e mai greu cu seceta, dar ne descurcam noi“, a spus batrinul zimbind. La o alta casa, cea a lui Lazar Ermolai, de 73 de ani, nu exista tractor, dar se vorbeste despre acelasi „secret“: munca. L-am scos de la treaba, din curte, citeva minute in fata portii sa ne povesteasca cum o duc lipovenii printre romani. „Ne intelegem, e pe sectoare: sectorul de jos, lipovenii, sectorul de sus, romanii. Daca mergi 500 de metri de la poarta asta sint romanii. In casa, ne intelegem mai bine in rusa. Noi, intre noi, vorbim in rusa si cind ne intilnim ne salutam in aceeasi limba“, a explicat batrinul. Si chiar asa este pe „sectoare“. La Bratesti, un sat cu aproape 2.000 de suflete, exista doua biserici, doua scoli si doua comunitati, din care cea a lipovenilor este majoritara. Familia Ermolai, ca si ceilalti lipoveni, sint „mesterii pamintului“ si chiar daca au peste 70 de ani, merg la piata cu zarzavaturi. „Traim si noi din pamint. Sintem batrini, dar cine sa ne hraneasca? Ne descurcam singuri. Muncim pamintul cu mina, mie nu-mi trebuie tractor, tot cu mina muncim mai bine“, a precizat Ermolai. Fecla, sotia sa, ne-a explicat care e diferenta intre romani si lipoveni. „Noi straturile le muncim cu miinile, stam aplecati. Porumbul e mai usor de muncit, de asta pun romanii porumb“, a afirmat Fecla.
Copiii lipovenilor invata la scoala din „vale“, iar unul din obiectele obligatorii este limba rusa. „Copiii nostri oricum stiu limba rusa cind merg la scoala, ca o invata de acasa“, a precizat Leonte Tepoc. Tinerii lipoveni spun ca rusa nu-i mai ajuta mult pe copii si ca ar trebui sa invete engleza sau spaniola. „La scoala ar trebui sa invete o limba straina, rusa e rusa. La lipoveni se maninca mai mult, se bea mai mult, se munceste mai mult“, a spus Ivan Moroi.

Cine sint lipovenii

 Rusii lipoveni au ajuns in Romania in secolul al XVIII-lea, in urma unei schisme religioase care a avut loc in Rusia in secolul al XVII-lea. Tarul Rusiei, Alexei Mihailovici Romanov, este cel care a initiat reforma bisericeasca. Cei care nu se supuneau noilor norme erau prigoniti, iar sute de mii de rusi au ales calea exodului pentru a scapa de prigoana. Rusii lipoveni sint credinciosi ortodocsi de rit vechi. In prezent, in judetul Iasi, comunitatea lipoveneasca este a treia etnie ca marime dupa romani si rromi. In judet locuiesc, potrivit datelor de la ultimul recensamint din 2002, in jur de 3.500 de rusi lipoveni. Cele mai mari comunitati sint cele din municipiul Iasi, 433 de persoane, si Tirgu Frumos, 1.159 de lipoveni. Cea mai mare comuna in care au fost inregistrati rusi este Stolniceni-Prajescu cu 1.058 de persoane, majoritatea fiind din satul Bratesti. Totodata, in comuna Focuri, 633 persoane au declarat ca sint de etnie rusa. Mai sint lipoveni si in comunele Lespezi si Todiresti, dar numarul acestora nu depaseste 150 de persoane.