Caută 
3 MIN
Agricultorii bacauani rid cu un ochi si pling cu celalalt. Pentru unii,
natura a fost neiertatoare, fie ca a distrus culturile prin inghet,
seceta, ploi, furtuni sau grindina. Pentru altii, speranta a reinviat in
aceste zile, intrucit ploile cazute sint mana cereasca. Oricum,
cultivatorii de griu au incheiat, practic, socotelile. Ramin insa
porumbul, legumele, floarea-soarelui, viile, livezile si altele.
Productia de griu ramine compromisa
Ploile din aceste zile nu mai folosesc cultivatorilor de griu, ba chiar
ar putea strica. Secerisul a inceput de citeva zile, dar a fost
intrerupt din cauza precipitatiilor. Pina acum, recoltatul a fost
efectuat doar pe circa 500 de hectare din cele aproximativ 20.000
de ha cultivate in toamna. Productia este de circa 1.500 kilograme
la hectar, dar rezultatul final poate fi mai prost decit atit. „Exista
sole pe care nu se stie daca se obtin 500 de kilograme pe
hectar”, spune directorul general al Directiei Agricole, Ioan
Melinte. Dupa ce gerurile din toamna au distrus macar partial
unele suprafete, cresterea brusca a temperaturilor din primavara a
dus la o maturizare fortata. Plantele nu s-au inaltat asa cum
trebuie, iar spicul nu a legat pentru ca nu prea a avut timp. Asa se
face ca in multe locuri griul are 20-30 de cm inaltime, de nu poate
fi nici macar prins de combina. Dar si daca oamenii cosesc sau il
secera – asa cum se mai procedeaza uneori -, treieratul este
scump si este posibil sa nu fie rentabil. In unele zone, pentru
aceasta operatiune se solicita 1,5 milioane de lei, dar daca obtii o
jumatate de tona la hectar, este mai rentabil sa lasi griul pe cimp.
Pe de alta parte, si cei care treiera spun ca altfel nu-si acopera
cheltuielile cu motorina. Cert este ca, daca se respecta tehnologia
– ceea ce se intimpla in cazul exploatatiilor de mai mare intindere –
, cheltuielile pentru lucrari (arat, semanat, fertilizare, erbicidare
etc.) pot ajunge si la 15 milioane de lei pentru un hectar de cultura.
Este clar ca productii de 1.500-2.000 de kg/ha nu le acopera, asa
ca, de regula, agricultorii ramin cu paguba. In aceste conditii, este
greu de estimat care va fi pretul griului si ce se va intimpla cu
piinea.
Mentionam ca vremea de acum este intr-un echilibru oarecum
precar pentru seceris. Aversele din aceste zile au incetinit ritmul
lucrarilor, dar o zi de soare face posibila intrarea combinelor in
lanuri. Daca, insa, ploua continuu, apare alt pericol, si anume cel
al incoltirii boabelor in spic. Atunci, chiar ca s-ar putea vorbi de
productie compromisa de griu.
Porumbul si alte culturi au sanse sa-si revina
Alte culturi au numai de cistigat de pe urma ploilor din ultimele
zile, cu exceptia zonelor care au avut ghinionul sa aiba parte de
grindina, furtuni si alte fenomene negative. Totusi, dincolo de
nenorocul celor afectati, la scara judetului distrugerile nu sint de
proportii. Pina acum, este vorba de circa 2.000 de hectare de
culturi afectate, ceea ce este relativ putin fata de totalul de
180.000 de ha de teren agricol.
„Ploile din aceste zile au fost mana cereasca pentru noi – a
declarat patronul firmei Niconi, Nicolae Huiban. Leaga porumbul,
floarea-soarelui, viile si-au revenit, este oricum mai bine. Sa
speram ca nu vom avea alte surprize neplacute, ca pina la
toamna este mult”. Cea mai raspindita dintre cereale, porumbul,
are de cistigat de pe urma ploilor din aceste zile. Desi seceta nu le
daunase prea mult, suprafetele in discutie aveau nevoie de apa pe
termen scurt. Totusi, exista zone unde el nu s-a dezvoltat suficient
si timpul ramas ar putea fi prea scurt ca sa se refaca. Un alt sector
pentru care ploaia a fost mai mult decit bienvenita este cel al
pasunilor. Seceta le afectase puternic, de au ajuns taranii sa dea
porumb din cosere in loc sa trimita vitele la pascut. Acum, pajistile
si islazurile au sanse sa-si revina. Si legumele isi reiau ciclul de
dezvoltare. Oamenii pot conta ca vor avea cartofi, ceapa sau
ardei.
Totusi, optimismul agricultorilor este moderat. Chiar daca a plouat,
cantitatile cazute nu acopera deficitul din sol. Daca se sapa in
pamint, se poate vedea ca stratul umed este subtire, asa ca o
noua perioada uscata si foarte calda ar aduce repede lucrurile in
punctul critic al lipsei acute de apa. (Gabriela PASCU)
