Cap de pod maghiar la Pustiana

Problema studiului limbii maghiare ca limba materna in scolile din satele ceangaiesti din judetul Bacau a iesit, din nou, in prim plan. Ca de obicei, rolul de sustinator fervent al acestei idei a fost asumat de Asociatia Ceangailor Maghiari din Moldova (ACMM). Doar centrul de interes pare a fi fost mutat de la Cleja la Pustiana, comuna Pirjol. De aici a pornit, spre Inspectoratul Scolar Judetean (ISJ), o adresa semanta de Andrei Borto, presedintele ACMM, si de un anumit Eugen Biliboc, prin care se solicita inchirierea a doua clase din scoala din localitate pentru ca nu mai putin de 77 de copii din Pustiana sa poata invata, dupa orele de curs obisnuite, limba maghiara.
La citeva zile distanta, Ministerul Educatiei si Cercetarii a trimis ISJ o adresa prin care solicita concluziile anchetei ministeriale efectuate in vara anului trecut pe marginea aceleiasi probleme. Concluziile in cauza ar urma sa fie folosite ca material informativ de catre parlamentarii romani membri ai Comisiei pentru cultura, stiinta si educatie a Adunarii parlamentare a Consiliului Europei, in cadrul careia va avea loc un schimb de opinii cu privire la cultura ceangaiasca. Puse cap la cap, cele doua documente au avut un singur efect: demararea unei noi anchete la Pustiana.
Scoala acasa la profesori
Evidentele Scolii din Pustiana au scos la iveala un fapt care tinde sa devina regula pentru ACMM: nici o cerere oficiala de studiere a limbii maghiare nu ajunsese la scoala. Motiv pentru ca inspectorul Anghel Nastase, unul din membrii comisiei de ancheta a ISJ, sa o acuze pe Tinca Nistor, presedinta filialei locale a ACMM, ca lucreaza subteran. "Acest obicei al dumneavoastra a facut sa se spuna ca semnaturile care apareau pe listele prezentate pina acum erau date de oameni care primeau diverse ajutoare materiale", a spus Nastase. Cu lectia foarte bine invatata, Nistor a replicat ca "niciodata n-am lucrat subteran, dar aici nu am putut purta un dialog nici cu autoritatile, nici cu biserica si nici cu scoala".
In aceste conditii, pina la obtinerea unui eventaul accept de a preda in scoala, cei de la Asociatie s-au apucat sa predea ore de maghiara la domiciliul lui Eugen Biliboc si Simona Birnat. Primul e absolvent al unei facultati de maghaira-istorie din Debrecen si corespondent al postului Duna TV, in timp ce Birnat a terminat 12 clase la un liceu maghiar din Miercurea-Ciuc. Marea atractie o constituie insa, un calculator adus de Biliboc din Ungaria. "Vin aproape 80 de copii, de la gradinita si pina la clasa a VIII-a. Eugen ii invata limba maghiara si sa lucreze pe calculator. Citeodata le mai da caiete si rechizite, dar nimeni nu obliga pe nimeni sa vina la ore. Deocamdata, nu i-am impartit pe clase pentru ca sintem la inceput", ne-a declarat Petre Biliboc, tatal profesorului care, ieri, era plecat la Bacau.
"Sint roman, dar o sa fiu maghiar si am sa plec in Ungaria, sa am un viitor"
Cei mai multi dintre elevii din Pustiana recunosc ca s-au dus sau se duc la Biliboc in primul rind pentru calculator. Aproximativ 20 dintre acestia par, insa, convinsi ca limba maghiara este o necesitate. "Sint roman, dar o sa fiu maghiar si am sa plec in Ungaria sa am un viitor. La vara, plecam la excursie in Ungaria pe zero lei", ne-a spus Cristian Beta, un pusti din clasa a III-a. Altii spun ca au renuntat sa mai frecventeze orele de maghiara fie pentru ca nu-i mai lasa parintii, fie ca "nu mai aveam timp sa-mi fac temele pentru scoala". In ceea ce-i priveste pe elevii cei mai mari, doar doi-trei elevi dintr-a VIII-a s-au aratat interesati de limba maghiara. Aici, pericolul este altul. "Nivelul de pregatire la limba romana al elevilor din clasa a VIII-a este extrem de scazut. In aceste conditii le va fi foarte greu sa intre la un liceu roman, accesul fiind mult mai facil la un liceu maghiar, unde nu se cer prea multe cunostinte", a explicat inspectorul Dumitru Cojocaru care, de formatie, este profesor de limba romana. O afirmatie cit se poate de viabila, in conditiile in care aproape 50 de copii din zona Pustiana au ales sa studieze la Liceul Teologic Romano-Catolic din Lunca de Sus, judetul Harghita.
Aspiratiile ACMM nu se opresc insa, la nivelul scolii, aceasta dorind sa introduca limba maghiara si in biserica. "Sint cam 200 de oameni in Pustiana care vorbesc limba maghiara si au dreptul la o slujba in limba lor materna. E drept, preotul nu cunoaste limba maghiara atit de bine incit sa poata sustine o slujba in limba maghiara, dar putem aduce preot de la Iasi sau din Ardeal. Avem cel putin 15 preoti originari din Moldova care de abia asteapta sa se intoarca acasa, dar nu au unde", a sustinut Tinca Nistor, desi, intr-o prima faza, ea a spus ca e nevoie ca limba maghiara se se predea la Pustiana pentru a-i ajuta pe cei de origine maghiara sa-si completeze cunostintele lingvistice. Potrivit statisticilor oficiale, rezultate in urma recensamintului din 1992, in comuna Pirjol peste 7000 de cetateni se considera romani, 108 ceangai si 53 maghiari. (Eduard CUCU)