Caută 
4 MIN
Dotarea precara si starea proasta a infrastructurii afecteaza grav
situatia si viitorul Aeroportului bacauan. Mai mult, tot mai acut se
pune problema pierderii statutului „international”, si asa obtinut
dupa ani si ani de sulemeneli pe la Guvern. Unitatea se afla in
subordinea Consiliului Judetean (CJ), unde problema s-a aflat
permanent pe tapet in ultimii ani. Noua conducere a preluat
probleme cronice la Aeroport, ce nu pot fi rezolvate decit cu sprijin
de la Guvern. Numai ca sperantele sint pe cale sa se epuizeze.
Dragos Benea, presedintele CJ, spune ca problema cea mai mare
a Aeroportului este ca distanta dintre Iasi (si aici functioneaza un
aeroport international) si Bacau este de numai aproximativ 120 de
kilometri. Asta este total in defavoarea tuturor incercarilor de
gasire a unor finantari pentru Aeroport. „Toate studiile de
fezabilitate indica un minim de 300 de kilometri intre doua
aeroporturi. Cum aceasta conditie nu este indeplinita, rezulta ca
aeroporturile din Iasi si Bacau se afla permanent in competitie”,
declara presedintele CJ. Aceasta concurenta s-a soldat de fiecare
data cu victoria unitatii de la Iasi, cel putin in fata autoritatilor de la
Bucuresti. Si, lesne de inteles, de aici se trag si alocatiile bugetare
inexistente pentru Bacau, dar consistente pentru Iasi. Aeroportul
Bacau a fost in mod repetat vaduvit bani ce ar fi putut fi alocati de
Fondul Special al Aviatiei Civile, in timp ce aeroporturile din Iasi si
Suceava au primit zeci de miliarde de lei pentru dezvoltarea
infrastructurii.
Nici perspectivele unor credite de la Banca Europeana de Investitii
(BEI) sau de la Banca Europeana pentru Reconstructie si
Dezvoltare (BERD) nu sint roz. „Se pare ca Iasiul are cele mai
mari sanse sa primeasca sprijin guvernamental pentru accesarea
unui imprumut de la BEI sau de la BERD”, opineaza presedintele
Benea. El mai spune ca printre cauzele lipsei de perspectiva in
gasirea de finantari sta si faptul ca nu CJ este proprietarul pistei
Aeroportului, ci Ministerul Apararii Nationale. In plus, nu exista in
acest moment un studiu de fezabilitate pentru modernizarea
Aeroportului bacauan, ci doar un studiu de prefezabilitate, cel
intocmit de citiva studenti romani la Harvard.
„In acest moment, Iasiul are prim-planul, dar asta nu inseamna ca
i-am pus cruce. Vom cauta in continuare sprijin de la Guvern si
pentru modernizarea Aerogarii, si a pistei”, afirma presedintele CJ.
Benea crede ca CJ trebuie sa gaseasca bani, chiar din bugetul
propriu, macar pentru modernizarea incintei, improprii acum unui
trafic la nivel international. Dar pentru asta e nevoie de minim
zece miliarde de lei. Daca nu se gasesc bani pentru toate
necesitatile de modernizare, pericolul este extrem de mare. „Este
posibil ca Aeroportul sa piarda statutul international”, este de
parere Dragos Benea.
Aeroportul poate ajunge pe butuci
Stefan Cristian Stanciu, directorul general al Regiei Autonome
Aeroportul Bacau, a avertizat in repetate rinduri de starea precara
a unitatii pe care o conduce, cauzata in primul rind de starea
critica a pistei. „Din pacate, in cursul anului 2003, au fost
planificate lucrari de reparatii capitale, dar acestea nu s-au
efectuat din lipsa resursei financiare”, a prezentat directorul
Stanciu la o sedinta CJ din luna martie. El a explicat ca pista
dateaza din 1954 si, de atunci, doar in 1980 s-au mai facut
reparatii, dar pe mai putin de o treime din suprafata acesteia. Din
pacate, a aratat directorul, solicitarea privind transferul in
proprietatea publica a judetului a infrastructurii rutiere a
aeroportului nu a fost agreata de Guvern, iar CJ s-a aflat in
imposibilitatea sa apeleze la fonduri europene pentru
rezolvarea problemei. De asemenea, Regia este nevoita sa
efectueze gratuit si permanent prestari servicii aeroportuare
(balizaj) catre Baza de aviatie”, a mai informat Stanciu.
Functionarea aeroportului este conditionata de controalele care se
fac inaintea fiecarei decolari/aterizari, fapt ce conduce la cheltuieli
de carburant. De asemenea, intreaga suprafata aeronautica nu
este prevazuta cu gard imprejmuitor, in conformitate cu
regulamentele aeronautice, fapt ce conduce la diminuarea
gradului de securitate aeroportuara si cresterea cheltuielilor cu
asigurarea pazei. Din cele 12.000 de dale ale pistei de decolare,
1.200 sint deteriorate si ar fi nevoie de mai mult de 300 de
miliarde de lei pentru reparatii capitale. De asemenea, ingradirea
pistei ar costa peste 10 miliarde de lei. In 2003, prin Aeroportul
Bacau au trecut peste 21.000 de pasageri si au fost manipulate 75
de tone de marfa. Situatia este extrem de periculoasa: platforma
de stationare a aeronavelor prezinta un grad avansat de uzura atit
la stratul de rezistenta (dale fisurate, crapate), cit si la cel de uzura
(exfolieri, gauri, ciupituri). Aeroportul functioneaza de citiva ani fara
autorizatie de exploatare, din cauza ca nu s-au efectuat reparatiile
capitale cerute de Autoritatea Aeronautica Civila. De trei ori,
Autoritatea a dat termene de remediere, dar nu au putut fi
respectate din cauza lipsei fondurilor. „Daca nu facem aceste
reparatii, Autoritatea Aeronautica ne va suspenda activitatea, ceea
ce inseamna practic inchiderea Aeroportului”, i-a avertizat Stanciu
pe alesii judetului.
Alba-neagra cu Aeroportul Bacau
Mai prin iarna trecuta, se auzea ca Aeroportul Bacau va trece din
administrarea CJ in cea a Ministerului Apararii Nationale. Acesta
din urma se arata interesat sa preia din nou Aeroportul bacauan,
folosit in acest moment si de companiile civile, dar si de unitatea
de aviatie, pentru zborurile militare. Pina la urma, aceste intentii nu
s-au mai concretizat. De asemenea, functionarea Aeroportului
Bacau este pusa iarna sub semnul indoielii, din cauza lipsei unui
utilaj menit sa deszapezeasca si sa dezghete aeronavele.
Degivrorul are rolul de a mentine in buna stare aparatele de tip
SAAB 2000, BAE 146 si B737. Utilajul de deszapezire costa
aproximativ 6 miliarde de lei, dar banii n-au putut fi cheltuiti pur si
simplu, pentru ca licitatiile succesive organizate au esuat din
cauza ca ofertantii cistigatori nu si-au onorat contractul. Acum,
presedintele Dragos Benea se declara increzator ca degivrorul va
putea fi cumparat pina sa dea inghetul. (Florin POPESCU)
