Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Guvernul pune cruce Aeroportului din Bacau

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +
    Dotarea precara si starea proasta a infrastructurii afecteaza grav
    situatia si viitorul Aeroportului bacauan. Mai mult, tot mai acut se
    pune problema pierderii statutului "international", si asa obtinut
    dupa ani si ani de sulemeneli pe la Guvern. Unitatea se afla in
    subordinea Consiliului Judetean (CJ), unde problema s-a aflat
    permanent pe tapet in ultimii ani. Noua conducere a preluat
    probleme cronice la Aeroport, ce nu pot fi rezolvate decit cu sprijin
    de la Guvern. Numai ca sperantele sint pe cale sa se epuizeze.
    Dragos Benea, presedintele CJ, spune ca problema cea mai mare
    a Aeroportului este ca distanta dintre Iasi (si aici functioneaza un
    aeroport international) si Bacau este de numai aproximativ 120 de
    kilometri. Asta este total in defavoarea tuturor incercarilor de
    gasire a unor finantari pentru Aeroport. "Toate studiile de
    fezabilitate indica un minim de 300 de kilometri intre doua
    aeroporturi. Cum aceasta conditie nu este indeplinita, rezulta ca
    aeroporturile din Iasi si Bacau se afla permanent in competitie",
    declara presedintele CJ. Aceasta concurenta s-a soldat de fiecare
    data cu victoria unitatii de la Iasi, cel putin in fata autoritatilor de la
    Bucuresti. Si, lesne de inteles, de aici se trag si alocatiile bugetare
    inexistente pentru Bacau, dar consistente pentru Iasi. Aeroportul
    Bacau a fost in mod repetat vaduvit bani ce ar fi putut fi alocati de
    Fondul Special al Aviatiei Civile, in timp ce aeroporturile din Iasi si
    Suceava au primit zeci de miliarde de lei pentru dezvoltarea
    infrastructurii.
    Nici perspectivele unor credite de la Banca Europeana de Investitii
    (BEI) sau de la Banca Europeana pentru Reconstructie si
    Dezvoltare (BERD) nu sint roz. "Se pare ca Iasiul are cele mai
    mari sanse sa primeasca sprijin guvernamental pentru accesarea
    unui imprumut de la BEI sau de la BERD", opineaza presedintele
    Benea. El mai spune ca printre cauzele lipsei de perspectiva in
    gasirea de finantari sta si faptul ca nu CJ este proprietarul pistei
    Aeroportului, ci Ministerul Apararii Nationale. In plus, nu exista in
    acest moment un studiu de fezabilitate pentru modernizarea
    Aeroportului bacauan, ci doar un studiu de prefezabilitate, cel
    intocmit de citiva studenti romani la Harvard.
    "In acest moment, Iasiul are prim-planul, dar asta nu inseamna ca
    i-am pus cruce. Vom cauta in continuare sprijin de la Guvern si
    pentru modernizarea Aerogarii, si a pistei", afirma presedintele CJ.
    Benea crede ca CJ trebuie sa gaseasca bani, chiar din bugetul
    propriu, macar pentru modernizarea incintei, improprii acum unui
    trafic la nivel international. Dar pentru asta e nevoie de minim
    zece miliarde de lei. Daca nu se gasesc bani pentru toate
    necesitatile de modernizare, pericolul este extrem de mare. "Este
    posibil ca Aeroportul sa piarda statutul international", este de
    parere Dragos Benea.
    Aeroportul poate ajunge pe butuci
    Stefan Cristian Stanciu, directorul general al Regiei Autonome
    Aeroportul Bacau, a avertizat in repetate rinduri de starea precara
    a unitatii pe care o conduce, cauzata in primul rind de starea
    critica a pistei. "Din pacate, in cursul anului 2003, au fost
    planificate lucrari de reparatii capitale, dar acestea nu s-au
    efectuat din lipsa resursei financiare", a prezentat directorul
    Stanciu la o sedinta CJ din luna martie. El a explicat ca pista
    dateaza din 1954 si, de atunci, doar in 1980 s-au mai facut
    reparatii, dar pe mai putin de o treime din suprafata acesteia. Din
    pacate, a aratat directorul, solicitarea privind transferul in
    proprietatea publica a judetului a infrastructurii rutiere a
    aeroportului nu a fost agreata de Guvern, iar CJ s-a aflat in
    imposibilitatea sa apeleze la fonduri europene pentru
    rezolvarea problemei. De asemenea, Regia este nevoita sa
    efectueze gratuit si permanent prestari servicii aeroportuare
    (balizaj) catre Baza de aviatie", a mai informat Stanciu.
    Functionarea aeroportului este conditionata de controalele care se
    fac inaintea fiecarei decolari/aterizari, fapt ce conduce la cheltuieli
    de carburant. De asemenea, intreaga suprafata aeronautica nu
    este prevazuta cu gard imprejmuitor, in conformitate cu
    regulamentele aeronautice, fapt ce conduce la diminuarea
    gradului de securitate aeroportuara si cresterea cheltuielilor cu
    asigurarea pazei. Din cele 12.000 de dale ale pistei de decolare,
    1.200 sint deteriorate si ar fi nevoie de mai mult de 300 de
    miliarde de lei pentru reparatii capitale. De asemenea, ingradirea
    pistei ar costa peste 10 miliarde de lei. In 2003, prin Aeroportul
    Bacau au trecut peste 21.000 de pasageri si au fost manipulate 75
    de tone de marfa. Situatia este extrem de periculoasa: platforma
    de stationare a aeronavelor prezinta un grad avansat de uzura atit
    la stratul de rezistenta (dale fisurate, crapate), cit si la cel de uzura
    (exfolieri, gauri, ciupituri). Aeroportul functioneaza de citiva ani fara
    autorizatie de exploatare, din cauza ca nu s-au efectuat reparatiile
    capitale cerute de Autoritatea Aeronautica Civila. De trei ori,
    Autoritatea a dat termene de remediere, dar nu au putut fi
    respectate din cauza lipsei fondurilor. "Daca nu facem aceste
    reparatii, Autoritatea Aeronautica ne va suspenda activitatea, ceea
    ce inseamna practic inchiderea Aeroportului", i-a avertizat Stanciu
    pe alesii judetului.
    Alba-neagra cu Aeroportul Bacau
    Mai prin iarna trecuta, se auzea ca Aeroportul Bacau va trece din
    administrarea CJ in cea a Ministerului Apararii Nationale. Acesta
    din urma se arata interesat sa preia din nou Aeroportul bacauan,
    folosit in acest moment si de companiile civile, dar si de unitatea
    de aviatie, pentru zborurile militare. Pina la urma, aceste intentii nu
    s-au mai concretizat. De asemenea, functionarea Aeroportului
    Bacau este pusa iarna sub semnul indoielii, din cauza lipsei unui
    utilaj menit sa deszapezeasca si sa dezghete aeronavele.
    Degivrorul are rolul de a mentine in buna stare aparatele de tip
    SAAB 2000, BAE 146 si B737. Utilajul de deszapezire costa
    aproximativ 6 miliarde de lei, dar banii n-au putut fi cheltuiti pur si
    simplu, pentru ca licitatiile succesive organizate au esuat din
    cauza ca ofertantii cistigatori nu si-au onorat contractul. Acum,
    presedintele Dragos Benea se declara increzator ca degivrorul va
    putea fi cumparat pina sa dea inghetul. (Florin POPESCU)

    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dan CONSTANTIN

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

    opinii

    Roboţi

    Codrin Liviu CUȚITARU

    Roboţi

    Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    George ŢURCĂNAŞU

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

    Spărgătoarea de coduri

    Bogdan ILIESCU

    Spărgătoarea de coduri

    Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

    pulspulspuls

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

    Caricatura zilei

    La reciclat pet-uri și doze

    Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

    Cumpara editia digitala

    Vremea in Iasi

    Curs valutar

    Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri