Iarna a ajuns ca vara

Cu totii ne-am convins in ultimele luni ca vremea a luat-o razna: in loc de iarna avem primavara, in loc de primavara a fost deja anuntata iarna, in miez de vara ne-am trezit potopiti de gheata, iar ploaia cade numai daca se roaga cite un intreg sobor de preoti. De inundatii, seceta, ori furtuni devastatoare ne-am saturat, ca sa nu mai vorbim de pagubele de sute de miliarde pe care le lasa in urma si pentru care nici statul nu mai are bani sa le acopere. De vreo douazeci de ani, de cind au observat va vremea a inceput sa o ia razna, oamenii de stiinta au inceput sa caute explicatii si au descoperit lucruri deloc imbucuratoare.
A devenit astfel evident ca vremea este intr-un usor, dar continuu, proces de incalzire, fapt ce ar putea afecta clima pe termen lung. Unica institutie abilitata din judet care poate furniza date statistice referitoare la clima, Centrul Meteorologic Regional Bacau, ne-a pus la dispozitie o serie de informatii care atesta fara dubii ipoteza cresterii temperaturii in zona muncipiului Bacau.
Seful Serviciului Meteo Bacau, Constantin Dracsineanu, ne-a informat ca in ultimii 68 de ani de observatii meteo facute in zona noastra, media anuala a temperaturii a fost de 8,9 grade. O prima crestere a temperaturii este vizibila in media ultimilor 20 de ani, care a fost de 9,3 grade, dar mai ales in media ultimilor zece ani, care tot la Bacau a fost de 9,5 grade. Diferenta de 0,6 grade in plus poate parea mica, dar specialistii o considera aproape alarmant de mare, intrucit o crestere in acelasi ritm la nivel global ar putea duce peste o perioada mai indelungata chiar la topirea calotei glaciare, cu urmari catastrofale.
Concluzia ca vremea este in incalzire este intarita de frecventa tot mai mare in ultimul deceniu a anilor in care media anuala a temperaturii la Bacau a fost mai mare chiar si decit zece grade. Mai exact, sint de amintit anii 1989, cu o medie de 10,4 grade, anul 1990, cu 10,7 grade, anul 1994, cu 10,8 grade, sau anul 2000, cu o medie tot de 10,8 grade. Situatia este confirmata si de masuratorile efectuate la statiile meteo de la Suceava, Piatra Neamt sau Focsani, unde mediile anule sint de asemenea in crestere.
In privinta precipitatiilor, statisticile arata ca municipiul Bacau a stat neasteptat de bine anul trecut, considerat in toata tara deosebit de secetos. Mai exact, daca media multianuala a precipitatiilor la Bacau este de 544,5 litri pe metru patrat, anul trecut a plouat in cantitate de 502 litri pe metrul patrat, ceea ce reprezinta cea mai buna proportie din intreaga Moldiva. In schimb, la Tirgu Ocna a plouat anul trecut in proportie de numai 62% din media multianuala.
Ca vremea luat-o razna o demonstreaza si alte anomalii din ultimii ani. Asa se face ca, in loc sa isi scoata gratarele la iarba verde, luna mai 1999 i-a prins pe bacauani inca purtind hainele groase, iar in loc sa isi scoata paltoanele de la naftalina, in luna noiembrie 1995 bacauanii aproape ca ar fi putut sa mearga la plaja. Ce sa mai vorbim de ploi si ninsori, care ne-au ametit in ultimii zece ani dupa nici o logica. In mai si iulie 1991 a fost potop si au fost primele inundatii mari de dupa 1970, an celebru pentru inundatiile sale catastrofale. In martie, aprilie si septembrie 1993 ploile ne-au potopit din nou, de citeva ori mai abundent decit se inregistreaza in mod normal in lunile respective. Apoi, anii ’96, ’97 si ’98 au fost iarasi prea bogati in precipitatii, avind in vedere ca ploile au lasat in urma inundatii si alunecari de teren.
Conform parerii specialistilor, incalzirea se datoreaza acutizarii efectului de sera, care face ca scoarta pamintului sa semene cu o cultura care se coace fortat sub folia de polietilena. "Folia de polietilena" a serei este stratul de ozon, "coaja" atmosferei care are rolul de a filtra cea mai mare parte a razelor ultraviolete trimise de Soare. In lipsa acestui strat de ozon, care a fost descoperit acum doar 50 de ani si care are o grosime de numai citiva milimetri, scoarta s-ar inzalzi cu sute de grade, ceea ce ar face viata imposibila. De asemenea, explozia industriala din ultimul secol a dus la cresterea consumului de energie, adica la cresterea cantitatilor de combustibili fosili care trebuie arsi si prelucrati. In atmosfera ajung astfel cantitati enorme de dioxid de carbon, metan si oxizi de amoniu, de citeva ori mai mult decit dozele normale. Toate aceste gaze inmagazineaza caldura, astfel ca atmosfera terestra a ajuns sa fie din ce in ce mai calda. Pe linga emisia crescinda de gaze nocive, efectul de sera a fost favorizat de subtierea sau chiar distrugerea pe portiuni insemnate a stratului de ozon datorita experimentelor cosmice si acelorasi emisii de gaze din industrie.
P recipitatiile vor fi sarace si in urmatoarele doua luni
Vremea isi va pastra, pina la sfirsitul lunii ianuarie, aceleasi caracteristici termice, iar lipsa de precipitatii se va resimti si in continuare, a declarat ieri Vladimir Ivanovici, directorul adjunct al Institutului National de Meteorologie. "Pina la sfirsitul acestei luni nu intrevedem fenomene speciale ale vremii. Temperaturile care se vor inregistra in aceasta luna vor fi apropiate de cele normale pentru o luna de iarna. Precipitatiile vor fi foarte slabe si nesemnificative, astfel incit probleme cu seceta vor mai fi cel putin pina in lunile aprilie-mai", a mai spus el. Meteorologii au avertizat, inca de la inceputul acestui an, ca precipitatiile vor fi absolut insuficiente pentru a acoperi deficitul de apa din lacurile de acumulare, cauzat de seceta prelungita din vara anului trecut si ca estimarile prognostice pentru urmatoarele doua luni, din acest punct de vedere, sint nemultumitoare.
(O.P.)