Caută 
4 MIN
Mijlocul lunii august nu reprezinta, pentru elevi, o perioada
deosebita, fie si pentru simplul fapt ca, pina la inceperea scolii, mai
este inca o luna. Cele 30 de zile se scurteaza atunci cind sint
numarate de directorii de scoli, care, zilele acestea, isi „sparg
capetele”, sau cel putin asa ar trebui, pentru a face ultimele lucrari
de curatenie in unitatile de invatamint. Un raid prin citeva scoli din
municipiul Bacau ne-a confirmat ca scolile nu arata rau, dar nici
foarte bine. Cert este faptul ca parintii au devenit, mai peste tot,
sponsorul principal al lucrarilor de curatenie. Daca anul trecut, din
bugetul local au fost rezervate pentru reparatiile in scoli
aproximativ 30 de miliarde de lei, anul acesta Primaria a alocat in
acelasi scop fonduri de aproape trei ori mai mici. In medie, au fost
alocate cite 100 – 150 de milioane de lei pentru o scoala generala
si cite 200 – 250 de milioane de lei pentru un liceu, astfel ca sefii
scolilor s-au vazut nevoiti sa apeleze, din nou, la fortele proprii,
adica banii dati de elevi pentru fondul scolii si munca gratuita a
oamenilor de serviciu din scoala, pentru a varui si vopsi salile de
clasa. Banii de la Primarie au fost folositi pentru reparatii ceva mai
mari, gen schimbarea instalatiei electrice intr-un corp de cladire.
Cit priveste lucrarile de anvergura, ca de exemplu repararea
exterioarelor, acestea continua sa ramina un vis al directorilor de
scolilor.
Scoala „Georgeta Mircea Cancicov” cauta bani pentru vopsea
Scaunele si bancile scoase pe culoarele Scolii „Georgeta Mircea
Cancicov” indica faptul ca scoala se afla in plin proces de
curatenie. Profesorul Mihai Grigore, directorul adjunct al scolii, tine
sa precizeze ca, de fapt, operatiunea in cauza e pe final. Varuirea
claselor a fost asigurata de parinti, prin intermediul banilor dati la
fondul scolii. Acestia nu au mai ajuns, insa, si pentru procurarea
vopselei necesare pentru geamuri si usi, ceea ce a devenit
problema principala pentru adjunctul Mihai Grigore. „Astazi (ieri,
n.r.) am scos din banca ultimii 800.000 de lei. Nu stiu, insa, ce
vom face cu vopseaua, pentru care, pur si simplu, nu stiu de unde
sa facem rost de bani”, ne-a declarat directorul adjunct al fostei
scoli nr. 4. Cele aproape 200 de milioane de lei primiti de la
Primarie s-au dus pe lucrarile de schimbare a retelei electrice din
corpul A al scolii si pe parchetul pus in trei sali de clasa, la care se
dauga citiva metri de blat de lemn cu care s-au reconditionat
citeva banci. In aceste conditii, repararea geamurilor, varuitul
fatadei scolii ori repararea gardului au ramas doar promisuni pe
care, potrivit adjunctului Grigore, „cei de la primarie le-au facut in
primavara”.
Centru de concurs la Capacitatea de toamna, Scoala „Mihai
Dragan” a terminat curatenia de citeva saptamini. Totul a fost
realizat prin obisnuitele, de acum, resurse proprii, asa ca cele 100
de milioane date de Primarie vor fi folosite pentru refacerea
exterioarelor. „Acum citeva zile, au venit niste muncitori, s-au
apucat de treaba in spatele scolii, dar acum stau, pentru ca nu mai
au materiale”, explica situatia actuala profesoara Margareta Toma,
director adjunct al Scolii „Mihai Dragan”. In rest, aceasta nu duce
lipsa, la rindul ei, de vise frumoase. „Ar fi absolut necesara
reamenajarea bazei sportive, ca sa nu mai spunem ca ni s-a
promis ca vom avea propria centrala termica”, spune adjuncta
Toma.
Cersetoria ca metoda de supravietuire pentru scoli
La Scoala nr. 10 curatenia a ajuns in stadiu de stergere a
geamurilor de catre femeile de serviciu. Varuite si igienizate de
catre parinti, cu parchet, mai vechi sau mai nou, sau cu gresie, in
functie de puterea financiara a parintilor, clasele de aici nu arata
deloc rau. Profesoarele Nicoleta Neagu si Elena Cosma,
directorul, respectiv directorul adjunct al Scolii nr. 10 recunosc, de
altfel, ca parintii ramin singura sursa viabila de finantare a lucrarilor
de curatenie. „Cersim de la un parinte sau altul. Nu obtinem chiar
tot ce ne-ar trebui, dar, din fericire, supravietuim. Primaria ne-a dat
doar 100 de milioane de lei, bani pe care ii vom folosi pentru
refacerea izolatiei si igienizarea salii de sport. In plus, speram sa
gasim o solutie cit mai convenabila pentru acoperirea gurii de
acces in subsolul scolii. Cind vor incepe lucrarile, nu stim nici noi.
Zilele trecute au venit citiva muncitori, au vazut ce trebuie facut si
au promis ca revin pe 18 august. Momentan, ii asteptam. In rest,
visam sa refacem fatada scolii sau sarpanta. Asta putem face,
pentru ca vrutul e gratuit”, ne-a declarat directoarea Nicoleta
Neagu.
Dincolo de podul de la Narcisa, directorii Scolii nr. 21, fosta nr. 29,
se pot declara fericiti, in conditiile in care scoala a fost refacuta din
temelii in urma cu doi ani, cind a beneficiat de o finantare de la
Banca Mondiala. Scutita de efortul varuirii claselor, scoala are,
insa, probleme serioase la exterior. Efectuate in plina iarna,
lucrarile de reabilitare a scolii au rezistat pina a dat prima cadura,
drept pentru care acestea au fost reluate, dar numai la interior.
Acum, a venit rindul peretilor exteriori. Cit priveste fondurile de la
Primarie, acestea vor fi folosite, potrivit Feliciei Irimioaea,
administratorul scolii, la asfaltarea curtii scolii.
Blocul alimentar, problema Grupului Scolar de Chimie
Mai norocoase, liceele au primit din partea administratiei locale
cam 200 – 250 de milioane de lei pentru curatenie si igienizari, bani
care nu ajung, insa, decit pentru rezolvarea problemelor urgente.
Probleme care, in cazul Grupului Scolar de Chimie, tin de
repararea fundatiei si igienizarea cantinei. „Noi am fi vrut sa
asfaltam si curtea liceului, dar ni s-au cerut 100 de milioane si am
zis ca problema blocului alimentar e mult mai importanta”, a
explicat profesoara Georgeta Cociorva, directorul adjunct al
liceului. In plus, aceasta nu a ezitat sa spuna ca marile dureri de
cap sint date de gindaci, care, in ciuda dezinfectiilor repetate
facute in camin si cantina, continua sa traiasca in deplina liniste.
„Dezinfectiile si deratizarile au fost facute de o firma a trustului
«Desteptarea». Nu stiu ce substante folosesc, dar acestea nu au
avut nici un efect. Uneori, aveam impresia ca gindacii fac turism
intre noi si scolile invecinate”, a mai spus directorul adjunct
Georgeta Cociorva. Cit priveste punctul de vedere al oficialilor
Primariei referitor la problema curateniei in scoli, acesta a ramas,
cel putin deocamdata, o necunoscuta atit timp cit telefonul mobil al
viceprimarului Dragos Benea s-a incapatinat, ieri, sa ramina inchis.
(Eduard CUCU)
