Biblioteci cu cititori, dar fara carti

In comunele iesene, bibliotecile sint tinute sub lacat ori supravietuiesc cu volume vechi si cu carti despre doctrina lui Lenin. Pentru sateni, dincolo de imboldul personal, lectura pare sa fie la discretia primarilor. Bibliotecile comunale sint acum lasate in paragina sau fara bani pentru achizitia de carti noi. Erau mai bogate inainte de 1989, pentru ca le umpleau cu volume comunistii. Acum, bibliotecarii mai pun mina pe cite o carte noua, numai daca primarii se indupleca sa taie o bucatica de la bugetul local si pentru cultura. "Anul trecut, am dat 1.000 de lei pentru biblioteca. Cam suma asta o dam an de an, in limita bugetului. E o suma modesta, recunosc, pentru ca stiu ce inseamna, fiind cadru didactic, dar astea-s conditiile", se arata neputincios primarul comunei Focuri, Vasile Macovei. Daca nu primesc fonduri, bibliotecile supravietuiesc cu ce au si nu mai are nimeni pretentii la noutati. Taranii se incumeta sa citeasca mai mult pe timp de iarna, cind nu ies cu sapa in cimp. In rest, gustul pentru lectura il au mai ales scolarii, fie ca citesc de placere, fie ca o fac impinsi de la spate de profesori.

5% dintre satenii de la Movileni sint inscrisi la biblioteca

La Movileni, dintre cei 3.000 de sateni, calca ocazional pragul bibliotecii comunale doar 106, si mai cu seama elevii. Alexandra e in clasa a II-a si vine saptaminal sa ia cite o carte impreuna cu colege mai mici, care abia invata alfabetul. Pentru ca sint prietene bune, semneaza si pentru ele fisa, ori le silabiseste ca sa poata completa si singure. Precum pisicile, cauta curioase din ochi ceea ce le-ar putea interesa. Nu sint insa prea multe tentatii, cartile pentru copii pot fi numarate pe degete. "Povesti nemuritoare", "Amintiri din copilarie", "Fram, ursul polar", povestile si basmele lui Petre Ispirescu. Alexandra se initeaza in basmele fratilor Grimm, iar Cristina e atrasa de "Ratusca cea urita". "Are multe desene, e foarte colorata, nu e prea mult de citit", s-a aratat ea incintata. Cei mai in virsta vin mai rar, dar iau carti sa le ajunga pentru o luna. "La cei care vin cit de cit regulat si sint de incredere le dau si cite 6-8 carti, mai ales daca vin si de departe", a precizat bibliotecara Rodica Zaborila. In cele sase ore de program, mai sparg linistea care domneste printre rafturile cu carti maximum 15 persoane. Vin, aleg si pleaca. Nu au vreme sa stea la taifas, dar nici loc unde sa citeasca. E prea strimt, si totusi frig. Carti sint, insa majoritatea ramase de pe vremea cind a fost infiintata biblioteca. "Este interes pentru lectura, dar posibilitatile sint reduse. Am vrea sa avem mai multe carti noi, chiar mai vin cititori cu propuneri ca ar vrea sa citeasca si autori straini sau autori mai noi, insa nu avem bani. Anul trecut nu am achizitionat nici un volum, iar in 2008 noroc ca am primit o donatie de la o editura, in jur de 120 de volume", a mentionat Rodica Zaborila. Primarul comunei, Cristian Rambu, sustine insa ca a dat anul trecut 2.000 de lei pentru fondul de carte. "Anul trecut am dat 2.000 de lei ca sa fie cumparate carti, costurile pentru utilitati sint o alta poveste", a declarat el. In ciuda neajunsurilor, movilenii se pot considera insa norocosi, barem au de unde imprumuta o carte, atunci cind li se deschide apetitul pentru lectura.

Soarecii, cititori fideli la Gropnita

La Gropnita, biblioteca comunala a fost uitata de primar in capatul satului, pe ulita inclaiata de noroi. O casa cam de patru camere, cu varul mincat de ploi si vint si cu lacat pe usa. S-a asternut uitarea pe ea precum praful pe carti, daca nu s-au infruptat soarecii din ele, veniti in vizita prin sparturile mari in peretii din spate. La Focuri, ar veni oamenii sa ia carti, daca ar fi si bibliotecara la program. Nu am mai apucat sa ne cunoastem, probabil ca am nimerit in pauza de masa, dar pe usa scria, negru pe alb, ca programul e pina la 16:00. Primarul Comunei, Vasile Macovei, s-a declarat surprins de faptul ca nu am gasit-o la lucru. "Tudorita Barjovanu e o bibliotecara cu o vechime de peste 20 de ani, probabil ca era plecata cu vreo problema, nu stiu ce sa zic", a spus el. Fiind dascal de profesie, primarul sustine ca manifesta destul de multa grija pentru biblioteca. Si e bucuros ca, dintre cei 4.200 de locuitori ai comunei, in jur de 1.000 ajung sa ia periodic cite o carte.

La Coarnele Caprei, bibliotecara isi face norma la cerere. Trei fetite si-au saltat capul peste gardul lui tanti Paraschiva, iar ciinele a inceput sa latre. Irina Vatamanu, Andreea Onofrei si Marinica Tinuta au strigat pina o femeie mica si incotosmanata din cap pina in picioare a iesit la poarta. Nu puteau pleca cu una cu doua, mai ales ca au facut drum lung, pe jos, de la Arama, cu cartile sub brat. "Haida, haida, puilor", le-a intimpinat ea. Tanti Paraschiva s-a obisnuit sa se plimbe intre casa si biblioteca, pentru ca inauntru o stringe frigul in spate. Desi nu era nici urma de foc in soba si nici vreo bucata de lemn pe alaturi, femeia a spus ca sta in frig din cauza fumului. "Fac foc, dar daca iese fum de nu mai pot sta, ce sa fac? Prefer sa mai dau o fuga pina acasa, mai merg si prin scoala sa le mai spun copiilor cind sa aduca cartile. Trebuie sa fac miscare, ca aici inghet", a spus ea. Sala e mare, luminoasa, sint si citeva scaune pentru cititori, dar nu s-ar incumeta nimeni sa indure frigul. Doar fetitele, isi mai bat usor de podea cizmele de guma, in asteptarea cartilor dorite. "Ce sa va dea mama?", le intreaba bibliotecara grijulie. Din teancul de carti de pe masa, scoate de printre volumele de Sandra Brown, romanele politiste si cele de aventuri o carticica ferfenita cu Pinocchio, pentru cea care isi pierduse rabdarea.

Copiii de la Coarnele Caprei merg mai multi kilometri pe jos

Bibliotecara stie ca scolarii trebuie tratati cu atentie, pentru ca sint cei mai fideli cititori. "Dragii de ei vin, vin si pe jos, de la citiva kilometri sa ia carti", a spus ea mindra. Pe cei mai in virsta doar vremea rece ii mai scoate din casa si le indreapta pasii catre biblioteca. "Acuma iarna ce mai citesc, ca de indata ce da primavara, au alte griji si nu mai au timp. De cind a inceput anul, am vreo 200 inscrisi, printre acestia sint cam 60 peste 30 de ani", a precizat ea. Carti au de unde alege, sint vreo 12.000, dar multe dintre ele de pe vremea lui Ceausescu. La Coarnele Caprei nu se uita usor trecutul, dar nici nu se ignora tentatiile viitorului. Alaturi de volumele despre ideologia lui Lenin, satenii au reviste colorate precum Bolero, Ioana, Cosmopolitan sau Unica. Tanti Paraschiva ar vrea sa aiba in biblioteca ultimele aparitii editoriale, dar buzunarul primariei e prea mic pentru asta. "Nu am mai cumparat nimic cu bani de la bugetul local din 2005. E foarte greu, dar ce sa facem? Credeti ca nu as vrea sa am cele mai noi carti? Foarte greu se innoieste fondul de carte, nu sint bani", a spus ea. Bibliotecara se alina cu gindul ca sint si altii in aceeasi situatie. "Asta-i viata, noi trebuie sa intelegem, asa e la toate bibliotecile comunale, nu numai la noi!", crede ea.

Bill Gates a adus internetul in opt comune

Din fericire, exista si biblioteci care reusesc sa tina pasul cu tehnologiile si provocarile momentului. Opt bi­blio­teci comunale din ju­det au adus In­ternetul in mijlocul satenilor prin intermediul proiectului "Bi­blionet", finantat de Bill Gates cu 56 de milioane de dolari la nivel national. Belcesti, Trifesti, Holboca se numara printre norocoase. In comuna Holboca, din cei peste 12.000 de locuitori, anul trecut s-au inscris la biblioteca in jur de 700. Dar, de aproape doua luni de cind are conexiune, biblioteca a atras in plus 50 de utilizatori care vin periodic sa converseze pe messenger, sa descarce filme si muzica sau referate de pe site-urile specifice. "Deocamdata, nu e o crestere extraordinara, dar e un pas inainte si cred ca in perioada urmatoare, cind se vor familiariza cu calculatoarele si Internetul, cu siguranta vor fi utilizatori mai multi si din rindul adultilor", si-a exprimat increderea bibliotecara Mihaela Barnea. Unele biblioteci comunale exista doar cu numele, altele au ramas cu mult in urma in privinta noutatilor, insa altele fac pasi mici in directia moder­nizarii ca sa nu-si piarda cititorii, si-asa putini. Internetul incepe sa devina o pro­vocare in comunele mari.