10 ani in mafia greceasca

Faptul ca din ce in ce mai multi dintre romani sint atrasi de mirajul strainatatii nu-i un subiect asupra caruia trebuie sa mai insistam. E cunoscut deja, nu vrem sa va plictisim. Ce fac romanii dupa ce trec granita iar se stie, iar acolo unde informatia lipseste intervine banuiala. "Muncim, ce sa facem", spun mai toti si in cea mai mare parte au dreptate, atita doar ca munca este un concept diferit de la o persoana la alta. In felul lui a muncit si personajul reportajului care urmeaza, ba chiar a prestat o munca destul de dificila si extrem de periculoasa.
Plecat de mai bine de zece ani din tara, Mihai Strugariu, de loc din Poiana Voronei, a devenit in scurt timp unul dintre cei mai periculosi raufacatori din tinutul Balcanilor. Selectat rapid in retelele mafiote, Mihai Strugariu si-a inscris in palmaresul celor zece ani de activitate o gama extrem de variata de actiuni, pe care, numai citind-o, ti se zburleste parul de pe picioare: spargeri de magazine si banci, recuperari, rapiri si sechestrari de persoane, santaj, trafic de droguri si armament, conflicte armate de strada cu politistii si nu in ultimul rind puscarie cit incape si tentative de evadare.
A fugit din cauza unei condamnari
Mihai Strugariu are 35 de ani si povestea lui isi are radacinile inca din perioada regimului comunist. Lucra pe atunci ca sofer de TIR cind a fost tentat pentru prima data de bunuri care nu-i apartineau. Asa se face ca prin anul 1988 a sustras si vindut opt tone de zahar. A fost insa prins si condamnat la trei ani de inchisoare. A scapat cu mai putin la Revolutie, dar cind s-a intors la domiciliu a gasit-o pe nevasta-sa, "olteanca", cum ii spunea el, cu un altul. L-a batut chisalita, drept pentru care urma sa infunde din nou puscaria. Cunoscind insa regimul de dincolo de gratii, s-a hotarit sa ia calea haiduciei. Asa a ajuns, la inceputul anului 1991 in Grecia. "Eram o echipa intreaga cind am coborit in Atena. Scria Afnai, eu nici nu stiam cum sa traduc cuvintul asta. Am stat o juma’ de zi si m-am uitat la masini. Spre seara au venit la noi pestii, baietii buni, cum li se spune, si ne-au intrebat: Tu ce stii sa faci? Esti sofer? Da, bun, avem nevoie. Tu, electrician? Avem nevoie si din astia. Veniti cu noi. Ne-au dus intr-o casa, ne-au dat haine si a doua zi am si trecut la treaba".
Lui i s-a dat sa conduca masina, un Nissan, cu avertismentul "Sa ai grija sa nu ne prinda". "Au dat atunci spargere la un magazin de electronice iar seara au impartit prada. Primii bani au fost frumosi" spune el, motiv pentru care a si fost incurajat sa continue. "N-am putut insa trimite nimic acasa, fiindca n-ai voie sa scoti bani in afara familiei. Trebuie sa-i cheltui pe toti acolo, cu ei". Dupa citeva zile era sa cada in capcana. "Am fost inconjurat de citiva zetisti, astia-s ce-i mai periculosi motociclisti. Dar eu nu m-am pierdut cu firea si n-am spus nimic. Daca deschideam gura ma si arestau. Asa am trecut examenul". Apoi a fost din nou contactat, insa de data aceasta i s-a dat de condus o motocicleta. "Mi-au dat un Suzuki si mi-au spus sa merg pina in centrul Atenei. Mai aveam pe cineva in spate si o masina in urma noastra. Am oprit linga Banca Ionica, stii Marea Ionica, Banca Ionica. Am auzit focuri de arma, lumea tipind si imediat urca unul in spatele meu si spune: da-i drumul! El avea inca masca pe fata. Plecam, ce-a fost acolo? Zece milioane, impartit la patru, cam cite patru mii de dolari la fiecare. Seara am plecat cu cite doua mii de dolari de buzunar. Ce cistigam ziua trebuia sa cheltuim seara la Copacabana, in Pireu, pe unde se mai putea"
Prima lovitura i-a adus notorietatea
Acesta a fost examenul lui de maturitate. De atunci au inceput sa-l contacteze si altii. Veste acelei reusite s-a raspindit cu iuteala in rindul lumii interlope. Printre cei interesati de seviciile lui erau si fratii Paleokostas, evaluati la un milion de dolari recompensa din partea autoritatilor elene. "Toti se intrebau cine sint cei care au fost la banca respectiva, povesteste Mihai Strugariu cu o oarecare mindrie in intonatie. Le-a placut cum a fost, da’ eu nu mi-am facut decit meseria, nu stiam c-am dat clasa. Plus ca-au fost echipaje de Politie in spate, n-am deschis foc, nu nimic, totul a mers snur".
Dupa acesta reusita operatiune, Mihai Strugariu l-a cunoscut pe Nicolae Gorea, din Tirgu Mures. "Tine minte numele asta – imi atrage el atentia. Gorea Nicolae, care e mort. L-au omorit degeaba grecii. Schema a fost data cu ordin de sus, de la ministrul Justitiei, Ianopulos". Dupa ce am luat la cunostinta, Mihai isi reia povestea atent sa nu scape vreun amanunt. Asa am aflat ca la viitoarele operatiuni se completa de minune cu acest Gorea despre care avea numai cuvinte de lauda si la care statea in gazda. Numai ca Gorea a calcat pe bec si a fost retinut de organe "absolut nevinovat" bineinteles. Lui Gorea i-au dat opt ani si jumatate si Mihai s-a pomenit din nou singur. Mergea cind cu un echipaj, cind cu altul dar era mai mult "umplutura" sau "kamikaze", cum spune el.
In 1993 a cazut pentru prima data pe mina Politiei. "Atunci am luat trei ani fiindca am participat la tilharirea lui Nikolau Kaligianis, seful de cabinet al lui Andreas Papandreu, fostul prim ministru al Greciei, a murit acuma. Pe vremea aceea am inceput sa preiau eu muncile, sa le coordonez, pentru ca mai cistigasem un grad. Dar tot nu puteam sa fac fara ei. Prietenul meu Gorea era inauntru, il mai sustineam eu economic. A fost greu atunci. Casa lui Kaligianis era asigurata la Security, la Karakitsu, la firme din astea mari. Au luat amprente de peste tot, m-au cautat si m-au gasit. La un control de rutina m-au luat. Am luat o pedepsa mica fiindca m-a sustinut chiar el. Era din asta, pe invers si o facea cu un prieten de-al meu. Cind i-am spus ca-l cunosc pe Cutare si-a retras plingerea".
Afaceri in puscarie
Iesit dintre gratii dupa numai un an, a participat la una dintre cele mai spectaculoase rapiri. Cea a lui Haitoglu, patronul fabricii de dulciuri Makidonika Halva. L-au tinut patru zile sechestrat cerindu-i doua milioane de dolari. patronul n-a recunoscut niciodata suma, pentru ca, spune el, "suma n-ai voie s-o recunosti". Asa a mai scapat inca o data de puscarie.
A doua oara cind l-au prins a fost insa mai grav. Urma sa dea o "gaura" in Placa, linga Acropole, la un Naos. "Naos la ei inseamna templu. Am gaurit aia cu sefi mari de-ai lor. N-am cazut atunci decit doi insi: eu si unul Melinte Nicu, din Constanta. Ceilalti s-au evaporat, li s-au sters dosarele. Acolo am luat mult, am luat sapte".
Nici in puscarie Mihai Strugariu, sau Mihai Moldoveanu, cum era el cunoscut in rindul lumii mafiote, n-a dus o viata plicticoasa si lipsita de peripetii. S-a simtit in mediul lui acolo, mai ales ca avea multi colegi de meserie care intrasera mai din timp. "Intrind inautru, ca strain, totul trebuie sa platesti, povesteste el. Tigara, cafeaua, telefonul, cersaful totul se plateste, ei nu-ti asigura decit un pat de fier". Asa ca a trebuit sa se descurce cumva. Noroc cu cei din afara ca-l sustineau "economic". Adica ii trimiteau droguri – heroina si hasis – pe care el le comercializa si-si facea bani de cheltuiala. Un plic de heroina era 100 de dolari. Numai ca, spune el, important e sa nu te droghezi tu. "Drogurile is facute sa le vinzi, nu sa le consumi. Daca te-au apucat esti scos in afara societatii, erai ultimul om".
Ucisi cu Kalasnikovul de politisti
A trait si momente dramatice in puscarie, daca luam in calcul ca cele de pina acum au fost pentru el incintatoare. Acestea se petreceau de regula atunci cind afla de la televizor ca prieteni si colegi de breasla de-ai sai erau impuscati de politisti. Caci, in opinia lui, politistii greci ucideau fara mila cu ordin de sus iar apoi inscenau totul ca sa para din greseala. "Intr-o seara pe 17 februarie 2000, ma uit la televizor si aud despre un macel in Platia Vatis, adica Piata Vatis. A murit un baiat din Orsova, de 19 ani, au fost raniti doi si al patrulea a fugit. A doua zi l-am sunat pe prietenul meu, Gorea pe mobil, c-am banuit eu ceva, si mi-a spus: da, mai sint ranit. Au tras in ei, dar aveau veste antiglont, ca nu mergeai la treaba fara vesta. Chiar scria in presa ca trageau in ei dar nu cadea niciunul. Ei aveau Uzi Scorpio, dar politistii trageau cu Kalasnikoavele. Si cu Kalasnikoavele astea i-o poveste lunga, au fost confiscate de la noi iar apoi au sechestrat un vapor romanesc incarcat cu cartuse care trebuia sa ajunga in Mauritius, dar asta-i alta poveste. Politistii erau din echipa Sigma, formata din sapte insi care actionau numai la ordinul ministrului. Astia nu faceau arestari, te omorau pe loc. I-au oprit si le-au cerut actele. Ei au pus actele pe masina, s-au uitat politistii: A rumano, rumano si au pus mina pe arma. atunci el a scos Uzi din buzunar si a inceput sa traga. Trageau unii in altii si l-au nimerit pe copilul ala. Gorea a spus ca vroia sa arunce grenada, dar se temea sa nu-l omoare el pe ala micu’. Nu stia ca-i mort, credea ca-i numai ranit. Asa ranit, Nicu a reusit sa fuga. Eu tineam legatura cu el la telefon si i-am spus: Nicu, stai o vreme la nepotul meu, linisteste-te si apoi fugi in tara, ca aici nu mai ai ce sa faci. Dar el nu m-a ascultat. Dupa citeva zile vad la televizor: un albanez incercind sa tilhareasca Banca Petropole, la ora sapte seara. Dom’le, da’ ce banca mai este deschisa la ora asta. Si trage cu Kalasnikovul. Dupa asta zice ca albanezu-i mort. Ii durea pe ei in cot de albanezi, ca omorau cite trei patru pe zi. Cind, la stiri zice ca nu mai era albanez, ca s-a gasit un pasaport polonez la el, Patuka Adam. Patuka Adam stiam ca-i prietenul meu Nicu Gorea. Ce Kalasnikov, ca asta n-a pus in viata lui mina pe asa ceva. L-au omorit degeaba. N-avea la el decit o suta si ceva de mii de dolari, avea un pistol PM 5, 300 de cartuse, un ceas de aur, niste bijuterii in geanta, omul vroia sa vina in tara dar l-a tras cineva in cursa si ala o sa plateasca pentru asta".
Aparat in instanta de fiul presedintelui Greciei
O mai mare suparare pentru Mihai Strugariu nici ca se putea. E comparabila doar cu cea de la aflarea vestii ca a murit, tot intr-o astfel de ambuscada Sorin Matei, un alt prieten al sau, despre care s-a vorbit mult si la noi la vremea respectiva. Dupa moarte insa i-a crescut si mai mult popularitatea lui Mihai. "Veneau baietii din afara si ma intrebau: Mihai, tu cind vrei sa iesi afara?. Ba, eu as vrea sa ies si miine, dar vezi ca m-am apucat cu traficul inuntru si nu stiu cum sa fac. Atunci mi l-au pus avocat pe Ilia Stefanopulos. Habar n-aveam ca asta-i chiar fiul presedintelui Greciei, are biroul de avocat in Patra. Baiat de nota 20, el apara numai infractori din astia. Cind am fost la tribunal toti strigau: Romane, cinste tie, tu stii pe cine ai avocat. Pe fiul presedintelui. cind te duci in Romania asa sa spui. Trebuia sa ies din ’98 si am iesit abia in 2001".
Ce v-am prezentat in reportajul de fata e doar o succinta selectie a aventurii sale balcanice pe care mi-a povestit-o cu o dezinvoltura dezarmanta, caracteristica obiceiurilor grecesti. "In Grecia, spune el, mafia colaboreaza de minune cu presa, exista si publicatii ale mafiei cum e Periodika, o revista din care poti afla cele mai interesante povesti mafiote, poti comanda echipe specializate de recuperatori, spargatori, mafiotii tin legatura intre ei". Si tot in revista respectiva sint caracterizate grupurile mafiote. Despre rusi se spune ca se ocupa in special cu protectia magazinelor si cu protectia femeilor. Albanezii se ocupa cu de toate si sint in stare sa omoare pentru nimica toata. In schimb romanii sint cei mai apreciati deoarece "sint duri la investigatii, sint aspri la pedepse, drepti la imparteala si respectuosi la ierarhie". Sint apreciati si pentru singele rece din timpul "lucrului". Tocmai de aceea romanii, impreuna cu sirbii vor sa puna definitiv mina pe zona Balcanilor sa nu puna stapinire mafia rusa care e peste tot. Spre surprinderea lor insa intrusii au inceput sa apara din cu totul alta parte. Tocmai din Argentina. Primii veniti au fost fratii Fredi si Spada Sebastian, destul de trecuti prin viata, virsta lor oscilind in jurul a 60 de ani. Dar tot ei a fost si primii capturati si condamnati la cite 25 de ani de inchisoare.
Dupa 10 ani, grecii l-au expulzat
Nu mica i-a fost mirarea lui Mihai Strugariu cind, revenit in patrie, a aflat ca dosarul lui in Romania este absolut curat. N-a mai fost condamnat atunci, in 1991. Legat fedeles, Mihai Strugariu a fost expediat recent in patrie. Plecat ca fugar in urma cu mai bine de un deceniu de frica unei banale condamnari pentru o bataie, Mihai Strugariu a trait un thriller cum rar pot fi vazute chiar si pe micile ecrane. Acum si-a luat o binemeritata perioada de odihna. "In Romania nu deranjez musca", isi justifica el cumintenia din aceste zile. Gindurile lui sint insa ramase acolo, in Grecia. Acolo unde este inmormintat cel mai bun prieten al lui, Nicu Gorea. "Nu ma las pina nu reusesc sa-i aduc sicriul in tara. Merita baiatul asta ca a fost un copil cuminte. L-au omorit grecii pe degeaba". (Florentin FLORESCU)