Botosanenii nu mai rezista tranzitiei

Cel mai mare rau pe care l-a facut comunismul romanilor a fost acela ca le-a anihilat puterea de adaptare la schimbare. "Protejati" de un sistem care le-a chivernisit pina in cele mai mici amanunte viata de familie, cea profesionala si chiar cea intelectuala (prin limitare accesului la informatie), cea mai grea "batalie" pe care o aveau de dus traitorii acestor meleaguri inainte de 1989 era umplerea frigiderului. Obisnuiti sa aiba vrind-nevrind o casa si un serviciu, in momentul in care au fost pusi in situatia de a lupta singuri pentru acestea, romanii s-au trezit complet neajutorati in fata provocarilor vietii. Spitalele de psihiatrie au inregistrat dupa 1989 o crestere continua a numarului de internari. Spitalul de Psihiatrie din Botosani, cu cele aproximativ 200 de paturi ale sale, este de multa vreme neincapator fata de numarul urias de solicitari de internare. Este bine stiut faptul ca bolnavii stau cite doi in pat, ca saloanele sint supraaglomerate, ca din lipsa de spatiu bolnavi care ar trebui izolati stau laolalta cu ceilalti pacienti, iar numarul internarilor nu are de gind sa scada. In primele 10 luni ale acestui an, in jur de 4700 de botosaneni au fost internati in spitalul de Psihiatrie, aproape cu o mie mai multi decit in aceeasi perioada a anului trecut. 80% dintre internati sint oameni in aparenta normali, nici prea saraci, nici someri, nici alcoolici, nici afectati de tragedii personale deosebite. Sint oameni pe care stresul zilnic ii doboara, ii face sa vorbeasca singuri pe strada. Nu numai saracia ii imbolnaveste pe botosaneni, ci mai ales neputinta de a se integra intr-o societate ce functioneaza dupa reguli noi. Lipsa sigurantei zilei de miine si neputinta de a asigura copiilor un viitor ii aduce pe botosaneni in pragul nebuniei. "Toti suferim mai mult sau mai putin de nevroze, tranzitia pe care o traverseaza societatea noastra ne afecteaza pe toti, insa prea putini ajung la medic, din jena ori din cauza prejudecatilor", este de parere dr. Nicolae Vlad, directorul Spitalului de Psihiatrie din Botosani.
In loc sa apeleze la un ajutor competent, care sa ii ajute sa traverseze momentele de criza, botosanenii prefera sa se infunde in alcool ori, in cel mai bun caz, in munca. Cind ajung la psihiatru sint de cele mai multe ori in stare foarte grava, iar tratamentul recuperator este de durata si nu da intotdeauna rezultate. "Balamalele" botosanenilor slabesc pe zi ce trece. Ce ii streseaza cel mai mult? Schimbarea, renuntarea la vechiul stil de viata. "Cine nu rezista psihic e pierdut", este de parere dr. Vlad. Somajul si varianta lui "cu fata umana" – Ordonanta nr.9, au innebunit mai multe persoane decit munca pe santierul vestitului canal Dunare-Marea Neagra. Lipsa locuintelor, inghesuirea parintilor laolalta cu bunicii si nepotii in apartamente insalubre, asa-numitul "stres demografic", a adus pe culmile disperarii mai multi romani decit colectivizarea fortata, iar Legea 18 a nascut mai multe acte de violenta decit beciurile Securitatii.
Femeile resimt mult mai dur necazurile vietii de zi cu zi, prin structura lor sufleteasca mai vulnerabila. Chiar daca au un serviciu, o familie normala si duc un trai decent din punct de vedere material, amenintarea pierderii acestui minim de confort datorita neprevazutului le imbolnaveste de nevroza. "Stresul este o reactie de aparare a organismului in fata unei agresiuni externe sau interne si are trei faze: faza de alarma, cind organismul ia contact cu stimulul, faza de rezistenta, cind se lupta sa se adapteze la stres si faza de epuizare, cind cedeaza in faza agresiunii si se produce imbolnavirea, nevroza, din cauza pierderii puterii de adaptare. Nevroza este o stare la limita normalitatii, cind omul ajunge la capatul rabdarii, se ingrijoreaza exagerat pentru orice fleac, tipa, se isterizeaza, nu se mai poate concentra" explica dr. Vlad. "Femeile, cind simt ca isi pierd controlul, ni se adreseaza destul de repede, sint constiente ca daca isi pierd mintile familia li se duce de ripa, pe cind barbatii ajung la noi de cele mai multe ori adusi cu forta, suferind de-acum de tulburari psihice severe" declara dr. Vlad. Vista cea mai afectata de boli psihice este cea matura, de 30-40 de ani, insa nu sint scutiti de probleme psihice nici tinerii. Ajung la psihiatru tineri care nu mai au decit un pas pina la sinucidere, care sufera de o lipsa cronica a respectului de sine. Destui copii care nu au norocul sa fi reusit la facultate ori sint someri se trezesc alungati de acasa de parintii care le reproseaza ca nu contribuie la bugetul familiei.
Femeile se interneaza in Spitalul de Psihiatrie in special cu diagnosticul de nevroza, pe cind barbatii se interneaza preponderent cu diagnosticul de psihoza, psihozele presupunind o afectare mult mai severa a sanatatii mintale. Dr. Vlad ne informeaza ca 47% dintre psihoze (schizofrenii, sindroame maniaco-depresive) au drept cauza consumul de alcool, consum care merge mina in mina cu saracia. Neputinta de a se adapta la ritmul trepidant al vietii de astazi ii face pe botosaneni sa se refugieze in alcool, calea sigura catre pierderea identitatii si puterii de discernamint. "Degeaba ii internam pe psihotici in spital, odata externati, ajung in acelasi mediu care le-a provocat boala si au toate sansele sa recidiveze in boala, ba chiar mult mai tragic. Eu sint adeptul internarii bolnavului la domiciliu, deoarece contactul cu ceilalti pacienti, poate mult mai grav bolnavi, ii poate agrava starea psihica, insa cite familii au rabdare cu bolnavii psihic? In scurt timp va fi infiintat in cadrul Spitalului de Psihiatrie un serviciu de zi, unde bolnavul sa fie consultat si retrimis in familie, serviciu care se va adresa cu preponderenta celor care au probleme cu stresul. La Botosani functioneaza de doi ani cel mai mare grup de psihoterapie din Moldova, in cadrul caruia se rezolva destule cazuri de nevroze", spune dr. Vald.
Mentalitatea paguboasa a romanilor, pentru care orice bolnav psihic este catalogat drept "nebun de legat" si trimis catre marginile societatii, nu face decit sa ingroase si mai mult rindurile celor ironic numiti "veseli". Solutii pentru remedierea acestei stari de fapt sint putine. Occidentalii invata de mici ca o gindire pozitiva si un control al emotiilor sint cheia unei bune sanatati mintale, insa romanii, derutati de o tranzitie fara perspective, risca sa devina un popor de bolnavi psihic. (Dana BEJENARU)