Spargatorii de greva

"Le-am explicat la toti membrii de sindicat ca nu putem astepta placinte scoase din cuptor cu mina altuia, care sa ne cada direct in gura si eventual sa fie si fierbinti", spune Maria Tiprigan, liderul judetean al Sindicatului din Invatamintul Preuniversitar. Cu toate acestea, unii dascali continua sa nu adere la greva declansata de majoritatea colegilor, tinindu-si orele. Interesat sa incurajeze spargerea grevei, Ministerul Educatiei Nationale a dat directive tuturor inspectoratelor scolare ca directorii de unitati sa faca orare speciale pentru cadrele care isi tin orele. Spargatorii de greva isi motiveaza in mod diferit atitudinea. Cel mai frecvent argument este acela al saraciei, care nu le permite sa lipseasca de la cursuri si sa nu-si incaseze salariile. Replica liderilor sindicali, dar si a celorlalti colegi, este ca nici lor nu le este mai usor sa renunte la cele citeva sute de mii de lei pe care le-ar incasa daca si-ar tine orele, insa le-a ajuns cutitul la os si trebuie sa faca ceva. In conditiile in care mai bine de 50% din cadrele didactice sint tineri, cu salarii "in mina" de sub un milion, nivelul de salarizare din educatie a ajuns pe ultimele locuri la nivel national. Maria Tiprigan ne-a declarat ca intelege, in acest context al saraciei generalizate din invatamint, motivul invocat de cadrele didactice din Stiubieni: "Au semnat hirtii ca sint solidari cu colegii lor care se afla in greva, dar ca ei sint nevoiti sa-si faca orele pentru ca au foarte multe datorii de platit la banci si CAR. Nu putem sa-i condamnam, trebuie sa le dam, democratic, posibilitatea sa aleaga. Important este ca majoritatea cadrelor sa ramina in greva". Cu totul altfel stau lucrurile in cazul altor doua scoli din judet unde nimeni nu face greva: scoala nr. 1 din Manoleasa si cea din Broscauti. Liderul de sindicat din Broscauti a conditionat intrarea in greva de suportarea platii salariilor pentru perioada de pauza scolara de catre uniunea sindicala din SUA la care este membru SIP. "Mi-a cerut sa-i garantez ca ne vor da americanii bani pentru salarii si ei fac greva oricit, spune cu obida Maria Tiprigan. Acest lucru este nu numai anormal, pentru ca este vorba de protestul nostru si nu al americanilor, dar este si ilegal".
Exista si dascali care, dupa ce in prima saptamina de greva au stat deoparte, continuind sa-si faca orele, au aderat acum la miscarea colegilor. Este drept ca unii dintre ei au fost fortati sa faca acest lucru de faptul ca nu aveau elevi la ore, si nu din convingere. Rau vazuti de colegii grevisti sint cei care, desi nu au "materia prima" cu care sa lucreze, in speta elevii, continua sa semneze condicile de prezenta pentru a nu-si pierde salariile, desi vor trebui sa recupereze orele pe care oricum nu le fac in aceste zile. Este cazul unor cadre didactice de la Liceul Laurian, care au recunoscut ca oricum nu-si fac orele abia dupa ce conducerea unitatii i-a surprins cu salile de clasa goale. Printre spargatorii de greva care provoaca probleme de constiinta liderilor sindicali se numara pensionarii care, cu sprijinul efectiv al sindicatelor, au ramas la catedra. Dascalii in cauza isi iau prin cumul si pensia – cu mult mai mare decit leafa mai tinerilor lor colegi – si nu renunta nici la partea de salariu pe care ar pierde-o daca ar adera la greva, fie si numai pentru a-si manifesta sprijinul pentru cei carora le-au ocupat locurile.
Ieri dimineata, reporterii nostri au trecut pe la citeva din scolile unde se tin o parte din ore. Pe holurile Liceului Mihai Eminescu un grup de elevi asteptau sa le vina rindul sa-si faca ora de romana cu unul dintre profesorii care trebuiau sa iasa la pensie in urma cu un an. "El n-a intrat in greva si trebuie sa venim de patru ori pe saptamina la scoala ca sa participam la ore. Mai este si profa de latina in aceeasi situatie, dar macar acolo avem o singura ora", ne-a declarat unul dintre elevii de clasa a IX-a care asteptau. Referitor la prezenta, aceiasi elevi ne-au asigurat ca "nu este prea buna. La romana mai venim, ca este importanta, dar la latina am avut de exemplu ieri 21 prezenti din 32". Printre cei care absenteaza de la aceste ore si care nici nu vor putea sa le mai recupereze vreodata se numara elevii de la tara, care nu au putut ramine la internatul liceului pentru a face 5 ore intr-o saptamina. Profesorul in cauza spune ca "nu fac greva nu atit din ratiuni pecuniare, ci mai ales pentru ca nu stiu exact ce interese sint in spatele grevei. Nici eu nu sint multumit de salariu, dar nu am incredere in nici un fel de lideri, fie ei politici sau de sindicat. In plus, trebuie sa fie clar pentru toti ca aceste ore nu vor mai putea fi recuperate. Ceea ce s-a facut la grevele trecute a fost bataie de joc. Profesorii pot comprima materia, dar nu este acelasi lucru ca atunci cind o fac pe indelete". Referitor la catedra pe care o ocupa in loc sa iasa la pensie, lasind locul unui profesor din noua generatie, acelasi spargator de greva ne-a spus ca se va da la o parte la finele acestui an si ca a tinut sa mai ramina un an in invatamint pentru a duce pina la capat generatia de elevi de la clasa la care este diriginte. Si, pentru ca tot am folosit acest termen la adresa respectivului, trebuie spus ca acesta nu este de acord cu formula de "spargator de greva": "Ce sintem pe vremea patronilor si mosierilor, cind unii se dadeau de partea lor si spargeau greve? Eu sint un tip constiincios, am fost si inspector, chiar si dupa ’89, si pur si simplu imi vad de treaba". In aceeasi zi in care batrinul profesor, al carui nume preferam sa nu il dam publicitatii, isi chema elevii de acasa pentru cite o ora, cadrele didactice tinere se pregateau sa plece la Bucuresti pentru a participa la mitingul din Piata Revolutiei, cu speranta ca, in cele din urma, vor obtine acea marire de salariu care sa le dea posibilitatea de a se hrani si imbraca macar la fel ca elevii lor, ba poate chiar si pentru a-si cumpara cartile fara de care nu vor putea niciodata sa-si invete elevii destul de bine. (Dorin BEJENARU)