Gardienii cerului brailean

Cu toate ca fabrica de zahar a capotat in fata economiei de piata, orasul Ianca mai are inca doua puncte de sprijin care sa ii asigure supravietuirea economica si chiar o relativa prosperitate: Sondele de la Oprisenesti si Aerodromul Militar. Dar, daca sondorii isi vad nestingheriti de activitate, citeva zvonuri aparute in ultima vreme ii cam nelinistesc pe pilotii de vinatoare de la Ianca. Ei au auzit ca Armata ar intentiona sa renunte la Baza Aviatica din judetul Braila. "Avem aici zeci de ani de traditie a aviatiei militare. Desfiintarea Aerodromului ar avea un impact negativ nu numai asupra pilotilor dar si asupra orasului. Noi avem totusi incredere in conducerea Armatei si speram ca nu se va intimpla asa ceva", ne-a declarat capitanul comandor Dorian Danaila, ofiter de Stat Major in cadrul Bazei Aviatice.
In lumea aviatiei militare romanesti, Ianca si-a cistigat demult o pozitie insemnata. Pentru profesionalismul de care au dat dovada in timp, pilotii de aici sint respectati si apreciati. Si, dupa numele localitatii, ei au capatat porecla "yankeii", care ii insoteste ca un blazon la toate mitingurile aviatice la care participa.
In ciuda zvonurilor alarmiste, yankeii isi vad linistiti de antrenamente. In zilele de 28 si 29 martie, ei au executat prima tragere cu munitie de razboi din acest an. Reporterii nostri au asistat la o parte din exercitiu, avind astfel posibilitatea sa surprinda o frintura din activitatea Bazei Aviatice Ianca.
Avioane rominesti, subsonice
La Ianca se zboara in prezent cu avioane subsonice IAR 99, de conceptie si productie romaneasca. "Sint aparate gindite pentru antrenarea pilotilor. Cele folosite de noi au fost insa adaptate pentru lupta. Ca performante, pentru clasa lor ele sint comparabile cu avioanele folosite de armatele occidentale. Bineinteles, in confruntarile aeriene fac cu greu fata unor supersonice, dar pentru atacurile la sol sint excelente", ne-au explicat pilotii marti dimineata, in timp ce se pregateau sa iasa "la atac". Exercitiul de lupta cuprindea bombardarea unor tinte de pe poligonul de la Smardan, de linga Galati.
Invocindu-se regulamentele militare, nu ni s-a dezvaluit numarul exact al avioanelor si al pilotilor care activeaza la Ianca. De asemenea, nu ne-am putut apropia foarte mult de hangarele in fata carora aparatele erau pregatite pentru zbor. Am ramas tot timpul linga pista, in preajma unui furgon vopsit militareste care functiona ca punct de coordonare a decolarii si aterizarii. De acolo am remarcat totusi ca pentru fiecare operatiune, de aprovizionare cu combustibil, de incarcare a munitiei, de pozitionare a aparatului, era desemnata cite o echipa, fiecare purtind combinezoane de o anumita culoare.
Conform procedurii, inaintea inceperii exercitiului propriu-zis s-a facut "sonda meteo". Astfel, un avion pilotat de comandantul Aerodromului, comandorul Ilie Dorin, a decolat pentru a studia conditiile atmosferice. Ca un prim contact cu realitatile Bazei Aviatice, reporterii au incasat din plin vibratiile infernale provocate de motorul unui avion de vinatoare. Drept compensatie, pilotul le-a oferit insa un mic spectacol, executind citeva manevre spectaculoase inainte de aterizare.
Fondurile pentru pregatirea de lupta ajung doar pina in august
"E bine, putem sa incepem", a spus comandantul odata revenit la sol. Avioanele au inceput apoi sa se succeada la pista, decolind si aterizind cam la un interval de 25 de minute. Pilotii pareau destul de calmi inainte de a pleca in misiune. "O tragere ca aceasta se pregateste foarte minutios. In ultimele trei zile am studiat ore intregi toate aspectele care pot interveni pe timpul desfasurarii exercitiului. Cunoastem perfect raionul de zbor si culoarele aeriene civile. Iesirea la zbor a fost planificata la secunda", ne-a spus cpt. cmd. Viorel Toader.
Antrenamentul fizic al pilotilor consta in doua ore de exercitii, zilnic. Cit priveste suprasarcina pe care o exercita zborul cu un avion de tipul IAR 99, pilotii de la Ianca nu o considera greu de infruntat. In medie, ei suporta cam 4-5 G. Cu alte cuvinte, din cauza vitezei si a fortei centrifuge, in timpul unui zbor greutatea corpului pilotului creste de 4-5 ori. Si intr-un IAR 99 se pot atinge insa 7 G, dar pe perioade foarte scurte de timp, cei de la Ianca spunind ca au conditia fizica necesara suportarii unor asemenea valori ale suprasarcinii. Ei zboara pe acest tip de avion din 1994 si sint multumiti de conditiile de siguranta care li se ofera. In cei sase ani de cind IAR 99 a intrat in dotarea Aerodromului Ianca, un singur aparat s-a prabusit, in ’95. Cei doi piloti care se aflau in carlinga s-au salvat prin catapultare, unul dintre ei raminind cu coloana vertebrala afectata de socul indurat atunci.
Din punctul de comanda, comandantul Ilie Dorin a coordonat iesirile la "lupta" si intoarcerile la baza ale yankeilor sai. Din pacate, aparatura radio, veche si de mica putere, pe care o avea la dispozitie nu ii permitea sa comunice cu punctul de control de la poligon, pentru a afla precizia bombardamentelor. Dotarile depind de resursele Armatei iar resursele Armatei reusesc cu greu sa asigure fondurile, chiar si pentru desfasurarea normala a programului de trageri. "In mod normal ar trebui sa facem cite o tragere reala pe trimestru. Acum stam bine, si la combustibili si la munitie. Pina in luna august putem respecta planul de lucru, efectuind si zborurile saptaminale. Din august incolo nu stiu cum ne vom descurca. Totul depinde de fondurile repartizate Armatei dupa definitivarea bugetului pe 2000", ne-a spus comandorul Ilie.
La tragerile de marti si miercuri, avioanele au lansat asupra tintelor din poligonul Smirdan bombe de 100 kg si 50 kg si proiectile reactive nedirijate.
Un avion de vinatoare – simbolul orasului Ianca
Cam la un kilometru de pista, in cadrul Aerodromului sint pozitionate blocurile de locuinte destinate cadrelor militare. Astazi, multe dintre apartamentele acestora sint goale pentru ca multi dintre militari si-au luat casa in Ianca sau Braila. Inainte de ’89, toate cadrele erau obligate sa locuiasca in incinta unitatii insa vremurile aceleau sint doar o amintire. Dupa ce au primit permisiunea sa se mute, militarii au plecat in primul rind pentru a fi mai aproape de scolile in care si-au inscris copiii.
Conditiile de viata asigurate de unitate sint insa destul de bune. Blocurile sint conectate la reteaua de gaze, iar ocupantii lor primesc apa calda si caldura. La ora actuala mai locuiesc acolo 138 de familii, atit ale pilotilor de vinatoare, cit si ale cadrelor unitatilor de artilerie antiaeriana si de radiolocatie care mai fac parte din Aerodrom.
Fie si numai luindu-se in calcul faptul ca militarii fac cumparaturi in Ianca se poate intelege teama localnicilor de a nu ramine fara "yankeii" lor. Ianca se mindreste cu pilotii sai de vinatoare si este cunoscuta in toata tara pentru Aerodromul sau. De aceea, nu este de mirare faptul ca Primaria vrea sa amplaseze in centrul orasului un monument mai aparte: pe un soclu incapator va fi asezat un MIG 15 scos din uz, folosit cindva de pilotii Aerodromului. Astfel, Ianca, localitatea de linga care s-a decolat pentru prima data cu un avion in 1917, pare ca si-a gasit simbolul. (Florentin COMAN)