Ne doare Bugetul

Cind vine vorba despre bugetul judetului Braila, cuvintul de ordine este, ca si in cazul bugetului de stat, austeritate.
Cifrele pentru anul 2002 sint, deja, o certitudine. Ele ar putea suferi modificari insignifiante, dupa discutarea si aprobarea, de catre Parlament, a proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2002.
Asadar, revenind la Braila, anul urmator, judetului nostru ii vor fi alocate 34 miliarde de lei, pentru subventionarea energiei termice, 174 miliarde de lei – total sume defalcate, din care 93 miliarde, pentru asigurarea venitului minim garantat (stabilit, potrivit legii, la 1,4 milioane lei), 5 miliarde de lei, la capitolul "Cultura si Culte" si 76,46 miliarde lei, sume defalcate. Alte 507,1 miliarde lei vor veni pentru scoli, centre de consultanta, sustinerea protectiei copilului, precum si a persoanelor cu handicap. Pe linga cele aproximativ 600 miliarde de lei, care au o destinatie evidenta – asigurarea protectiei sociale, 500 milioane de lei vor fi alocate RA "Aptercol", pentru programul de modernizare a unor puncte termice, introducerea de hidrofoare etc.
Este lesne de observat ca, beneficiind de asemenea sume, bugetul judetului va putea sustine doar activitatea curenta, nicidecum pe cea investitionala.
S-ar putea adauga, aici, si alte sume, care vor veni, in mai mica sau mai mare masura, din fondurile speciale, respectiv aproximativ 200 de miliarde, pentru constructia de locuinte si in jur de 50 de miliarde din fondul special al drumurilor. In plus, autoritatile locale spera in deblocarea programului Phare-Ricop, unde atit Consiliul Judetean, cit si Primaria au depuse o serie de proiecte, lansarea cit mai rapida a programului Sapard, dar si in aprobarea, acum, in luna noiembrie, a unui numar cit mai mare de proiecte ce au fost depuse pe programul Phare 2000, componenta "Dezvoltarea Resurselor Umane".
"Este un buget prost. Asa a fost si asa va ramine. Problema este ca nu sint banii necesari si «de unde nu e, nici Dumnezeu nu cere»", a caracterizat saracia bugetului Aurel Simionescu, presedintele Consiliului Judetean, care a adaugat: "Oricum, necesitatile si proiectele sint mult mai mari decit posibilitatile financiare."
Prioritatile saraciei
In mod obisnuit, la sfirsitul fiecarui an, Consiliul Judetean prezinta, la nivelul administratiilor locale, cite un program care priveste principalele lucrari si activitati care se vor desfasura in perioada anului urmator. Programul, dupa ce este acoperit financiar, adica se cunoaste bugetul, devine un program de investitii, de lucrari, ce urmeaza a fi derulat in perioada anului urmator.
Aurel Simionescu a subliniat ca, fata de anii anteriori, in 2001, institutia pe care o conduce a incercat sa lucreze un program mai amplu, care sa vizeze si perspectiva, undeva pina in anul 2004, "sa vizeze principalele dorinte ale autoritatilor locale de la nivelul judetului".
Lucrarea a fost elaborata, prezentata la nivelul Prefecturii si Primariei municipiului, ambele institutii urmind sa contribuie cu o serie de observatii in legatura cu structura, cu diverse elemente pe care ar trebui sa le mai cuprinda programul.
"Credem ca, intr-o zi, doua, lucrarea va fi finalizata, ca forma, nu ca fond, si posibil de prezentat apoi, fie la o vizita a premierului la Braila (anuntata deja pentru data de 26 octombrie – n.r.), fie la Bucuresti, in cadrul unei sedinte de guvern", a precizat presedintele CJ.
In concordanta cu austeritatea bugetului, din punctul de vedere al dezvoltarii, Consiliul Judetean a incercat sa-si axeze strategia nu pe bugetul propriu-zis, ci pe diverse parteneriate, pe accesarea unor programe externe. Asta, pentru ca bugetul a fost si va ramine unul mic si, cu siguranta, va conduce spre satisfacerea necesitatilor curente, sustenabilitatea unui proces investitional fiind, fireste, in atari conditii, aproape imposibila.
Drept urmare, au fost stabilite citeva prioritati. Pentru municipiu, Canalul Colector, canalizarea orasului, statia de epurare a apelor uzate, reabilitarea retelelor cu apa ramin principalele probleme spre care se vor canaliza, in continuare, toate eforturile financiare si umane. Este o actiune aflata deja in derulare, municipalitatea beneficiind de un sprijin financiar extern, prin programul ISPA ("Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare") si imprumutul contractat la BERD (Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare). O alta prioritate pentru municipiu o constituie "strategia scolara", respectiv finalizarea scolii cu 24 sali de clasa din cartierul Calarasi IV, a lucrarilor la bazinul de inot, dezvoltarea unei serii de investitii la Colegiul National "N. Balcescu" si Colegiul "Gh. Munteanu Murgoci", inclusiv a salilor de sport, acestea fiind prinse pe un program national.
Totodata, se are in vedere realizarea de lucrari pentru modernizarea transportului in comun, modernizarea alimentarii cu energie termica, precum si transformarea unor puncte termice in centrale termice.
Din punctul de vedere al judetului, o prioritate a strategiei de dezvoltare vizeaza accesarea unui program de finantare externa, care sa permita CJ alimentarea cu apa a sudului judetului, iar in zona de vest, in colaborare cu CJ Buzau, alimentarea cu gaze naturale a citorva comune din cele doua judete.
De asemenea, accesarea unor programe pentru asfaltarea si consolidarea unor drumuri. La acest capitol, Consiliul Judetean intentioneaza, in mod deosebit, sa intre pe un program de finantare prin intermediul caruia sa realizeze magistrala din Insula Mare a Brailei. Asta, si din perspectiva in care CJ spera sa obtina promovarea unei hotariri de guvern, pentru integrarea asezarii de vacanta Blasova in circuitul turistic national.
Nu in ultimul rind, o prioritate a CJ o constituie proiectele legate de constructia de locuinte, unele aflate deja in derulare – apartamentele pentru tineri, construite cu finantare pe OG nr.19/1994, ANL sau prin credite externe – dar si probleme in perspectiva: unde si cum ar putea gasi CJ noi spatii pentru amplasarea atit a locuintelor unifamiliale, cit si a celor comune.
Sint, asadar, o serie intreaga de obiective ce se incerca a fi rezolvate, realizate, prin accesarea unor proiecte externe sau prin proiecte avind alte surse decit cea bugetara, care va ramine in continuare redusa.
Principalele elemente ale strategiei si oferta programelor de perspectiva ale judetului Braila urmeaza a fi scrise si pe o pagina "web". (Mircea CIUCASU)