O radiografie a antreprenoriatului brailean

In cadrul seminarului organizat ieri, la Banca Comerciala Romana, Sucursala Braila, la care a participat Denis Provost, consilier in departamentul tehnic al Ambasadei Canadei la Bucuresti si reprezentant al Agentiei Canadiene de Dezvoltare Internationala, a fost prezentat auditoriului studiul "Bilan Sante – instrument pentru analiza situatiei antreprenoriatului din Braila".
Programul, finantat de Agentia Canadiana de Dezvoltare Internationala, prin care Centrul de Dezvoltare a Intreprinderilor Mici si Mijlocii (CDIMM) a realizat un studiu asupra afacerilor private din zona, reprezinta, dupa cum a precizat Denis Provost, "doar inceputul, o imagine generala, insa problema dificila e ceea ce se va face mai departe". Studiul efectuat a vizat o serie de elemente privind activitatea intreprinzatorilor braileni, nivelul de pregatire a acestora, experienta antreprenoriala, principalele motivatii si domenii de activitate spre care se orienteaza, pietele vizate, cifra de afaceri pe timp de un an, numarul de angajati pe care il au, sursele de finantare la care apeleaza, domeniile de interes pentru primirea de sprijin, ratiunile pentru care recurg la punerea pe picioare a unei afaceri.
Firmele cun capital privat strain au inregistrat, in ultima perioada, o reala crestere economica
Astfel, conform studiului realizat de CDIMM Braila, 39% din intreprinzatori au peste 40 de ani. In ceea ce priveste studiile, 55,3% din intreprinzatorii de sex masculin au studii universitare, iar 42,9%, din cei de sex feminin, au studii liceale. Studiile angajatilor contribuie la cresterea cifrei de afaceri. Referitor la experienta antreprenoriala, 48,9% din subiecti au avut peste 9 ani de activitate in domeniu, iar 32,6%, intre 4 si 8 ani. Principalele motivatii ale celor care intra in domeniul privat, in calitate de intreprinzatori, sint, in primul rind, dorinta de a avea cistiguri mai mari, 42,9%, si, apoi, de asigurarea securitatii familiei.
In Braila, 55,8% dintre privati si-au indreptat atentia asupra comertului en detail, pe cind 22,1%, asupra celui angro. Activitatea care s-a dovedit profitabila in orasul nostru a fost in domeniul confectiilor in lohn, care, dupa cum s-a subliniat cu prilejul acestui seminar, este in strinsa dependenta cu nivelul de trai. In cazul pietelor vizate de firmele private brailene, locul I a fost detinut, cu 49%, de piata locala, urmat de piata la nivel national, 20%. Mai putin imbucurator a fost faptul ca doar 9% din agentii economici privati se indreapta spre piata externa.
Din acelasi studiu, s-a desprins si faptul ca toate firmele ce detin capital privat strain au inregistrat, in ultima perioada, o reala crestere economica, pe cind cele cu capital romanesc au avut o evolutie negativa. Cifra de afaceri din ultimul an al firmelor ce au constituit obiectul studiului a semnalat o situatie in care predomina extremele. Este vorba despre faptul ca 49% dintre firme inregistreaza un profit de pina in 15.000 $, iar 17,2% au peste 120.000 $.
Privitor la numarul de angajati pe care il au firmele brailene, concluziile deprinse din studiul realizat de CDIMM nu sint tocmai pozitive: 75% au maxim 10 salariati, iar 32,9% au cel mult unul sau doi salariati. 42,9% dintre acestea apeleaza la presa spre a-si face reclama, 26,8%, la radio si 8,7%, la Internet. Sursele de finantare care le sint la indemina sint: programele finantate de Uniunea Europeana, pentru 61,6% din firme, iar pentru 19,6%, creditele bancare. 48,1% se lupta din greu cu obtinerea autorizarilor si avizelor, pe cind 69,3%, cu finantarea.
Denis Provost va pleda pentru includerea judetului Braila intr-un program de finantare canadian
Referitor la studiul ale carui principale concluzii au fost prezentate mai sus, Denis Provost a apreciat: "Cind ne-am decis sa sprijinim acest studiu, ne-am gindit ca e foarte important, in perioada ce va veni, ca intreprinzatorii sa aiba posibilitatea de a se dezvolta. Este important sa observam ca trecerea de la sistemul comunist catre o economie de piata a atras dupa sine numeroase dificultati in Braila. Spre exemplu, privatizarea citorva intreprinderi majore din Braila nu a adus succesul care se astepta. E nevoie de crearea de locuri de munca, acestea trebuie create la nivelul companiilor foarte mari si-n acest caz, rezultatele sint vizibile. Dar, in acelasi timp, pentru a contribui la finantarea si dinamica orasului, e nevoie de aceste intreprinderi mici." El a subliniat faptul ca, spre a transpune o ideea de afaceri in practica, e nevoie de mai multe elemente, precum un spatiu, fonduri, dar, ceea ce e mai important, ca produsul promovat sa vina in intimpinarea cerintelor pietii. Consilierul Ambasadei Canadei la Bucuresti a mai spus ca proiectul prezentat de Virgil Curcumeli, directorul executiv al CDIMM, reprezinta doar un prim pas in cadrul unui proces complex.
In finalul seminarului de ieri, Ionel Ghilinta, directorul BCR, Sucursala Braila, a prezentat pe scurt realizarile institutiei pe care o conduce.
De mentionat ca Denis Provost s-a intilnit, la Braila, cu Anton Lungu, primarul municipiului, Viorel Popescu, prefectul judetului, Aurel Simionescu, presedintele Consiliului Judetean, si cu Gheorghe Voicu, directorul Directiei Generale pentru Agricultura si Industrie Alimentara. Acestuia din urma, i-a promis ca va pleda pentru includerea judetului Braila intr-un program de finantare canadian, ce vizeaza reabilitarea sistemelor de irigatii si modernizarea sistemului de depozitare a cerealelor. (Elena RADUCANU)