Politisti in blana de lup

Pe linga rolul de membru al unei familii, de vedeta de cinema sau circ, ciinele poate fi si capitan, numai dupa citeva luni de dresaj devenind militar de cariera. Ciobanescul german, ciinele lup cum i se mai spune, este singura rasa care se preteaza dresajului politienesc si nu da rabat atunci cind este vorba de urmarirea, prinderea, identificarea din grup a infractorului ori apararea vietii stapinului, pina la moarte. Rasa plina de sobrietate, ciinele lup tinde sa devina principalul coechipier al politistului de la judiciar sau de la ordine si paza. Politistii braileni folosesc cu succes ciinii de insotire sau de urmarire, implicindu-se in cresterea si educarea lupilor chiar de la nasterea acestora, urmarindu-le arborele genealogic, jucindu-se cu ei pina la virsta de trei, patru luni si apoi dresindu-i pentru marea incercare a vietii lor: misiunea de politist sub acoperirea blanii. Unii ciobanesti germani de la noi sint "colonei" fiindca au nasuri de aur, iar altii ating grade de general, desi nimeni nu le pune epoleti, din simplul motiv ca salveaza vieti omenesti si ramin fideli unui singur stapin. De altfel, stapinul este si singura "institutie" care-i formeaza, care-i gradeaza si chiar ii ia acasa, dupa incheierea misiunii. Liantul dintre ciine si politist este, de fapt, secretul unei misiuni reusite.
Viata de ciine politist
Padocul Inspectoratului Judetean de politie Braila gazduieste citeva zeci de ciini impartiti in doua mari categorii: de urmarire si de insotire. Lupii de insotire sint cei folositi de agentii de ordine si subofiterii aflati in patrulare pe timp de noapte, ciini care au doua atributii esentiale: de a imobiliza infractorul, la comanda stapinului, si de a apara viata politistului. Cei de urma sau de urmarire sint mai "scoliti". Ei insotesc baietii de la Judiciar, iau urma infractorului, gasesc obiectul delict si, daca sint lasati, "composteaza" hotul pina cind acesta nu mai misca. Desi sint impartiti si folositi pe compartimente separate, ciinii politistilor braileni stiu sa faca de toate. Exact asa cum romanul se pricepe si la sarmale si la fotbal si la femei, ciobanescul german de la noi stie sa faca si urmarire si insotire – dar si imobilizarea infractorului. "Multilaterala dezvoltare" a lupilor nostri i-a mirat nespus pe strainii care au vizitat, cindva, padocul brailean.
Viata de ciine inseamna, pentru "politistii in blana de lup", doua mese pe zi, cinci ore de antrenament si nopti "pierdute" dupa infractori. Acestia sint pregatiti pentru o asemenea viata chiar de la virsta de trei, patru luni. Cu totii fac Scoala Militara pentru Instruirea Conductorilor, Producerea, Cresterea si Dresajul Ciinilor de Servicii, de la Sibiu. Politistul care le va fi stapin este scolit alaturi de ciine, face cursuri speciale de dresaj a ciinelui, isi alege puiul de lup si lucreaza cu el din frageda pruncie. La nastere, cateii sint botezati cu nume foarte clare, dure si unice in analele Politiei, in functie de litera anului. In fiecare an, scoala de la Sibiu naseste ciinii doar cu nume care incep cu acea litera. In 2001, numele tuturor ciinilor incep cu litera "B". Daca vrea, stapinul il poate striga altfel, pentru ca animalul sa nu poata fi "ghicit" atunci cind se afla in misiune. De pilda, catelusa botezata "Tona" de cei de la Sibiu este strigata "Iris" de primul si singurul ei stapin: plt. Corneliu Mocanu, de la Serviciul de Paza si Ordine al IPJ Braila.
"Iris face cit cinci oameni. Eu am avut si alti ciini inaintea ei, dar aceasta este o exceptie in materie de insotire. La virsta de trei luni am luat-o si, incepind de atunci, initial prin joc, am inceput sa o dresez. Acum are cinci ani si a rezolvat multe cazuri in viata ei de politist. Dresajul propriu-zis a durat citeva luni si a constat intr-un complex de exercitii fizice si psihice, pentru dezvoltarea ei. Face si urmarire, dar la insotire este «as». N-as da-o pe nimic din lume. Zilnic, ea face cite patru, cinci ore de antrenament. Noaptea merge cu mine si impreuna sintem o echipa imbatabila", ne-a declarat plt. Corneliu Mocanu. Iris face cit cinci politisti mai ales fiindca atunci cind cineva ridica tonul la stapinul ei ia pozitia de atac: ciuleste urechile, baga capul intre umeri, isi curbeaza corpul si asteapta semnalul. Daca stapinul nu-i da nici o comanda dar agresorul pune mina pe politist, "Iris" ataca. Daca agresorul nu se apropie de stapin dar comanda vine scurt, "Hotul!", Iris se arunca in scafirlia individului, il imobilizeaza si asteapta urmatorul ordin. O demonstratie de acest gen am vazut si noi. Dupa trintirea hotului la pamint, ochii ciinelui parca intrebau: "Sa-l musc?"
Robit, asul urmaririlor
Robit este "as"-ul de la urmarire. Cu o statura impresionanta, Robit paraseste cusca metalica in ritm cazon, ne da tircoale si ne miroase pe fiecare in parte. Dupa ce a facut cunostinta, tacut si misterios ca un print, se intoarce linga instructor si asteapta comanda, chiar daca stapinul lui nu-i prin zona. Asculta ceea ce vorbim si cind nu regaseste vocea stapinului se pune pe latrat. Sade frumos la poza, se culca, ia urma, pufneste si se intoarce disciplinat in cusca. Se zice ca cei de la urmarire sint aproape muti, nu incoltesc strainii si nu asculta decit de stapin si de instructor. Robit este unul dintre ei. Este supranumit "Nas de aur" fiindca a rezolvat singur peste jumatate dintre cazurile inregistrate pina acum de intreg efectivul de ciini. El este cel care a prins, cindva, prin ’90, un criminal din Ianca.
"Fiecare ciine este unicat in felul sau, chiar daca dresajul este acelasi, comenzile sint la fel pentru toti. Unii nu-i suporta pe oamenii care au baut alcool, altii pe tiganii cu fuste. Unii sint mai agresivi, mai zgomotosi, altii tacuti si duri. Politistul care face echipa cu lupul cunoaste bine ceea ce are in lesa. Ciinele preia foarte mult din personalitatea stapinului si, cred eu, secretul reusitei unei misiuni este tocmai legatura strinsa creata, in timp, intre ciinele politist si stapin", a sustinut mr. Virgil Stroe, seful compartimentului "Ciini de insotire" din cadrul padocului IPJ Braila.
Misiune incheiata. Politist casat
Ciobanescul german si-a cistigat dreptul de a fi politist inca din 1887, cind, la Stuttgart, in urma unui concurs, lupul a luat toate premiile in materie de inteligenta. Plutonierul major Vasile Stanica lucreaza de peste 20 de ani in dresaj si a avut, pina acum, patru ciini. Acum il are pe Ilu, zis "Bulina". "Eu cred ca-ti trebuie foarte multa pasiune pentru a lucra in acest mediu. Eu si ciinele meu sintem o echipa. Imi place ceea ce fac. Impreuna ne mindrim cu ceva cazuri rezolvate. Imi amintesc de spargerea bisericii din centru, cind «Bulina» a luat urma hotului, i-am dat sa miroasa ceva din zona spargerii si l-a prins in aceeasi zi, conducindu-ma si-n alte locuri prin care actionase infractorul. Fiecare experienta cu el este unica si contez foarte mult pe relatia care se stabileste intre noi. Ciinele isi da viata pentru om, pentru stapinul lui. Bineinteles ca ma doare atunci cind lupul imbatrineste si trebuie casat", ne-a declarat plt.maj. Stanica.
Ciinii sint apti de munca pina la virsta de sapte, opt ani. Brailenii ii folosesc si dupa aceea, dar munca de teren ii imbolnaveste si pe la zece ani ei sint casati. "Ii scoatem la licitatie. De cele mai multe ori nu avem clienti, desi ciinii sint relativ sanatosi, avind vaccinurile la zi si analizele corecte. Nu costa mult un astfel de ciine. Pentru noi inseamna foarte mult dar, la o licitatie, un exemplar ajunge la maximum 600.000 de lei. Nu pot estima cam cit costa un ciine in activitate. Atunci cind nu exista clienti pentru ciinii batrini, politistul care l-a avut in echipa il ia in ingrijire. Unii iau ciinii acasa, nu se pot detasa de ei. Legatura dintre politist si lup este atit de strinsa incit, peste cele doua portii de mincare, politistul ii mai aduce cite ceva si de acasa ciinelui", a declarat lt.col. Ionel Popescu, seful Serviciului "Ordine Publica" din IPJ Braila.
La incheierea carierei, ciinii politisti se pot mindri cu citeva zeci de infractori prinsi, indeosebi spargatori de locuinte, hoti si criminali. Jandarmii care evadasera dintr-o unitate tulceana au fost capturati, in Insula Popii, tot cu ajutorul ciinilor politisti de la Braila. Ei pot interveni doar atunci cind "cimpul infractional" n-a fost calcat de prea multe persoane, cind e vorba de spatii inchise, si nu pot lucra atunci cind temperaturile sint mai mari de 25 de grade si mai scazute decit -10 grade, cind ploua puternic ori urma a fost acoperita de zapada- atunci cind misiunea se consuma sub cerul liber. La implinirea virstei de 10-11 ani, ciinele este casat. Atunci, pentru ultima data, stapinul ii da comanda: "Sezi!" (Nicoleta BUTNARU)