SGA Braila nu-si mai poate plati angajatii

vineri, 14 iulie 2000, 23:00
3 MIN
 SGA Braila nu-si mai poate plati angajatii

Cei 51 de angajati ai Sistemului de Gospodarire a Apelor Braila se afla intr-o situatie limita: nu si-au primit salariile de citeva luni si nici nu au sanse sa ia ceva bani prea curind. "Lichidarile nu s-au luat din februarie, iar avansurile s-au dat doar pina in martie. Conducerea de aici ne spune ca nu se poate face nimic, pentru ca nu sint incasari. "Am incercat sa luam legatura cu forurile superioare, de la Compania Nationala «Apele Romane», dar de acolo am fost expediati cu raspunsuri de genul «Faceti o cerere scrisa si, pe urma, o sa vedem daca va putem ajuta»", ne-a spus Cojocaru Petrica, laborant in cadrul Laboratorului de Analize Chimice al SGA Braila. Colegele sale au tinut sa precizeze ca s-a ajuns aici din cauza modului de organizare a Companiei, care permite filialei din Constanta sa obtina venituri de pe teritoriul Brailei, fara a returna nici un leu. "Noi lucram in proportie de 80% pentru Constanta si munca trebuie sa ne fie platita de aici. Situatia e foarte confuza, de neinteles. Important e ca trebuie facut ceva. Am ajuns la capatul rabdarii si vrem sa primim banii pentru care muncim", ne-au declarat laborantele.
Oarecum depasit de situatie se arata si directorul SGA Braila, Marin Frone. "Momentan, nu vad nici o solutie pentru plata salariilor. Noi traim in special din incasarile pe care le facem, dar agentii economici cu care avem contracte au activitati restrinse sau sint in pragul falimentului. Iar Dunarea, principalul aducator de venituri, a fost arondata Directiei Apelor Dobrogea-Litoral Constanta, in baza HG 1001/1990", ne-a spus directorul Frone.
Dunarea braileana aduce beneficii Constantei
Principalele domenii de activitate ale Companiei "Apele Romane", implicit ale SGA Braila, sint urmarirea gradului de poluare a apelor de suprafata si subterane, urmarirea consumului de apa bruta si administrarea lucrarilor hidrotehnice (diguri si regularizari de albii). SGA Braila are in grija 223 km de diguri pe Siret, Buzau si Calmatui, 7 km pe Dunare si 62,6 km de regularizari de albii, in special pe Calmatui.
Ca sursa de venituri, exista banii incasati de la agentii conomici care capteaza apa bruta din riuri sau din subteran sau care deverseaza ape reziduale, din inchirierea luciilor de apa pentru pescuit, activitate reglementata din 1998, precum si din exploatarile de nisip, care nu sint insa specifice judetului nostru.
SGA Braila taxeaza 52 de agenti economici din judet pentru captari de apa. Acestia se aprovizioneaza in special din puturi subterane. Este vorba de citeva servicii publice, ale unor localitati ca Ianca sau Insuratei, si unitati agricole. "Majoritatea acestor intreprinderi sint falimentare. De la inceputul anului, am facturat doar cite 20 milioane pe luna, bani care nu ne-au ajuns decit pentru telefoane, chirii si energie electrica. Pentru salarii, am mai fost ajutati de Directia Apelor Buzau, care ne tuteleaza, dar, din pacate, se afla intr-o situatie financiara la fel de grea", ne-a spus directorul Frone. Conform acestuia, marii consumatori de apa, care capteaza din Dunare platesc Directiei din Constanta. E vorba, printre altii, de "Aptercol", Societatea Judeteana de Apa si furnizorul de apa pentru irigatii, Societatea Nationala "Imbunatatiri Funciare", filiala Braila. "Daca primeam noi banii astia, care pleaca pur si simplu din judet, in contul unei Directii cu care nu avem nici o relatie, ne acopeream cel putin 70% din cheltuieli", ne-a declarat Frone.
Anul trecut, SGA Braila a obtinut 500 milioane lei inchiriind toanele de pescuit pe Dunare. Anul acesta, cei de la Constanta si-au arogat si acest drept, fara ca SGA sa poata face nimic.
Directorul Frone ne-a mai spus ca, asta-primavara, a incercat, prin Prefectura, sa sensibilizeze conducerea CN "Apele Romane" in legatura cu situatia extrema in care se afla filiala braileana. Din pacate, o masura benefica se lasa inca asteptata. Acum, cind salariatilor neplatiti de citeva luni le-a ajuns cutitul la os, se fac noi demersuri, in speranta ca se va gasi intelegerea celor sus-pusi. (Florentin COMAN)

Comentarii