Caută 
12 MIN
Ultima cortina de fier a Europei, gardul de sirma ghimpata de la granita cu Republica Moldova, incepe sa dispara. Gardul care a injumatatit sate, a impartit familii si a izolat Prutul nu va mai exista pina la sfirsitul lunii. Desi aceasta decizie reprezinta, de fapt, o reparatie morala fata de cetatenii Republicii, dupa cum o considera autoritatile, ei nu par sa constientizeze semnificatia si nu vad beneficiile. Micul trafic reprezinta pentru ei singurul atu, faptul ca isi vor putea vizita rudele situate la doar citiva kilometri de frontiera cu o hirtie si un buletin. In rest, au multe pareri de rau. Cei care locuiesc in zonele limitrofe frontierei au aceeasi mentalitate cu care au fost indoctrinati: este rau ca se scoate gradul, pentru ca se vor ineca copii in Prut, nu vor mai avea unde sa pasca animalele, gainile le vor fi mincate de vulpi, braconajul va fi in floare. "Clar ca este mai rau. Pina o sa se intimple o nenorocire, o sa se inece un copil sau o sa se piarda ceva. Noi ne invatasem asa. Am trait mereu cu gardul acesta si am crezut ca este mai bine, asa cum au crezut si cei care au trait fara el", a spus o localnica din Sculeni. Presedintele raionului Ungheni, in schimb, este cel care a mai incercat in 2007 sa scoata gardul. A fost amenintat de fostul presedinte al tarii, Vladimir Voronin, cu puscaria si a pierdut procesul, dar spune ca acest lucru nu l-a intimidat si ca acum are deja planuri pentru ruta Ungheni – Iasi. "Fizic, sirma o scoatem. Dar cind o sa o scoatem din mentalitatea celor care fara dinsa nu pot, nu percep sau nu inteleg? Ei nu vad cum ar putea sa traiasca fara sirma ghimpata. Au fost intr-atit de indocrinati ca fara sirma nu o sa poata trai, exact asa cum nu puteau pe vremuri fara Stalin sau Ceausescu", a declarat Ion Harea, presedintele Consiliului Raional Ungheni.
"Un simbol al totalitarismului si al unei dictaturi bine puse la punct"
La peste 60 de ani de la instaurarea simbolului sovietic, cetatenii Republicii Moldova vor scapa de gardul care le ingradea nu doar tara, ci si libertatea. Opt din cele 11 raioane ale tarii, 360 de kilometri in care sirma inca zgiria amintiri si pastra doctrine, vor fi eliberate. Sirma ghimpata a fost cea care a marcat noile granite ale Uniunii Sovietice de dupa al Doilea Razboi Mondial. Initial s-au montat stilpi, dupa care s-au intarit limitele cu gardul care s-a pastrat pina anul acesta.
"Sirma ghimpata mai degraba ca nu a marcat granita, pentru ca granita ca atare trece prin riul Prut, pe la jumatatea riului. Gardului de sirma ghimpata eu i-am spus, si am sa ii spun in permanenta, un simbol al totalitarismului si al unei dictaturi bine puse la punct, al unei noi ideologii. «Voi ajungeti pina la sirma ghimpata si mai departe nu aveti treaba»", a afirmat Ion Harea, presedintele Consiliului Raional Ungheni. Odata cu scoaterea sirmei ghimpate, au disparut si limitele fizice ale libertatii.
Moldovenilor le este frica de salbaticiunile de dupa gard
Pentru localnici insa, desi actiunea ar trebui sa fie o evolutie si un motiv de bucurie, ea reprezinta, de fapt, o ingrijorare. Multi dintre ei s-au aratat parca pierduti fara gardul care odata le delimita pamintul si privesc cu scepticism viitorul in lispa tonelor de sirma ghimpata. "Cind s-a pus gardul a fost semn ca tara este independenta, acum il ia ca sa traim prieteneste, nu ca dusmanii. Pentru mine e totuna, dar oleaca e cam rau. Fiindca noi traim linga granita si dincolo de ea e padure, unde sint atitea animale salbatice. Si tot ce e in gradina la noi, papusoii, de exemplu, o sa manince porcii. Ne temem ca o sa vina animalele in curte, asta e socoteala. Ca gardul nu ne incurca. Deja la vecini le-au fost mincate gainile de vulpi si o sa fie probleme", a precizat o localnica din Ungheni.
Daca unii sateni si-au aratat frica fata de animalele care ar putea sa le ajunga in gospodarie, altii s-au declarat nemultumiti ca nu le vor mai putea creste nici pe ale lor. "La noi, aici la Sculeni, sau Gherman, a fost pamint arabil care pe urma nu s-a mai putut lucra si a ramas ca un fel de imas. Lumea dadea acolo o caprita, un cal. Acum nu mai poate omul sa dea nimic. Orice animal se duce spre apa si padure daca s-a scos sirma. Nu mai poti sa ingrijesti nici un animal in gospodarie", a explicat Ecaterina Doroftei, o localnica in virsta de 55 de ani din satul Sculeni.
"Pericolul este mare, si pentru copii ne este cel mai frica"
Oamenii de dincolo de Prut spun ca principala lor ingrijorare o prezinta siguranta copiilor. "Acum, ca au inceput deja sa scoata sirma, era cit pe ce si sa se inece doi copii de cinci ani. Chiar saptamina trecuta am fost la adunare la scoala si invatatoarea a spus ca e foarte bine ca au luat sirma, dar ca parintii trebuie sa aiba grija de copii. Pericolul este mare, si pentru copii ne este cel mai frica", a spus Ana Popinina, o alta localnica in virsta de 73 de ani a satului Sculeni.
Pentru multi dintre cei care locuiesc linga granita, schimbarea este una greu de acceptat. "Sa va spun cinstit, cam nu e bine ca se scoate. E ca un copil care scapa la lapte si se duce repede. Lumea inca nu e deprinsa cu libertatea si o sa scape. Nu e bine. Trebuia sa fie partial deschis", a spus un alt localnic din Sculeni. Acestea sint concluziile la care au ajuns multi dintre cetatenii Republicii Moldova.
Putini sint cei care constientizeaza faptul ca locuiesc intr-o tara din Europa in care controlul frontierei era facut efectiv printr-un gard, si nu prin tehnologii, dupa cum a mentionat presedintele Consiliului Raional Ungheni. "Gardul acesta trebuia sa fie scos de mult. S-ar fi obisnuit deja toti. Era efectiv ca la inchisoare. Eu acum ma pot duce sa prind un peste aici, in Prut. Pina acum ma duceam si la 14 kilometri distanta ca sa pescuiesc, si erau dati in care nu prindeam nimic, pe cind aici sint sigur ca un peste tot il prind", a povestit Mihai Ochisoru, in virsta de 67 de ani, din satul Sculeni.
"Am ramas exact ca pe timpul comunistilor, cum am fost atunci inchisi"
Singurul lucru care ii multumeste pe toti cei care au trait zeci de ani izolati este faptul ca isi vor putea vizita rudele mai usor acum. Odata cu disparitia sirmelor ruginite intra in vigoare si legea micului trafic.
Cetatenii care locuiesc in apropierea granitei vor putea obtine un permis care sa le dea voie sa treaca frecvent vama, daca nu depasesc distanta de 50 de kilometri. Sint familii intregi care au fost despartite, jumatate de o parte a gardului, in satul Sculeni din Romania, iar jumatate de cealalta parte, in satul Sculeni din Republica Moldova. Este doar un exemplu pentru ca zeci de familii din diferite sate au suferit de-a lungul anilor pentru ca nu au putut aprinde o luminare la cimitirul de dupa granita, sau pentru ca au dus dorul unor rude despre care nu mai stiu absolut nimic.
"Eu sint jumatate romanca, bunica mea e romanca. Eu nu m-am dus niciodata in Romania cu tigari sau sa fac trafic. Ma duceam doar la rude. In 1991, cind au deschis traficul o perioada, era atit de bine. Ne-au inchis si portita aceea. Am mormintul strabunicilor mei la care eu nu m-am mai dus de ani de zile. Ne trebuie chemare, pasaport, un pumn de bani, doua drumuri trebuie sa faci tocmai la Chisinau, sa stai la rind sa depui acte, a doua oara sa te duci sa le iei. Mai bine inchidea de tot drumul, macar sa nu iti fie ciuda, decit asa. Am rude care mai aveau sarmanele o zi, doua de trait, cred ca au murit saracele, nu mai stiu nimic de ele si stau la citiva kilometri de la vama. Am ramas exact ca pe timpul comunistilor, cum am fost atunci inchisi. Asa eram si pina acum", a spus o localnica din Sculeni.
Republica Moldova recupereaza 13.000 de hectare de teren agricol
Presedintele Consiliului Raional Ungheni a precizat ca se astepta la astfel de reactii din partea oamenilor. Ion Harea a adaugat ca la toate reformele populatia se uita diferit, unii localnici cu incredere, altii cu scepticism. "Daca vorbim de partea morala a problemei, pot spune ca multi dintre cei care au fost sceptici pina acum vad ca se lucreaza, chiar se scoate gardul. S-a gasit acea vointa politica de a zice «NU» si de a realiza mai departe. Asta pentru populatia care s-a obisnuit cu sirma ghimpata si care crede ca era mai bine pentru ca proteja intr-un fel. Sint temeri si ca se vor taia padurile sau se vor distruge. Lumea trebuie sa inteleaga ca nu le-a fost deschis un drum ca sa fie barbari, ci sa beneficieze de anumite lucruri. Daca avem ceva de protejat, nu protejam prin acel simbol de rugina, de dictatura, de comunism sau de primitivism. Si au fost si care au inteles deja. O femeie in virsta a sunat in cadrul unei emisiuni la care am fost invitat si mi-a spus: «Domnule presedinte, sa va dea Dumnezeu sanatate ca ati inceput asa ceva, poate ma va ajuta Domnul sa ajung si eu la Prut macar o data picioarele sa mi le scald in riu", a mentionat Ion Harea.
Presedintele a precizat ca singurele portiuni de gard care vor ramine in Republica vor avea rolul de muzeu in aer liber, pentru ca cei care vor veni in vizita sa inteleaga ca perioada in care tara a fost ingradita a luat sfirsit. "Una dintre activitatile principale ale Consiliului, si a mea personala, a fost aceea de a demonstra celor din Europa ca noi vrem cu adevarat sa facem parte din Uniunea Europeana, dar nu doar la nivel declarativ, ci prin actiuni concrete. Una din ele a fost tocmai scoaterea gardului de sirma ghimpata de la Prut. Nu ne-am coborit din copac tocmai si sintem si noi oameni. Vrem sa traim intr-un spatiu liber", a adaugat Ion Harea. Acesta a declarat ca gardul de sirma ghimpata a fost responsabil si pentru exodul de populatie din Republica care a avut loc in anii 2001-2002.
Granitele au impiedicat investitorii sa ia in calcul Republica Moldova ca piata si cetatenii au plecat in masa in cautarea unui loc de munca in tari precum Italia sau Spania. De asemenea, dincolo de tonele de sirma ghimpata au ramas in total 13.000 de hectare care apartineau odata administratiilor din Republica. Doar raionul Ungheni a pierdut 2.200 de hectare in spatele gardului, pe care spera acum sa le poata valorofica. "Terenurile agricole se prelucrau intr-un regim foarte strict, flaura si flora au ramas neexploatate, iar malul Prutului nu a putut fi folosit timp de zeci de ani ca loc de odihna, asa cum se intimpla in Romania. Dupa acea sirma ghimpata isi faceau mendrele si placerile doar cei aflati la conducerea centrala", a mai spus Ion Harea.
100 de tone de sirma ghimpata numai in raionul Ungheni
Pentru ca Republica Moldova sa incheie perioada opresiunilor, Ion Harea a incercat in anul 2007 sa scoata gardul din Ungheni, ca un prim pas. Procesele au si aparut si daca primul a fost cistigat, cel de la Curtea de Apel Balti a fost, de aceasta data unul pierdut, in favoarea granicerilor. Pe atunci se afla la conducerea tarii presedintele Vladimir Voronin, care nu a ezitat sa ii ameninte pe toti cei care aveau sa il sustina pe Harea. "Eu am fost cel amenintat. In 2007 am emis decizia de a-l scoate, iar in mai 2008 presedintele Voronin fusese intr-o vizita de lucru la Ungheni si ne-am intilnit la colegiul de medicina ochi in ochi. El coborind din masina a zis ca astia de la Ungheni au ceva cu granita si ca daca o sa o atinga o sa stea la puscarie. Eu i-am raspuns simplu: «Domnule presedinte, noi nu avem nimic cu granita, ci cu sirma aceasta ghimpata, cu rugina si rusinea pentru noi si toata Europa. Si daca un simplu cetatean va sta in puscarie, iesind de acolo poate deveni presedinte de tara. Dar un presedinte de tara de nimereste in puscarie, nu stiu care o sa fie perspectiva». Acesta a fost tot dialogul. Subiectul a fost atins prima data in anul 1991, cind a fost fost scos o parte din gard, si a mai fost ulterior abordat, dar era imposibil. Comunistii se simteau foarte bine inconjurati de sirma ghimpata si ca sa tina populatia aici", a povestit Harea.
Cei 15 consilieri care l-au sustinut atunci pe Ion Harea au fost amendati cu peste 100 de lei moldovenesti pentru o decizie incorect luata, in urma procesului. Acum, odata cu noua conducere democratica, in Ungheni s-a inceput in ianuarie anul acesta scoaterea gardului de sirma si, in proportie de 70%, a si disparut. Numai in Ungheni lucreaza aproape 100 de persoane pentru ca gardul ce se intinde in raion pe 72 de kilometri sa fie scos. Cele aproape 100 de tone de sirma vor fi stocate si urmeaza apoi sa fie topite, iar parii sa fie pusi pe foc.
Presedintele Consiliului Raional Ungheni s-a gindit deja la citeva beneficii de care vor avea parte satenii din cadrul raionului incepind cu luna viitoare. Piata moldovenilor care exista odata in Iasi ar putea acum sa fie reinfiintata, iar produsele care le lipsesc iesenilor sa fie aduse din Republica Moldova.
"Tratatul micului trafic le va permite atit moldovenilor, cit si iesenilor sa vinda si sa procure. Intelegerea a fost facuta deja cu presedintele Consiliului Judetean Iasi, Constantin Simirad. Noi formam acum asociatii pe produs, pe mere, prune, de exemplu, ca ele sa isi permita sa discute cu clientii. Sintem pe ultima suta de metri sa stabilim doua centre in Ungheni unde sa sortam, sa ambalam si sa exportam produse. Inca ne mai gindim cum sa exploatam terenurile cit mai bine si sa avem beneficii si pe termen lung", a incheiat Ion Harea.
Presedintele a adaugat ca piata imobiliara din Republica va avea si ea de cistigat pentru ca va atrage in sfirsit investitori. Desi cetatenii Republicii sint tematori ca preturile din tara vor creste, astfel, Ion Harea crede ca va exista o balanta si ca vor creste si salariile odata cu noile locuri de munca, nu doar preturile. Pina la sfirsitul acestei luni, granitele din intreaga Republica Moldova vor mai fi marcate de gardul de sirma doar in amintirea localnicilor, a celor care au avut de suferit de pe urma dictaturii sovietice, dar si a celor care se obisnuisera sa traiasca limitati.
–––
Ce presupune tratatul de mic trafic?
Acordul le permite rezidentilor din ambele tari care au domiciliul de cel putin un an intr-o localitate situata in proximitatea frontierei sa circule fara vize la maximum 50 de kilometri de cealalta parte a vamii, pe baza permiselor de mic trafic de frontiera si a pasaportului valabil. De aceasta facilitate vor putea beneficia aproximativ 1,25 milioane de cetateni ai Republicii Moldova, cu domiciliul in 361 localitati de frontiera. Valabilitatea permiselor este cuprinsa intre doi si cinci ani. Permisele de mic trafic de frontiera se elibereaza de catre misiunile diplomatice si oficiile consulare ale Romaniei, intr-un termen de pina la 60 de zile de la data la care a fost depusa cererea.
Cei care doresc sa obtina un astfel de permis trebuie sa detina un document valabil de trecere a frontierei de stat, sa prezinte documente care sa ateste sa sint rezidenti in zona de frontiera, sa nu prezinte o amenintare pentru apararea si siguranta nationala si sa nu faca obiectul unor expulzii sau interdictii. Titularul permisului de mic trafic nu trebuie sa depaseasca perioada de sedere si zona de frontiera stabilita prin acord, sa detina documentul asupra sa, sa nu il instraineze si sa il prezinte autoritatilor competente ori de cite ori i se solicita acest lucru. De asemenea, el trebuie sa anunte autoritatile politiei de frontiera daca pierde, distruge, deterioreaza permisul sau daca i se fura, in termen de cel mult cinci zile de la constatarea uneia dintre situatiile enumerate.
Titularul poate si sa ramina fara permis, atunci cind se constata ca a incalcat regimul de mic trafic de frontiera sau ca nu mai indeplineste conditiile de acordare. De asemenea, titularul poate fi amendat si indepartat de pe teritoriul Romaniei, odata cu instituirea masurii de interdictie. Aceste masuri pot fi puse in aplicare de catre misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale Romaniei, iar in tara de catre autoritatile politiei de frontiera aflat in control pentru trecerea frontierei de stat sau de catre Oficiul Roman pentru Imigrari atunci cind strainii se afla pe teritoriul statului roman.
