CET a avut pierderi cit centralele din Constanta, Brasov si Timisoara la un loc

CET a incheiat anul trecut cu rezultate financiare dezastruoase. Societatea din subordinea Consiliului Local a inregistrat in 2010 pierderi de 145 milioane lei, la o cifra de afaceri de doar 172 milioane lei. Datoriile totale au depasit pragul de 500 milioane lei, dar numarul de angajati a ramas in continuare mare, 1.300. Situatia termocentralei iesene este de departe cea mai dificila intr-o comparatie cu societati de profil din mari orase ale tarii. Consilierii locali vor analiza astazi mai multe proiecte de hotarire privind renuntarea totala la SC CET si concesionarea serviciului de termoficare catre un privat.

Profit la Arad, Ploiesti, Suceava, Craiova, Cluj-Napoca

Termocentrala ieseana si-a continuat prabusirea financiara si in 2010. In acelasi timp, alte termocentrale din tara functioneaza foarte bine si inregistreaza chiar profit. Centrala Electrica de Termoficare Arad a raportat pentru anul trecut un profit de peste 30 milioane lei. Dalkia, firma care ar putea prelua serviciul iesean de termoficare in aceasta iarna, a reusit sa aiba un profit de 16 milioane lei. Societatea gestioneaza serviciul de termoficare din Ploiesti. Profit de 1,3 milioane lei a raportat anul trecut si SC Termica Suceava. Regia Autonoma de Termoficare din Craiova a inregistrat un profit de 827.000 lei in 2010. Tot pe plus a terminat anul trecut si regia de profil din Cluj-Napoca.

Exista in tara si termocentrale cu probleme. Unitatile din Constanta, Brasov si Timisoara au incheiat anul financiar cu pierderi insemnate. CET Iasi are insa pierderi mai mari decit toate trei la un loc. La Iasi, pierderile sint de 145 milioane lei, iar la Constanta de 55 milioane lei, la Brasov de aproape 60 milioane lei, la Timisoara de 20 milioane lei. Si la capitolul datorii totale, CET Iasi se afla pe primul loc, cu 506 milioane lei. La mare distanta, urmeaza unitatea similara din Brasov, care are datorii de 413 milioane lei.

"Tot ceea ce au produs a fost minus valoare"

Lipsa unui ajutor guvernamental, a unor preturi aprobate care sa acopere costurile, managementul defectuos sint explicatiile oferite de autoritati pentru dezastrul de la CET. „Scopul unei societati comerciale este ca produsul livrat sa aiba o plusvaloare. La ei, tot ceea ce au produs a fost minus valoare. Fiecare element unitar produs le-a adus pierderi. CET a fost un colos industrial al Romaniei, dar a fost abandonat. Ajutoarele oferite nu au fost pe masura nevoilor. Nici cadrul legislativ nu i-a ajutat. A supravietuit mai mult decit CUG, Tesatura sau CFS, dar nu l-a mai putut salva nimeni", a declarat Mihai Chirica, directorul tehnic si economic al Primariei.

Cele peste 50.000 de familii racordate inca la sistemul centralizat de termoficare au devenit victime ale problemelor de la CET. Iesenii au ramas de mai multe ori fara apa calda in aceasta vara. Nici acum acest serviciu nu este prestat si nici nu se stie cind ar putea fi reluata furnizarea. Solutia oferita de municipalitate la toata aceasta situatie este renuntarea totala la CET si acordarea serviciului unui nou operator. Pina atunci insa, municipalitatea va trebui sa rezolve problema imediata, incalzirea din apartamentele iesenilor in aceasta iarna. Aceste probleme vor fi discutate astazi intr-o sedinta a Consiliului Local. Printr-un proiect de hotarire se propune preluarea de catre municipalitate a preturilor si tarifelor aprobate de catre autoritatile nationale pentru CET. Municipalitatea intentioneaza apoi sa semneze un contract de prestari servicii cu o firma privata. Dalkia a fost singura societate care s-a aratat interesata de aceasta varianta, societatea urmind sa depuna o oferta in aceste zile. Alte proiecte de hotarire vizeaza demararea procedurilor privind organizarea licitatiei pentru concesionarea serviciului de termoficare.

Consilierii locali vor analiza si un proiect legat de patrimoniul gestionat de CET. "Este un proiect privind aprobarea initierii procedurilor legale pentru constatarea nulitatii absolute a hotaririlor de consiliu local prin care bunurile din domeniul public al municipiului au fost aduse ca aport la capitalul social al CET. Aceste hotariri au fost adoptate in 2002. A fost nevoie sa treaca noua ani si sa vina o firma de consultanta care sa ne arate acest lucru. Cladirile si echipamentele din domeniul public nu puteau sa fie aport la capitalul social al unei societati", a explicat Chirica.

Concret, in cazul in care se va obtine o hotarire judecatoreasca in acest sens, CET va ramine fara cele mai importante bunuri. Sefii Primariei sustin ca, in cazul terenului de la CET, nu exista nici un dubiu, suprafetele fiind ale Consiliului Local.