Copii luati cu forta din 53 de familii

Daca instantele iesene au decazut parintii din drepturi in 53 de dosare de-a lungul ultimilor 5 ani, in ultimii trei, "Protectia Copilului" nu a mai inaintat nici o cerere de acest gen. Acest lucru denota ca, de cele mai multe ori, abuzurile asupra copiilor sint extrem de grave, faptele fiind de ordin penal, si nu civil, astfel ca decizia judecatorilor de a-i decadea pe parinti din drepturile parintesti vine ca urmare a anchetei realizate de catre Politie, si nu de catre Directie.

Cei care au cel mai mult de suferit in urma calvarului nu sint parintii ramasi fara drepturi, ci copiii traumatizati iremediabil care ajung in centrele de plasament sau in asistenta maternala din cauza mentalitatii "eu te-am facut, eu te omor".

Specialistii spera ca noua lege a asistentei sociale, ce urmeaza a fi dezbatuta in perioada urmatoare in Parlament, sa le ofere mai multa libertate de a interveni in familii, pentru ca astfel de situatii sa nu mai aiba loc.

"Pedeapsa accesorie"

"In ultimii cinci ani, Tribunalul Judetean a pronuntat un numar de 53 de sentinte penale in care s-a dispus decaderea din drepturile parintesti", a declarat judecatorul Radu Tarniceriu, purtatorul de cuvint al Tribunalului Iasi. Acest lucru inseamna ca, in 53 de cazuri penale, decaderea din drepturile parintesti a fost o pedeapsa accesorie pe linga cea de drept, avind in vedere gravitatea abuzurilor produse de catre parinti asupra copiilor.

"Pedeapsa accesorie insoteste pedeapsa data pentru o fapta legata de atributiile tale ca parinte. Drepturile parintesti se interzic, in general, in cazul savirsirii unei fapte penale de catre parinte, de genul rele tratamente aplicate minorului sau trafic de persoane. Se considera ca o astfel de persoana nu poate fi un parinte bun, faptele sint imorale, si atunci statul isi ia o garantie si interzice drepturile parintesti, adaugind decaderea din drepturile parintesti la pedeapsa pentru fapta penala", a explicat Gianina Porosnicu, avocat in cadrul Baroului Iasi.

Pentru ca si-au batut crunt copiii, i-au violat, i-au privat de libertate tinindu-i in casa legati de pat cu lanturi, dar si altele, parintii si-au pierdut drepturile asupra copiilor lor, pe linga anii de puscarie la care au fost condamnati.

Copii tinuti in mizerie si fara ajutor medical

Daca in 53 de cazuri de acest gen decizia judecatorilor a venit ca urmare a anchetei facute de catre Politie, pe de alta parte, in doar trei cazuri s-a decis decaderea din drepturile parintesti la solicitarea Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC). Trei mame si-au pierdut, astfel, in 2008 atributiile asupra minorilor din cauza ca au tinut copiii in camere de camin in conditii insalubre, au refuzat sa ii spitalizeze atunci cind au avut nevoie, au refuzat ajutorul fundatiilor si institutiilor de stat, nu i-au scolarizat si nu i-au hranit adecvat. Nu in ultimul rind, mamele erau mai mereu sub influenta alcoolului, nefiind gasite acasa de catre inspectorii Directiei, desi au fost anuntate de vizite. Doua dintre mame aveau fiecare cite sase copii proveniti din diverse relatii de casatorie sau concubinaj. Sesizarea Directiei cu privire la aceste situatii a fost facuta fie de nasele de botez ale copiilor, fie de catre fratii majori. Toti copiii minori au fost institutionalizati in urma anchetelor facute de catre Directie si au ramas in grija statului, mamele fiind decazute din drepturile parintesti la solicitarea Directiei.

In ultimii trei ani insa, nu au mai existat astfel de solicitari venite din partea Directiei, iar oficialii institutiei sustin ca acest lucru s-a intimplat pentru ca au avut de-a face cu cazuri minore, cele grave fiind preluate de catre Politie. "Acolo unde sint fapte grave, cazurile sint anchetate de catre organele abilitate. Noi am avut in lucru cazuri mai putin grave si am incercat sa responsabilizam parintii. Decaderea din drepturile parintesti nu e o solutie, nu face decit sa il absolve de orice responsabilitate pe un parinte care deja era iresponsabil, iar copilul ajunge sa fie institutionalizat, ceea ce nu este bine pentru viitorul lui. Incercam sa lucram cu parintii si familiile nu pentru a-i scapa de atributii, ci pentru a-i face sa fie responsabili", a precizat Ion Florin, directorul DGASPC.

Scopul Directiei: reintegrarea, nu institutionalizarea

Indiferent daca decaderea din drepturile parintesti se decide in urma unui proces civil sau penal, copiii ajung, astfel, de cele mai multe ori, in centre de plasament sau in asistenta maternala. "Daca a fost decazut un parinte din drepturi si este condamnat la inchisoare, adica paraseste familia, in functie de caz, copiii pot ramine la mama sau in familie, la bunici, rude. Ulterior, se iau in calcul centrele de plasament sau asistenta maternala. Daca vorbim insa de procese in care parintele a fost condamnat cu suspendare sau a fost doar decazut din drepturi ca urmare a solicitarii noastre, deci nu paraseste familia, atunci copiii sint clar institutionalizati, indiferent daca a fost abuzat doar unul din ei, pentru ca pericolul exista si pentru ceilalti", a mentionat Tiberiu Bantas, purtator de cuvint al Directiei pentru Protectia Copilului.

Oficialul a adaugat ca scopul Directiei este, de fapt, reintegrarea copilului in familie, si nu institutionalizarea. In cazul in care parintii doresc repunerea in drepturile parintesti, acestia trebuie sa demonstreze ca sint capabili sa isi creasca copiii corespunzator si sa ceara acest lucru in cadrul unui proces civil. Inspectorii urmaresc, asadar, situatia familiei si posibilitatea de a-i reintegra pe copii in familie, acolo unde este posibil.

"Nu orice om matur este pregatit sa fie parinte"

Cei care au cel mai mult de suferit nu sint insa parintii ramasi fara drepturi asupra copiilor lor sau care fac puscarie, ci micutii a caror existenta a fost iremediabil traumatizata.

"In general este vorba de o mentalitate traditionala romaneasca prosteasca, timpa, conform careia «eu te-am facut, eu te omor», «copilul e al meu, fac ce vreau cu el». Copilul are insa inca de la nastere drepturi si indatoriri, iar a fi parinte in ziua de azi este o arta. Nu orice om matur este pregatit sa fie parinte, la rindul lor parintii acestia care au crescut in saracie, lasitate, lipsa de responsabilitate, cu matura, asa isi vor creste si ei copiii. De aceea copilul joaca azi rolul de educator al parintelui, iar parintii au nevoie de educatie din cind in cind, pentru a realiza ce inseamna sa fii parinte", a declarat sociologul Nicu Gavriluta, decanul Facultatii de Filosofie din cadrul Universitatii "Al.I. Cuza".

Decaderea din drepturile parintesti reprezinta, asadar, o sanctiune ce arata parintilor unde pot ajunge in cazul in care nu isi ocrotesc copiii, ba, din contra, ii abuzeaza. Desi este modalitatea prin care micutii scapa de calvarul la care erau supusi, institutionalizarea nu tine locul unei familii si nici nu sterge din memorie scenele de groaza. "Eu sper ca noua lege a asistentei sociale ce urmeaza sa fie dezbatuta zilele viitoare in Parlament sa ofere o libertate mai mare specialistilor, psihologilor, asistentilor sociali pentru a interveni in familii si pentru a se evita situatiile de acest gen", a conchis sociologul Nicu Gavriluta.

–––

"Panoplia" monstrilor

* reluam prezentarea citorva cazuri care au revoltat opinia publica, tocmai pentru a sublinia importanta adoptarii unei noi legi a protectiei sociale

Unul dintre cazuri care a socat comunitatea a fost cel al lui Adrian Grancea (foto), "monstrul din Deleni" care si-a violat si batut copiii minori. Barbatul, de 47 de ani acum, a fost condamnat in 2009 la 30 de ani de inchisoare, judecatorul considerind ca este necesar sa adauge un spor la maximul de 25 de ani de pedeapsa pe care il putea da. Potrivit anchetatorilor, Adrian Grancea obisnuia sa isi bata frecvent cei patru copii, sa ii infometeze sau sa ii alunge de acasa, copiii fiind nevoiti sa doarma in grajd sau pe cimp, adesea. Necazurilor micutilor au inceput cind mama lor, satula de bataile pe care le incasa de la sotul ei, a plecat de acasa, apoi a plecat sa munceasca in Italia. Prima condamnare a lui Grancea pentru felul in care si-a terorizat copiii a fost data in urma cu citiva ani, atunci cind barbatul a fost condamnat la cinci luni de puscarie pentru ca si-a batut unul dintre copii cu ciocanul. Mai mult, oamenii legii au stabilit atunci ca ieseanul intentiona chiar sa ii bata cuie in cap si in urechi baietelului. Calvarul copiilor a culminat insa in iulie 2007, atunci cind Grancea si-a violat fiica de 16 ani, iar la citeva zile dupa si-a obligat si baietelul de opt ani sa intretina raporturi sexuale cu el. In urma violurilor, cei patru copii au fost dati in plasament unui asistent maternal, Grancea fiind condamnat de aceasta data la 30 de ani de inchisoare.

Si-a violat fiica dupa ce sotia s-a sinucis

Tot in anul 2009, judecatorii au decis sa il codamne la 14 ani de inchisoare pe Ionel Codreanu (38 de ani acum), individul din localitatea ieseana Halaucesti care si-a abuzat sexual fata timp de peste doi ani. Conform procurorilor, fata de 14 ani a inceput sa fie violata de catre tatal ei la scurt timp dupa ce mama ei si-a pus capat zilelor. Din 2007, minora a ramas sa locuiasca impreuna cu tatal si cu fratele ei in virsta de zece ani. Ionel Codreanu i-a cerut atunci fiicei sa preia rolul mamei, amenintind-o ca, daca se va opune, o va duce intr-un centru de plasament. Cosmarul minorei a iesit la iveala abia in aprilie 2009, atunci cind tatal ei a mers la Politie si a reclamat ca fiica sa ar fi fost violata de patru tineri din localitate. La inceput, fata a sustinut aceeasi versiune, insa anchetatorii au identificat presupusii violatori si au aflat de la ei ca minora ar fi fost, de fapt, de acord sa intretina relatiile sexuale. Ulterior, minora si-a schimbat declaratia, afirmind ca raporturile sexuale au fost intretinute de bunavoie. Medicii psihiatri au pus declaratiile confuze ale fetei pe seama socului posttraumatic, avind in vedere ca fata era violata constant de catre tatal ei de peste doi ani. In timpul anchetei a iesit, asadar, la iveala faptul ca Ionel Codreanu o folosea pe fiica sa pe post de amanta chiar si de trei ori pe saptamina, inca de la virsta de 12 ani. Ieseanul nu a recunoscut initial in fata anchetatorilor abuzurile, insa ulterior si-a retras declaratia. Asta nu l-a scapat insa de pedeapsa de 14 ani de detentie.

Victima a tatalui, la virsta de 10 ani

La 20 de ani de inchisoare a fost condamnat in 2010 si Lilian Purice (foto), de 41 de ani acum, barbatul care si-a violat fiica timp de sapte ani. Individul din satul Griesti, comuna Tibanesti, a intretinut primul contact sexual cu fiica sa, potrivit anchetatorilor, in primavara anului 2002, atunci cind micuta avea doar zece ani. In urma cu cinci ani, barbatul a fost surprins de catre sotia sa atunci cind incerca din nou sa o violeze pe fata, insa acesta a sustinut atunci ca se juca, de fapt, cu minora. In urma explicatiei, tot fata a fost cea certata de catre mama. Doi ani mai tirziu, adolescenta s-a imprietenit cu un baiat caruia i-a marturisit ca a fost violata de catre tata, iar prietenul ei a convins-o sa il denunte la Politie. In cele din urma, fata a depus plingere, iar Purice a spus in fata anchetatorilor ca a intretinut relatii sexuale cu fiica sa, insa numai de doua ori. Procurorii au stabilit ca adolescenta a avut mai multe tentative de suicid din cauza abuzurilor, Lilian Purice fiind condamnat la 20 de ani de inchisoare, astfel, pentru calvarul pe care i l-a produs fiicei sale.

Isi tineau copiii legati cu lanturi de paturi

Un alt caz revoltator si cunoscut este cel al copiilor tinuti in lanturi in localitatea Miroslava. In luna iulie 2007, Paula Lemnariu (fostra Gradinaru) si-a lasat copiii, conform anchetatorilor, respectiv o fata de sapte ani si un baiat de sase ani, legati cu lanturi de paturi, in camere diferite. In plus, al treilea copil al familiei, o fetita de doar un an si jumatate, era tinut inchis in camera in care era legata sora sa. Judecatorii au decis ca tatal copiilor, Marius Gradinaru, sa fie condamnat la patru ani de inchisoare cu executare pentru rele tratamente aplicate minorului si lipsire de libertate in mod ilegal. Mama copiilor a fost si ea condamnata la trei ani de inchisoare cu suspendare, sub supraveghere, copiii fiind dati in grija unui asistent maternal.