Cum produce Iasul cea mai scumpa caldura

Iesenii platesc printre cele mai mari facturi pentru incalzire din tara. Clientii sistemului centralizat vor suporta in aceasta iarna costuri cu aproape 700.000 lei in plus pe gigacalorie fata de abonatii CET din Oradea sau Constanta. Sefii termoficarii iesene spun ca facturile la intretinere vor scadea pina aproape la jumatate. Acest lucru nu se va intimpla insa de luna viitoare si nici macar peste un an sau doi. Pe hirtie, costul incalzirii va ajunge la cel de anul trecut peste 20 de ani. Dupa 17 ani in care gigantii CET I si II au acumulat pierderi de sute de miliarde de lei, sefii termoficarii au lansat un plan de restructurare a activitatii. Reduceri de personal, investitii de zeci de milioane de euro si chiar inchiderea CET-ului din oras, sint citeva dintre solutiile avute in vedere de sefii CET. In 2027, pretul de cost al unei gigacalorii ar urma sa fie mai mic cu 35% decit in prezent, ajungind la 40 de euro, adica in jur de 1,4 milioane lei, fata de 2,47 milioane lei acum. Acesta va fi si pretul de calculare a facturilor iesenilor, care vor suporta pretul de cost al gigacaloriei fara nici un fel de subventii.

La Constanta, gigacaloria se produce de doua ori mai ieftin ca la Iasi

Instituirea de catre Guvern a preturilor locale pentru gigacalorie a aruncat responsabilitatea stabilirii pretului la energia termica in curtea Primariei si a CET. Consiliul Local Iasi a aprobat un pret de facturare la populatie de 1,75 milioane lei pentru o gigacalorie, fata de 2,47 milioane lei cost de productie, cu tot cu TVA. La nivelul marilor orase comparabile cu Iasul, acesta este printre cele mai mari preturi stabilite de autoritatile locale. La Constanta, producerea si transportul energiei termice sint impartite intre Consiliul Local si „Electrocentrale" Bucuresti. „Centrala si reteaua de distributie pina la punctele termice apartin de «Electrocentrale» Bucuresti SA. Producerea si transportul pina la punctul termic ne costa 21 de euro (aproximativ 750.000 de lei – n.r.) pe gigacalorie, tinind cont ca sint costuri facute la energie termica produsa doar pe baza de gaz si pacura", a explicat Dumitru Tamas, director tehnic al sucursalei constantene „Electrocentrale". Cele aproape 85.000 de apartamente racordate la sistemul centralizat vor plati incalzirea din aceasta iarna cu acelasi pret ca si anul trecut. „Pretul unei gigacalorii a fost stabilit in Consiliul Local la 1,075 milioane lei. Noi achizitionam energia termica de la CET cu 1,29 milioane lei pe gigacalorie, la care se adauga costurile din punctele termice si distributia pe reteaua secundara, catre bloc", a explicat Liliana Enache, purtator de cuvint al RADET Constanta. Aceasta a mentionat ca diferentele de pret sint suportate de Primarie, care subventioneaza cu cite 620.000 lei fiecare gigacalorie.

La Oradea se ard coceni pentru reducerea costurilor

Si clientii sistemului centralizat din Oradea platesc mai putin la facturile de incalzire. Pretul de productie al energiei termice ajunge la 1,86 milioane lei pe gigacalorie, cu 600.000 lei pe gigacalorie mai putin decit la Iasi. „Pretul votat in Consiliul Local pentru populatie este de 1,075 milioane lei. Trebuie avut in vedere insa ca la societatea de termoficare unul dintre cazane functioneaza cu biomasa, ceea ce reduce mult costurile de productie", a explicat Sorin Borza, sef serviciu comunicare din cadrul Primariei Oradea. Concret, societatea de termoficare din Oradea foloseste porumb in loc de carbuni pentru productia de caldura. „Am modificat unul din cazanele in care ardeam lignit ca sa putem arde boabe de porumb si coceni. Deocamdata nu am incercat cu tulpini si frunze", a explicat Stefan Gligor, directorul CET Oradea. Retehnologizarea cazanului a costat 12 miliarde lei, din care doar noua miliarde lei au fost cheltuite pentru modificarile din centrala termica. „Trei miliarde lei ne-a costat achizitia a sapte camioane, cu care sa putem face transportul de porumb. Tot porumbul care se vinde in zona il achizitionam. Mai avem inca o colaborare cu o societate de productie a bauturilor alcoolice, de la care cumparam porumbul macinat dupa ce extrag ei zaharurile", a adaugat Gligor. Acesta a mentionat ca CET Oradea plateste cel mult 2.300 lei pe kilogramul de porumb, adica aproximativ 80 de dolari pe tona. „Mai mult de atit nu ne permitem sa platim, insa comparativ cu pretul la gaz este mult mai ieftin. In plus, nici de la gaz si nici de la porumb nu exista emanatii de sulf in urma arderii, astfel incit investitiile in domeniul de protectia mediului se diminueaza considerabil", a explicat Gligor.

Primaria timisoreana da ajutoare suplimentare saracilor

La Timisoara, Primaria a stabilit un pret de facturare la populatie de 1,47 milioane lei pentru o gigacalorie. „Producerea unei gigacalorii ajunge la 2,26 milioane lei. Aceste costuri se vor modifica insa incepind cu 1 decembrie, pentru ca s-au inregistrat majorari la pretul gazelor", a explicat Ioan Piturca, directorul „Colterm", compania locala de termoficare. Acesta spune ca diferentele de pret sint suportate de catre municipalitate, care a alocat in acest an 560 de miliarde lei, pentru subventii si ajutoare sociale. Unii dintre consilierii locali timisoreni au depus un proiect de hotarire de Consiliu Local prin care au cerut modificarea pretului la 1,25 milioane lei pe gigacalorie, motivatia fiind ca incepind cu anul viitor „Colterm" va primi subventii de la Guvern de 45% pentru achizitia de combustibil. In plus, Primaria a decis ca, pe linga ajutoarele venite de la Guvern pentru familiile cu un venit lunar de pina la cinci milioane pe membru de familie, sa acorde un ajutor suplimentar familiilor nevoiase. „Pentru familiile cu un venit lunar sub cinci milioane pe membru de familie, Primaria mai da un ajutor de zece procente in plus fata de cele venite de la Guvern", a explicat Flavius Boncea, purtator de cuvint al Primariei Timisoara.

La Iasi, 500.000 de lei pe gigacalorie se duc pe lefurile angajatilor CET

Conducerea CET Iasi motiveaza costurile mari de productie pentru gigacalorie prin capacitati depasite de productie si cheltuielile constante ridicate pe care le face chiar si cind nu produce. Instalatiile din CET I nu mai sint folosite la capacitate maxima, pentru ca cererea de agent termic a scazut puternic dupa 1989. „In CET I, echipamentele au devenit supradimensionate. Ar trebui modificate de la capacitatea de 150 MWh, cit au in prezent, la cel mult 36 MWh. Investitia ar costa aproximativ 22 de milioane de euro", a apreciat Ivana. Gradul de utilizare a echipamentelor instalate in cele doua centrale este de doar 12% pentru producerea energiei termice si de 26% pentru cea electrica. Practic, echipamentele CET sint pornite aproape la limita de avarie.

Ineficienta sistemului centralizat este pusa de conducerea societatii si pe seama cheltuielilor ridicate pe care societatea le inregistreaza chiar si cind nu produce. Mai mult de un sfert din pretul energiei termice se duce pe cheltuieli cu salarii si pe achitarea redeventei percepute de Primarie. Concret, cheltuielile salariale reprezinta 20% din pretul de productie al unei gigacalorii. Aceasta inseamna ca iesenii platesc 500.000 de lei din fiecare gigacalorie, doar pentru salariile angajatilor de la CET. Redeventa pe care societatea o plateste catre Primarie se regaseste in costul unei gigacalorii in procent de aproape 10%. Practic, aproape 250.000 lei din pretul fiecarei gigacalorii merge catre Primarie in contul utilizarii terenului public cu tevi, dar si la sediul societatii.

Dintr-un calcul simplu rezulta ca doar aceste cheltuieli ridica pretul de productie al energiei termice cu 750.000 lei. Sefii Primariei sustin ca redeventa nu poate fi exclusa din pretul gigacaloriei. „Nu s-a pus niciodata problema de asa ceva. CET este azi al nostru, iar miine poate fi cumparat de un investitor privat. Nu putem masca anumite costuri, care sint reale. Cheltuielile care se fac cu patrimoniul trebuie sa se regaseasca in pret. CET trebuie sa faca eforturi sa devina rentabila, pentru ca este ajutata destul, atit prin subventiile venite de la Consiliul Local, cit si prin sumele care mai vin de la bugetul central", a explicat primarul Gheorghe Nichita. Acesta a adaugat ca, in cazul in care s-ar renunta la redeventa, ar trebui sa reduca si subventia pe care Consiliul Local o da CET. In prezent aceasta este 247.000 lei pe gigacalorie. In bugetul de pe 2006, municipalitatea a prins 175 miliarde lei pentru subventionarea CET.

Oficialii CET: peste 20 de ani va fi mai bine

Sefii termoficarii incep sa vorbeasca timid despre un plan de restructurare a activitatii. Acesta are la baza mai multe studii realizate pentru CET de firme romanesti sau straine. Conducerea societatii apreciaza ca peste douazeci de ani, dupa terminarea planului de restructurare si investitii, pretul de cost al gigacaloriei va fi cu aproape 35% mai mic decit in prezent si va ajunge la 40 de euro, fata de 70 de euro cite este in prezent. Acesta va fi si pretul de facturare al energiei catre populatie, subventiile fiind complet eliminate. Restructurarea activitatii urmeaza sa fie pusa in aplicare de la inceputul anului viitor si va incepe cu reducerea numarului de angajati. „Structura de personal a fost aprobata pe trei ani si va fi pusa in aplicare incepind cu 1 ianuarie 2007. La sfirsitul anului viitor, societatea va avea 977 de angajati, fata de 1.600, cit are in prezent", a declarat Dorin Ivana, directorul CET. Conform previziunilor facute de sefii CET, peste 20 de ani, numarul de angajati ai societatii ar urma sa se reduca pina la jumatate.

In programul de modernizare, CET a prevazut zeci de milioane de euro pentru reducerea pierderilor din reteaua proprie. „Magistralele au o vechime de 35 de ani, iar 8% din pierderi se inregistreaza pe acestea. Avem nevoie de o investitie de 40 de milioane de euro pentru reabilitarea lor. Pe retelele secundare avem pierderi de 22%. Pentru reabilitare avem in derulare un imprumut de 31,4 milioane de euro contractat prin BERD", a mentionat Ivana. Acesta apreciaza ca peste trei ani, dupa terminarea investitiilor de modernizare a retelelor secundare, pierderile de pe acestea se vor reduce cu zece procente, pina la cel mult 12%.

Conducerea societatii se gindeste chiar la desfiintarea centralei din oras, care functioneaza pe pacura si gaz. Astfel, din 2016, CET I ar urma sa produca doar energie termica, nu si electrica. Urmatorul pas ar urma sa fie facut in 2019, cind durata de viata a echipamentelor din centrala expira, iar aceasta va fi inchisa. „In CET I, costurile de productie sint foarte ridicate, comparativ cu centrala pe carbune. La CET II Holboca, costul unei gigacalorii ajunge la 800.000 lei", a explicat Ivana. Reprezentantii CET spun insa ca nu pot porni tot timpul centrala de la Holboca pentru ca aceasta produce prea multa energie. „Are o putere mult prea mare pentru cererea care este pe piata. Daca s-ar merge doar pe CET II, s-ar produce energie care nu ar avea catre cine sa fie furnizata. Din aceste motive se porneste centrala doar cind temperaturile scad, iar consumul de energie creste", a explicat Ovidiu Mihaiuc, purtator de cuvint al CET.

CET vinde doar doua treimi din productie

Conform prognozelor facute de CET, la aprobarea pretului local de referinta, in primele trei luni de iarna, doar doua treimi din productie va fi vinduta. Concret, in perioada octombrie – decembrie, CET va produce 347.000 Gcal, la un pret de 2,47 milioane lei pe gigacalorie, in valoare de 857 miliarde lei. Doar doua treimi din cantitate se vor regasi insa in facturile abonatilor, la pretul de 1,75 milioane lei gigacaloria. Aceste diferente vor duce la o pierdere de 453 miliarde lei, care se va adauga la cele peste 600 miliarde lei pe care societatea le are inregistrate in acest moment. „Sint pierderi contabilizate din anul 2002 pina in luna septembrie anul acesta. Aproximativ 100 de miliarde sint pierderi rezultate din diferentele de pret la schimburile valutare la creditele pe care le avem contractate", a explicat directorul CET, Dorin Ivana. Si cresterea preturilor la combustibili a fost resimtita in contabilitatea societatii tot ca pierdere, din cauza pretului national de referinta al gigacaloriei stabilit pina acum de Guvern. „Pretul la carbune a ramas constant, in jur la 70-80 de dolari tona. In schimb, preturile la gaz si pacura au crescut foarte mult. La gaz, de exemplu, mia de metri cubi a ajuns de la 80 de dolari la 200 de dolari. Pretul la gigacalorie a fost impus de la Bucuresti si nu a suferit modificari in concordanta cu aceste scumpiri la combustibili", a explicat Ivana.