De ce nu se fac mai multe prelevari de organe la Iasi?

Iasul este codas in tara in ceea ce priveste donarea de organe. In 2010 s-au efectuat la nivelul intregii tari peste 60 de interventii chirurgicale de prelevare de organe de la donatori aflati in moarte cerebrala. Doar patru dintre acestea au avut loc la Iasi. Conform conducerii Agentiei Nationale de Transplant, cele mai multe prelevari de organe au avut loc la Oradea, unde au fost aproximativ 20 de astfel de interventii. Inca 15 s-au inregistrat la Timisoara si 12 la Bucuresti. Medicii spun ca principala cauza a lipsei interventiilor de acest fel e reprezentata de plecarea medicilor specialisti din tara si de refuzul familiilor posibililor donatori de a efectua prelevarea de organe. Lipsa de prelevari inseamna insa pierderi de vieti omenesti, numai in 2009 murind 65 de pacienti care erau pe lista de asteptare in vederea unui transplant. De asemenea, statul pierde sume importante platind costul dializei pentru persoanele cu insuficienta renala care n-au posibilitatea unui transplant de rinichi. Daca pentru un pacient caruia i se transplanteaza un rinichi se cheltuie timp de cinci ani 39.000 de euro, pentru unul care face dializa se cheltuie in acelasi interval de timp 83.000 de euro.

Patru prelevari de organe intr-un an intreg

Pina in acest moment, pe tot parcursul anului 2010, la Iasi s-au efectuat doar patru interventii de prelevare de organe de la pacienti aflati in moarte cerebrala, la unul din pacienti prelevindu-i-se doar corneea. Comparativ cu alte centre medicale din tara, numarul prelevarilor este foarte mic. Medicii precizeaza ca principala cauza este reprezentata de faptul ca nu mai sint suficienti specialisti in sistemul medical care sa se ocupe de acest domeniu. "In vara au plecat din tara medicii din alte spitale cu care colaboram in mod obisnuit pentru a identifica posibilii donatori de organe. Cei care au ramas nu au inca suficienta experienta pentru a face aceasta munca. Avem nevoie de specialisti cu experienta care sa poata recunoaste un posibil donator si sa fie dispusi sa faca munca voluntara. Munca pe care trebuie sa o faca este un stres si o responsabilitate in plus", a declarat dr. Raluca Neagu, coordonatorul programului de prelevare si transplant de la Iasi. Aceasta situatie este confirmata si de catre conducerea Agentiei Nationale de Transplant (ANT) care a inregistrat totusi o crestere a numarului de prelevari de organe si transplanturi fata de anul trecut, la nivelul intregii tari. "In Romania s-a inregistrat o crestere a numarului de prelevari si transplanturi fata de anul trecut. Am avut 42 de donatori in moarte cerebrala in 2009 si in 2010 au fost peste 60. La Iasi insa este o problema cu personalul medical. Nu se misca foarte bine situatia pentru ca au cam plecat medicii si dureaza foarte mult pina formezi altii. Pe masura ce vom reusi sa convingem alti medici sa se implice, situatia se va schimba", a precizat dr. Victor Zota, corodonatorul programului national de transplant.

Peste 430 de transplanturi in intreaga tara

Conform datelor de la ANT, oferite de dr. Victor Zota, in acest an s-au efectuat in tara aproximativ 200 de transplanturi renale, 175 transplanturi de maduva, aproximativ 50 de transplanturi de ficat si inca sase transplanturi de inima. Cu toate acestea, mii de oameni inca sint pe listele de asteptare pentru un transplant. La sfirsitul lunii decembrie 2009 numai lista pacientilor care faceau dializa cuprindea 7.000 de nume. Alte 338 de persoane asteptau un transplant de ficat, 158 aveau nevoie de o noua inima si inca 70 asteptau un transplant de pancreas. O mare parte din acesti pacienti ar putea sa se intoarca la o viata normala daca in tara s-ar efectua mai multe prelevari de organe. O importanta covirsitoare o are decizia familiei posibilului donator. Medicii spun ca inca se inregistreaza probleme in acest sens si multe dintre posibilele prelevari de organe nu se mai realizeaza tocmai pentru ca familiile nu accepta acest lucru din diverse motive. "Nu exista o educatie a populatiei in acest sens pentru ca promovarea ideii de donare de organe este insuficienta la noi. Ministerul Sanatatii si organismele sale ar trebui sa se ocupe de acest lucru. Trebuie facuta insa o informare specializata. Nu se poate ocupa de asta medicina primara, de exemplu", a spus dr. Vasile Cepoi, directorul Directiei de Sanatate Publica Iasi. De asemenea, in mai multe cazuri medicii n-au putut face prelevarea din cauza birocratiei. S-au pierdut organe tocmai din cauza faptului ca nu a fost identificata familia pacientului si nu a avut cine sa-si dea acordul in acest sens sau din cauza ca pacientii nu aveau acte. "Am avut un pacient tinar, in jur de 20 de ani, care fusese gasit intr-un sant cu un traumatism cranio-cerebral. S-a declarat moartea cerebrala, insa nu am putut lua nimic pentru ca nu avea acte si nu i-am putut gasi familia", a precizat dr. Neagu. Din cauza numarului redus de prelevari, la Iasi, in acest an au avut loc noua transplanturi renale. Daca ne raportam la nivel national inseamna doar 2% din totalul transplanturilor si 5% din numarul transplanturilor renale, in conditiile in care, in toata Moldova, numai la Iasi se poate face aceasta operatie.

Tratamentul, de doua ori mai scump decit transplantul

Medicii sustin ca este nevoie de acordul prezumat in ceea ce priveste prelevarea de organe. "Legea ar trebui sa prevada acordul prezumtiv, sa nu mai fie nevoie de semnatura familiei. Fiecare dintre noi ar trebui sa decidem in cursul vietii daca vrem sa donam sau nu. Cele mai multe refuzuri pe care le-am primit au fost de la membri indepartati ai familiei, nici macar de la cei de gradul I", a afirmat si prof.dr. Adrian Covic, managerul Spitalului "C.I.Parhon", singurul spital din Moldova unde se face transplant renal. Medicii spun ca modificarea legii si investitiile in acest domeniu ar putea determina schimbari importante in activitatea de prelevare si transplant de la Iasi. "Sint trei cauze importante pentru situatia de la noi. Legea este prea restrictiva, nu avem o retea reala de transplant care sa cuprinda cite un centru de recoltare in fiecare spital judetean si inca mai trebuie investite fonduri in activitatea de prelevare pentru recompensarea celor care muncesc", a adaugat prof.dr. Covic. Educatia insa nu trebuie facuta doar in cazul familiilor. "Este o problema de atitudine, atit a populatiei, cit si a medicilor curanti. Si ei trebuie sensibilizati asupra acestei probleme. Medicul considera important sa salveze viata pacientului si nu se mai gindeste la altceva. Daca ar avea permanent in minte si posibilitatea donarii de organe si daca am avea mai multi coordonatori de program situatia s-ar schimba", sustine dr. Cepoi.

De asemenea, medicii cred ca inainte de a modifica legea s-ar impune un referendum, tocmai pentru a se afla parerea oamenilor. Acest lucru trebuie facut insa dupa o campanie de informare despre prelevare si transplant. "Inca sint multe prejudecati, familia crede ca medicul nu trateaza bine pacientul ca sa aiba apoi posibilitatea sa-i ia organele. Mai exista implicatii religioase. Oricum, in fiecare spital e nevoie de un om care sa se ocupe doar de asta, pentru ca anestezistul sa-si vada de treaba lui. Nu intra in atributiile anestezistului sa se ocupe de identificarea posibililor donatori", a declarat dr. Ciresica Diaconescu, sefa Clinicii de Anestezie si Terapie Intensiva de la Spitalul "C.I. Parhon". Conform unor calcule efectuate de conducerea spitalului, pentru un pacient dializat statul cheltuie pe o perioada de cinci ani 83.000 de euro. Pentru aceeasi perioada, in cazul unui pacient transplantat statul cheltuie doar 39.000 euro, suma care include atit tratamentul de sustinere al pacientului, cit si costul transplantului.

Doar o treime din romani sint dispusi sa-si doneze organele dupa moarte

La nivelul Uniunii Europene, Spania a fost declarata model de urmat. Aici exista 33,8 donatori la un milion de locuitori, pe cind in Romania este identificat cel mult un donator la un milion de locuitori. In Spania exista coordonatori de transplant intraspitalicesti, multe cursuri de pregatire pentru personalul care se ocupa de asta si salarizarea separata pentru medicii implicati in programul de prelevare si transplant. In momentul de fata, la nivelul UE se afla pe listele de asteptare 56.000 de pacienti care asteapta un transplant. Alti 5.500 de oameni mor in fiecare an pentru ca n-au avut sansa unui transplant. Ultimul Eurobarometru efectuat la cererea Comisiei Europene arata ca doar 31% dintre romani sint dispusi sa-si doneze organele, fata de media europeana care este de 55%. In Romania legea transplantului a fost aprobata in 2008 de catre Senat, dar apoi s-a blocat in Camera Deputatilor. Din cauza controverselor care au aparut, legea a fost abandonata. Ea prevedea ca toti cei care nu si-au exprimat in cursul vietii refuzul de a dona organe sa devina automat donatori dupa moarte.

Prelevarea de organe a debutat in Romania in 1997, primul transplant datorat acestei prelevari fiind efectuat pe data de 11 februarie 1997 la Clinica de Urologie de la Institutul Fundeni Bucuresti. De asemenea, primul transplant de rinichi de la cadavru, nu de la un donator aflat in moarte cerebrala, a fost realizat in octombrie la Cluj de catre prof.dr.Mihai Lucan, fiind si o premiera pentru Europa de Est. Acelasi medic mai avusese o premiera medicala in Europa de Est in 2008 cind a realizat primul transplant renal intre doua persoane care aveau grupe sanguine diferite.