Numarul iesenilor cu certificat de persoana cu handicap creste exponential de la an la an

"Doctore, fa-ma handicapat!"

Iasul are un numar impresionant de persoane cu grad de handicap: 24.000 n in mod inexplicabil, numarul creste foarte mult de la an la an. Handicapurile psihice, de exemplu, s-au dublat in doar citiva ani. Neoficial, se admite ca in spatele acestei cifre se ascund multe cazuri sociale: oameni care cer un diagnostic "potrivit" pentru a lua indemnizatia de handicap de la stat.

Unii vorbesc insa de diagnostice "potrivite" date de medici contra-cost sau chiar de adevarate "retele" in rindul oficialilor. Un alt caz bizar: un medic care are printre cele mai multe trimiteri ale bolnavilor la comisia de constatare a handicapului este si membru in acea comisie. "S-a pus diagnostic de dementa mixta intr-o singura ora de internare, fara a exista antecedente ale bolii. Este revoltator", recunoaste un oficial din sistem. In aceste conditii, cit din cele 70 de miliarde de lei date la Iasi pe indemnizatii sint cheltuite fraudulos? 

24.000 de mii de oameni. Este bilantul persoanelor cu certificate de handicap la nivelul judetului Iasi. Este o parte importanta din tabloul Romaniei asa cum este perceputa ea in afara granitelor: tara orfelinilor, a boschetarilor si a oamenilor cu nevoi speciale.  Aceasta cifra nu ascunde insa doar o poveste despre oameni cu dizabilitati de diverse feluri. Este si o poveste despre saracie, in care familii amarite incearca sa le cistige bunavointa medicilor pentru a le da o trimitere ca sa devina "handicapati" si sa ia astfel un ajutor de la stat.

Asa se face ca sute de oameni cu accidente vasculare se regasesc pe listele beneficiarilor de indemnizatii de la stat cu diagnostic de dementa mixta, singurul diagnostic luat in calcul la acordarea gradului de handicap. Asa se face ca diabeticii care se regasesc pe listele cu persoane cu handicap au toti complicatii ale bolii, cel putin in acte - si nu mai sint doar insulino-dependenti.

Astfel, avem la Iasi peste 2.000 de copii cu diferite grade de handicap, desi unii medici afirma ca cifra este supradimensionata, tot din considerente sociale. Criteriile vagi sau mult prea generale in functie de care se face incadrarea in grad de handicap permit usor masluirea realitatii. Consecinta acestei situatii este pe de o parte risipa de bani de la stat ce se acorda pentru a asigura supravietuirea unor categorii defavorizate care ar avea nevoie insa de alt sprijin din partea autoritatilor. Iar o alta consecinta, poate mult mai dramatica, este aceasta eticheta de "handicapat" care nu se mai dezlipeste niciodata de persoanele categorisite astfel.

Handicapul ca privilegiu

La data de 30 septembrie 2009 in judetul Iasi erau inregistrate 24.587 de persoane incadrate in grad de handicap. Dintre acestea, 21.816 sint adulti, restul de 2.771 fiind reprezentati de copii. Cifrele arata ca 2,92% din populatia intregului judet are o afectiune pentru care ia indemnizatie de la stat. Desi multe dintre aceste persoane au afectiuni care le impiedica sa munceasca si sa-si poata asigura singuri traiul, o mare parte sufera de anumite boli doar pe hirtie. In mod cinic, a fi "handicapat" constituie pentru unii oameni un privilegiu, acela de a trai pe banii statului.

De mila sau pentru anumite "beneficii", o parte din medici se dovedesc "mina larga" in acordarea diagnosticelor pentru care statul plateste, desi asta are consecinte negative nu doar pentru buget, dar, pe termen lung, si pentru oamenii in cauza.

Unii medici recunosc, altii dau vina pe sistem. Pina una-alta, membrii comisiilor de evaluare a dosarelor din cadrul Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Iasi au de vazut zilnic sute de dosare care intra sau nu in grad de handicap. "Comisia evalueaza documentele medicale pe care le aduce pacientul. Daca aceste documente atesta faptul ca boala de care sufera persoana se incadreaza in criterii, comisia este obligata sa-i acorde gradul de handicap. Este raspunderea exclusiva a medicului care trateaza pacientul si hotaraste diagnosticul", a declarat Ioan Ticu, director adjunct al DGASPC.

Diagnostice masluite

Banii acordati de stat pentru cei cu grad de handicap au reusit sa schimbe multe diagnostice din documentele bolnavilor. Astfel, numarul de persoane care au fost inregistrate cu grad de handicap a crescut considerabil in momentul in care statul a decis sa remunereze si gradul III.

De la 16.072 de astfel de persoane cite erau inregistrate la sfirsitul lui 2006, s-a ajuns la 18.666 peste exact un an. Schimbarea criteriilor de admitere in grade de handicap a adus si ea transformarea diagnosticelor de pe foile medicale ale pacientilor. Astfel, avind in vedere faptul ca atacul cerebral nu este remunerat de stat, insa dementa mixta primeste bani, pacientii au gasit metode de a convinge medicii sa le schimbe diagnosticul initial.

Nu sint statistici clare care sa ateste numarul cazurilor de "dementa mixta" la Iasi, dar numarul e destul de mare, sustin surse din DGASPC. "A venit la un moment dat o persoana la care in dosar se vedea ca i s-a pus diagnostic de dementa mixta intr-o singura ora de internare, fara a mai avea antecedente cu tulburari psihice. Este revoltator ce se intimpla", spune un reprezentant al DGASPC.

Similar, diabeticii insulino-dependenti s-au transformat brusc, in 2008, in diabetici cu complicatii ale bolii. Motivul este simplu. Pina atunci, luau indemnizatie de handicap doar diabeticii insulino-dependenti. Din 2008, doar cei cu complicatii. Drept urmare, toti pacientii "au dezvoltat" complicatii.

Medicii recunosc ca uneori iau in calcul motive sociale

Pe de alta parte, chiar medicii specialisti recunosc ca se mai fac astfel de "gesturi nobile". "In psihiatrie trebuie sa decizi mult in soarta unui om, iar primul lucru pe care il ai in vedere este sa nu gresesti in defavoarea pacientului. A-l trata mai degraba ca un om lipsit de o suferinta, desi el are niste semne si a-l lua drept simulant si sa te trezesti dupa aceea ca el chiar a avut o problema si s-a sinucis, nu e confortabil ca psihiatru. Asa ca, daca gresesti, e preferabil sa o faci in favoarea pacientului, nu in defavoarea lui", declara prof.dr. Serban Turliuc, directorul medical al Spitalului de Psihiatrie Socola.

Serban Turliuc face insa referire la acele cazuri la limita. Insa statisticile contin indicii clare ca recomandarea medicilor pentru certificatul de handicap se face de multe ori nejustificat. Faptul ca "greselile in favoarea pacientului" sint platite de stat din banii celorlalti este de asemenea trecut cu vederea.

De asemenea, medicii psihiatri mai explica lejeritatea cu care ajuta pacientii sa se incadreze la grade de handicap si prin faptul ca nu vad alta solutie. Atit timp cit angajatorii se feresc sa angajeze oameni care la un moment dat au fost internati la Socola, medicii se simt datori sa le acorde totusi fostilor pacienti sansa unui venit.

"Daca nu-i dau grad de handicap nu fac decit sa-i agravez suferinta cauzata de lipsa locului de munca si de lipsa banilor si prefer sa-i dau pentru ca stiu ca majoritatea sint discriminati. Prefer sa-i dau revizia si anul urmator la comisia de handicap ca sa aiba din ce trai decit sa-i spun «imi pare rau, esti bine, du-te si cauta-ti de lucru» pentru ca stiu ce se intimpla cind ii trimiti sa faca asta", mai precizeaza prof.dr.Turliuc, invocind stigmatizarea oamenilor care, odata ce au primit eticheta de "handicapat", sint compromisi pe viata. In mod paradoxal insa, atunci cind medicii recomanda nejustificat incadrarea in grad de handicap, chiar ei condamna la aceasta stigmatizare.

"Vin in fiecare saptamina cu alt diagnostic, pina il nimeresc pe cel bun"

Drept urmare, in fata comisiei de evaluare ajung si oameni sanatosi cu dosare care arata ca-s bolnavi. "Noi sintem obligati sa-i incadram in grade de handicap daca actele arata ca merita. Daca totusi ni se pare ca este ceva in neregula si respingem dosarul, persoana respectiva poate face contestatie ca nu respectam legea. Am avut astfel de cazuri, cind am fost dati in judecata chiar", a declarat dr. Radu Vrabie, seful comisiei.

Nu de putine ori insa comisia a vazut dosare in care diagnosticul este dramatic, dar analizele medicale de-a lungul timpului sint prea bune in comparatie cu acesta. Singura posibilitate de a respinge dosarele este reprezentata de eventualitatea unui dosar incomplet sau daca totusi boala din hirtii nu intra in gradele de handicap. Pe acest considerent o treime din dosarele care vin pentru prima data la comisie sint respinse. Exista insa persoane care incearca sa obtina aprobare venind cel putin o data pe saptamina, diagnosticul de pe foaie schimbindu-se de fiecare data, pina e nimerit unul bun, spun surse din DGASPC.

Statisticile arata faptul ca afectiunile psihice au luat o amploare fantastica in ultimii ani. Astfel, daca la sfirsitul anului 2003 erau inregistrati cu grad de handicap 1.965 de pacienti cu handicap mental si inca 905 cu handicap psihic, cifrele cresc progresiv si pina in luna septembrie a acestui an chiar se dubleaza. In momentul de fata exista in judetul Iasi 3.842 de persoane cu handicap mental si 2.421 de persoane cu handicap psihic. Pe linga aceste cifre care reprezinta adultii, mai sint inregistrati si 525 de copii cu handicap mental si 122 de copii cu handicap psihic.

Din cauza criteriilor vagi, incadrarea la copii este extrem de simpla

De altfel, daca ar fi sa luam in considerare toate criteriile pe baza carora se incadreaza copiii in grad de handicap, foarte putini micuti ar mai fi considerati sanatosi. De la afectiuni grave cum este autismul infantil se merge pina la tulburari de comportament, deficienta mentala moderata, un IQ de 50-60, sindrom hiperkinetic, tulburari afective.

De asemenea, anumite manifestari ale copilului sint considerate ca potentiali declansatori de afectiuni psihice si trecute la handicap. Aici intra dificultatile de comunicare, relatii negative cu colegii de scoala, sentimente de respingere din partea acestora, stima de sine scazuta, autoizolare sau anxietate sociala. Daca adultul care vrea sa ia bani de la stat si apeleaza la diferite metode, pecuniare sau nu, ca sa convinga medicul sa-i dea hirtia necesara - este perfect constient de ceea ce face si nu este constrins de nimeni, nu acelasi lucru se poate spune si despre copii. Incadrarea lor in grade de handicap se face la cererea parintilor, cei mici neavind nici un cuvint de spus. De cele mai multe ori, parintii se adreseaza DGASPC intrebind cum pot obtine certificatul de handicap pentru copii. De aici sint indrumati la psihiatru.

Surse din mediile medicale spun ca exista o mica "retea", adica asistentii sociali recomanda acei medici care acorda diagnosticele corespunzatoare, cu generozitate. "La copii incadrarea in grad de handicap se face pe criterii medico-psiho-sociale. Un copil cu o deficienta mentala usoara care mai are si esecuri scolare repetate si care mai are si parinti alcoolici dezinteresati se incadreaza la grad de handicap. Preferi sa il dai la o scoala speciala decit sa stea acasa, unde nu va avea posibilitatea sa se dezvolte deloc", a declarat Mihaela Zaharia, sefa comisiei de evaluare a dosarelor cu minori.

Pe de alta parte, sefa comisiei mai spune ca evaluarea dosarului se face de fata cu parintele si copilul, astfel ca, daca este ceva in neregula, se poate observa si dosarul este trimis la reevaluare. "Rolul medicului nu este acela de a recomanda incadrarea in grad de handicap, ci de a stabili un diagnostic corect si a recomanda un program terapeutic, in care medicatia e pe ultimul loc, iar aspectele pedagogice, de dialog cu familia, in primul rind", a spus dr. Adriana Panaitescu, sefa Departamentului de Psihiatrie Infantila de la Spitalul "Socola", in opinia careia integrarea in scoli speciale doar din considerente sociale nu e o solutie pentru copii, nici daca parintii cer asta, pentru ca sint needucati sau mai putini constienti de consecinte.

Un medic fixeaza si diagnosticul, evalueaza si dosarele de incadrare

Unul din medicii din comisia de evaluare a dosarelor este si medic specialist care da recomandari pentru intrarea in grad de handicap. Dr. Cornelia Szinger este in acelasi timp medic psihiatru pediatru la Centrul de Sanatate Mintala "Ghelerter" din Iasi, dar si angajata cu jumatate de norma la DGASPC tocmai in comisia de evaluare a dosarelor pentru acordarea gradelor de handicap la copii.

Managerul Spitalului Socola, in administrarea caruia intra si Centrul "Ghelerter", sustine ca nu stia de faptul ca dr. Szinger mai are un loc de munca: "Nu-i normal sa lucreze si in comisie, si la spital. Ar putea fi un conflict de interese. Eu nici nu stiam de acest lucru", spune prof.dr. Calin Scripcaru, managerul Spitalului Socola. De cealalta parte, dr. Szinger declara: "Nu mi s-a spus nimic niciodata de un conflict de interese. Cind m-am angajat la Serviciul de Evaluare Complexa de la DGASPC se stia ca lucrez si in spital. A fost o angajare legala. Oricum, conflict de interese sau nu, nu exista oameni care sa lucreze in acest domeniu si cred ca mi s-ar fi spus ceva daca ar fi fost probleme", a declarat dr. Szinger.

De asemenea, ea mai spune ca si in cazul recomandarilor catre parinti pentru a-si incadra copilul la grad de handicap nu face decit sa respecte legea. "Eu nu recomand parintilor sa-si scoata copilul cu handicap. Este o lista de afectiuni care conform legii se incadreaza la handicap. Pentru acestea dau aviz medical. Pe linga acest aviz mai trebuie multe alte acte pentru ca un copil sa primeasca gradul, iar ultimul cuvint il are un manager de caz, nu eu", a mai precizat dr. Szinger.

Costuri de 7 milioane RON lunar din bugetul de stat

Aproape 70 de miliarde de lei vechi plateste in fiecare luna Ministerul Muncii pentru persoanele incadrate in grad de handicap din judetul Iasi. Adultii cu handicap mediu beneficiaza de un buget complementar in fiecare luna in valoare de 33,5 lei.

Cei cu handicap accentuat au un buget complementar de 68 de lei la care se adauga si o indemnizatie lunara de 166 de lei. Suma creste pentru cei cu handicap grav unde bugetul complementar este de 91 de lei iar indemnizatia lunara este de 202 lei.

Pentru copii, sumele sint de 33,5 lei pentru handicap mediu, 68 de lei pentru handicap accentuat si 91 de lei pentru handicap grav. La acestea se mai adauga alocatia dubla de la stat.

Sint costuri pe care cei cu handicap le merita cu prisosinta, in multe cazuri fiind chiar insuficiente. Problema este insa alta: cit din aceste sume se cheltuieste in mod nejustificat?