Caută 
6 MIN
Aceasta este povestea unei scoli cu peste 3100 de elevi si 300 de cadre didactice, amplasata pe 5 hectare in jurul unui castel din Bruxelles. Este prima scoala europeana infiintata in urma cu 50 de ani, in care predau doua profesoare de limba romana si invata 25 de elevi romani. In paralel, la cea mai noua scoala europeana din Bruxelles, infiintata doar acum doi ani, invata si un elev iesean. El a inceput scoala in Belgia si nu cunoaste deloc sistemul de invatamint romanesc. Acum este in clasa a doua. In toata Europa sint 17 astfel de unitati de invatamint, din care 4, la Bruxelles. Toate folosesc acelasi sistem de educatie. Educatia unui elev la Schola Europaea costa anual 10 mii de euro. Finantarea este suportata de Uniunea Europeana, iar parintii nu platesc decit cantina, transportul si activitatile suplimentare pentru care opteaza. La final, copiii sustin bacalaureatul european, un examen de 10 probe care se desfasoara pe parcursul a cinci saptamini. Diploma este recunoscuta in toate tarile Uniunii Europene, dar si in Statele Unite. Elevii studiaza nu mai putin de trei limbi straine, pe linga prima limba, care de regula este limba materna.
In Belgia, noul an a inceput de doua saptamini. Am intrat in curtea scolii usor mirata. Prescolarii alergau cu trotinetele in dreapta intr-un parculet special amenajat, iar cei mai marisori ne intrebau de pe unde om fi. Susoteau intre ei si roiau in jurul nostru curiosi, dindu-si ghionturi. Nimeni nu a spus nimic si am mers mai departe. In partea din spate a castelului, cladirea principala a scolii, insemnele cifrei 50, marturie a sarbatoririi celor 50 de ani de existenta stau in continuare agatate intre doi lauri.
Pe aleea imensa copiii citeau stind nestingheriti pe jos, alergau sau sareau coarda cite 4-5 deodata. Primul lucru care mi-a sarit in ochi a fost apoi un panou electronic. Acolo erau trecuti in egala masura toti elevii si dascalii care nu erau la scoala. Despre absenteism nu poate fi vorba. Acolo le-am cunoscut pe cele doua profesoare de limba romana din scoala, precum si pe citiva dintre elevii romani.
O disciplina se face si cu un singur solicitant
Pentru a se preda o disciplina, este suficient si un singur solicitant. "Predau limba romana unicului elev din clasele primare care a optat sa studieze romana ca prima limba. Fiind foarte putini elevi romani nu toti opteaza sa studieze romana ca limba materna si potrivit abilitatilor pe care le au merg la clase de limba franceza sau engleza", a inceput sa povesteasca Luana Zanguropol Alexe, profesoara de limba romana la scoala Europeana din Bruxelles.
Sint opt sectii lingvistice principale. "Diversitatea este promovata. Am observat prin copiii mei ce diferenta este in cadrul aceleiasi scoli, tinind cont ca fiica mea este la sectia de franceza, iar baiatul, la cea de engleza. Sistemul francofon pune accentul mai mult pe informatie, iar cel anglofon, pe dezvoltarea personalitatii", a declarat Mariana Cosac, functionar in cadrul Parlamentului European.
Cu toate acestea, toti copiii invata ca nici o intrebare nu este gresita, invata sa se exprime liber si fara inhibitii. Daca multi dintre elevii de la noi gindesc "Doamne, numai pe mine sa nu ma puna sa vorbesc", aici, indiferent ca sint romani, francezi, arabi sau africani, toti sint curiosi si preiau initiativa.
"Noi incepem orele la 8.10 si le terminam la 15.50. Doar miercuri si vineri sint zile scurte si terminam la 12.30. Miercuri se considera ca este in mijlocul saptaminii si de aceea, trebuie sa ne mai si relaxam", a spus Andrei, elev in clasa a saptea la scoala Europeana.
La limba romana, programa e proasta: adica e aceeasi cu cea din Romania
Indiferent de sectiunea lingvistica exista discipline comune, iar profesorii din toate scolile europene se pun de acord asupra informatiilor care trebuie predate. "Facem geografia Europei. In principal facem proiecte, in clasa. Acum avem o harta pe care trebuie sa o coloram in functie de anii in care a intrat fiecare tara in Uniunea Europeana", a declarat Valentin, colegul lui Andrei.
La limba romana, programa este aceeasi cu a elevilor din Romania. "Noi nu avem precedent aici, insa trebuie sa ne adaptam la modelele psihologice si la mentalitatea diferita. Din pacate, programa nu este in functie de nevoi", a spus Carmen Herin, profesoara de limba romana la scoala Europeana din Bruxelles, care spune ca ar avea nevoie de sprijinul Ministerului Educatiei pentru a modifica teme din programa scolara.
Daca absentezi la 10% din ore ramii repetent
Scoala Europeana este o institutie de invatamint fara catalog. Elevii sint evaluati continuu, iar notele sint confidentiale. "De patru ori pe an parintii primesc cite un raport detaliat, descriptiv despre evolutia noastra. Inclusiv despre absente sau chiar de cite ori am intirziat", a spus Andrei. Nu poate fi vorba despre absenteism. De fiecare data cind elevul lipseste de la scoala parintele este intrebat. Se fac chiar si anchete. "Daca absentezi la 10% dintre ore, repeti anul", explica Andrei.
Cit despre note, doar la matematica a avut 32 de notari semestrul trecut. "La fiecare disciplina primim foarte multe note. Practic aproape fiecare tema este notata", a mai povestit Andrei.
Elevul spune ca nici nu poate fi vorba sa mai sari din cind in cind peste o tema. "Daca nu-ti faci tema, indiferent de motiv, primesti nota zero. Daca nu stii sa ti-o faci, profesorul iti explica. Tu poti sa o faci sau nu din nou. Ei nu te obliga. Nu ar fi corect fata de ceilalti colegi sa fii notat pentru tema facuta a doua oara", a completat Valentin.
Notele de 10 se dau foarte rar
Nota maxima, adica 10, se obtine foarte greu. "Se merge pe ideea ca un elev nu poate fi extraordinar la absolut toate disciplinele. De exemplu, in trei ani de zile, fiica mea a luat doua sau trei note maxime", a declarat Mariana Cosac, functionar in cadrul Parlamentului European.
De la o ora la alta copiii au colegi noi, in functie de optiunile pe care le fac in ceea ce priveste disciplinele, dar si numarul de ore pe care il studiaza la un anumit obiect.
"Noi doar ne asteptam elevii. Acesta este cabinetul de limba romana. Are doar patru bancute pentru ca si elevii sint putini. Abia ne-am mutat si trebuie acum sa il amenajam. Am cerut copiilor nostri sa aduca postere si obiecte din Romania", a spus Carmen Herin, subliniind ca fiecare profesor are cabinetul sau, elevii fiind cei care in timpul pauzei se deplaseaza de la un dascal la altul.
La Bac se dau cinci probe orale si cinci probe scrise
Scolile Europene functioneaza in baza unei conventii si cuprind invatamint prescolar, primar – 5 clase si secundar – 7 clase. Studiile sint finalizate cu diploma de bacalaureat european.
Alexandru Serpe este elev in clasa a saptea secundara la Scoala Europeana din Bruxelles si va sustine in acest an bacalaureatul. "Voi avea cinci probe orale si cinci probe scrise. Se va desfasura pe parcursul lunii iunie, anul viitor si reprezinta verificarea cunostintelor din ultimii doi ani de studiu", a spus Alexandru.
Elevul subliniaza ca lucrarile nu vor fi securizate, iar profesorul de la clasa va fi unul dintre corectori. Cu toate acestea, nu se poate vorbi de suspiciuni de frauda. Anul trecut, de pilda, bancile pentru examen au fost asezate in imensa sala de sport, in asa fel incit elevii sa nu fie tentati sa se inspire unul de la celalalt. "Examenul de la matematica va avea patru ore, iar problemele sint concepute in asa maniera incit sa se refere la partea aplicativa a materiei. Subiectele sint unice in toata Europa", a mai spus Alexandru.
Elevii bursieri din mediul rural au vizitat scoala SF
Copiii invata la scolile europene atit cit parintii lor sunt angajati ai institutiilor europene. In limita locurilor ramase libere, pot fi acceptati si elevi ai caror parinti nu sint functionari europeni. Pentru acesti elevi, trebuie sa se plateasca taxe anuale de aproximativ 10 mii de euro.
Exceptie la aceste costuri fac si copiii companiilor multinationale care au acorduri cu aceste scoli si cu Uniunea Europeana. Acestia beneficiaza de anumite reduceri.
In afara de cele 4 scoli europene de la Bruxelles, in Europa mai functioneaza astfel de unitati de invatamint in Germania – la Frankfurt, Karlsruhe si Munchen, doua in Luxemburg, in Alicante – Spania sau la Bergen – Olanda. Copiii functionarilor din Marea Britanie din Culham, precum si cei din Italia, din Varese, pot beneficia de asemenea de educatia promovata de dascalii de la Scoala Europeana.
Elevii de clasa a XII-a, precum si o parte a cadrelor didactice implicate in proiectul Proruralis au vizitat saptamina trecuta, la invitatia europarlamentarului Mihaela Popa, Scoala Europeana Bruxelles I, cea mai veche din Europa. Noul sistem de invatamint a atras atentia dascalilor mai ales prin diversitate, precum si prin modalitatea de predare.
"Este scoala unei Europe mobile, o scoala a viitorului european", a spus eurodeputatul Mihaela Popa, care considera ca nu este o viziune prea fantezista ca in timp un astfel de sistem de invatamint sa fie aplicat si la Iasi.
