Eurotrip
mesterescu

sambata, 01.11.2014

Crescatorii de animale, in faliment. Un kilogram de porc viu, la pretul unui pachet de tigari

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +
    Taranii au luat cu asalt tirgurile din judet pentru a-si vinda animalele, de teama ca nu vor avea cu sa le hraneasca pe timpul iernii. Din cauza cererii mari, munca taranilor de un an de zile a ajuns bataie de joc, pentru marii procesatori de carne. Un porc de 100 de kilograme se vinde sub 3 milioane de lei. Presedintele Asociatiei crescatorilor de animale din Focsani acuza procesatorii de lacomie. Crescatorii cer protectia statului si vor sa se mareasca valoarea subventiei.
    Animalele din tirguri au ajuns la pret de nimic din cauza secetei din acest an. Un porc de o suta de kilograme este vindut cu apoape 3 milioane de lei, ceea ce inseamna un pic mai mult decit salariul minim pe economie. Cu toate ca in abatoarele autorizate pretul este mai mare, taranii prefera sa le vinda in tirguri pentru ca primesc banii imediat. La unele abatoare, crescatorii de animale sint platiti chiar si dupa trei luni. Situatia nemultumeste atit marii crescatori, dar si pe tarani. "A fost greu cu mincarea, unii le-au taiat, dar au mai ramas animale in gospodarii. Nu s-a redus numarul efectivelor foarte mult. Solutia pentru rezolvarea acestor probleme este sa se predea animalele la unitatile autorizate. Facem eforturi sa infiintam cercuri locale in cadrul asociatiei crescatorilor de animale, care sa functioneze ca un sindicat si sa protejeze interesele crescatoriilor de animale", ne-a declarat Dragos Dumitrescu, presedintele Asociatiei crescatorilor de animale.
    Abatoarele din judet ofera preturi intre 30 si 40 de mii pe kilogram pentru porcii care cintaresc intre 90 - 110 kilograme. Pentru cei de peste 110 kilograme se ofera chiar si 25 de mii de lei pe kilogram. La valoarea stabilita se calculeaza si un procent intre 3-10%, scazamint din cantitatea de carne cintarita. "Problema la aceste abatoare nu este pretul, ci faptul ca se primesc banii chiar si dupa trei luni de asteptare. Chiar astazi a venit cineva de la Vrincioaia si s-a plins de acest lucru. Pentru preturile care se ofera exista doua explicatii, ori procesatorul este lacom ori nu-si permite sa ofere preturi mai mari pentru ca are un profit mic", ne-a mai spus presedintele Asociatiei crescatorilor de animale.
    Subventii aproape inexistente
    Pentru un porc cu greutatea cuprinsa intre 90 si 110 kilograme, taranii primesc o subventie de 7000 de lei pe kilogram. Ceea ce inseamna ca, la un porc de 3 milioane de lei, 700 de mii sint suportate de catre stat. Crescatorii spun ca suma este extrem de mica, stiut fiind faptul ca pentru un kilogram de carne de porc viu se consuma 6 - 7 kilograme de porumb, adica aproximativ 50 de mii de lei. Crescatorii de porci vor ca statul sa dubleze subventia pentru porcul in viu la 9.000 de lei pe kilogram si sa plateasca banii in maximum o luna de la depunerea documentelor.
    Situatia nu este mai roza nici pentru crescatorii de bovine care primesc de la stat o subventie de numai 4000 de lei pe kilogram. In plus, ca sa primeasca acesti bani, bovinele trebuie sa fie sacrificate in abatoare specializate si sa cintareasca mai mult de o suta de kilograme. "Avem solicitari din partea persoanelor fizice. Stiu ca foarte multi erau nemultumiti in perioada de primavara-iarna cind venea foarte multa carne din alte tari si pretul era intre 25 - 30 de mi de lei. Noi oferim la porc intre 30 si 34 de mii de lei si avem un scazamint de 3%. Banii ii dam la mica intelegere. In medie, primim de la tarani 10 porci pe saptamina. Pentru noi este profitabil, pentru ca procesam carnea si vindem preparatele", ne-a declarat Vasile Bordea, directorul unei societatii de profil.
    In judet exista 11 abatoare si 10 societati care se ocupa de cresterea porcilor. Exista societati care si-au dezvoltat intregul lant tehnologic si comercializeaza preparate din carne, iar profiturile acestora sint considerabile. Altii se pling ca afacerile le merg prost. "Sa stiti ca pentru noi nu prea merge afacerea. Vine foarte multa carne de la import care este mai ieftina. Este foarte greu. Noua ni s-au cerut foarte multe investitii si nu avem cum sa ne recuperam banii", ne-a declarat Dumitra Stefan, patroana unui abator din Martinesti.
    Munca taranilor, vinduta la suprapret
    Nemultumirea taranilor se accentueaza cind vad ca munca lor ajunge in galantarele magazinelor alimentare cu preturi care le taie si lor rasuflarea. Seceta din ultimii ani a produs si un fenomen destul de cunoscut pentru crescatorii de animale. In momentul in care furajele sint scumpe, pretul animalelor scade. Micii producatori trebuie sa jongleze in aceasta situatie intre cresterea animalelor si cultivarea cerealelor. De multe ori, in ambele impostaze, fara o tehnologie adecvata si subventii pe masura, taranii nu fac altceva decit sa practice agricultura de subxistenta, in care profitul este aproape de zero. (Anca GIRNEATA)
    Comentarii Facebook

    Ultima ora

    editorial

    Clopotul lui Gino şi şandramaua lui Burleanu

    Nicolae GRECU

    Clopotul lui Gino şi şandramaua lui Burleanu

    Este imposibil ca schimbările de sistem competiţional dorite de sfincşii de la cluburi să nu se propage în toată structura fotbalistică.

    Filmuletul zilei

    opinii

    Neamţu’, aia bună sau Chinezu’?

    Briscan ZARA

    Neamţu’, aia bună sau Chinezu’?

    Cu cât încerci să cuprinzi o sferă cât mai largă de înţelegere, cu atât claritatea şi mesajul se diluează, dispar, îşi pierd din tărie şi penetrare. Rişti astfel să devii atât de general şi ambiguu, încât ajungi, fie să transmiţi mai multe mesaje într-unul singur care să creeze confuzie, fie să nu transmiţi nimic şi să nu fii înţeles de nimeni.

    România în UE (II)

    Sorin CUCERAI

    România în UE (II)

    Continui prezentarea de săptămâna trecută. Doar cifre. Ca să înţelegem unde suntem.

    Un show ne-a afrimizat. Şi Halloween

    Dana ȚABREA

    Un show ne-a afrimizat. Şi Halloween

    Nostalgia comunismului la români este o variantă a nostalgiei originilor. Implicaţiile simbolice ale scenariului mai au în vedere mitul lui Dracula, cu suprapunerea figurii lui Vlad ţepeş, ca şi a lui Nicolae Ceauşescu peste imaginea vampirului.

    Propunerea redactorului sef

    Robert Turcescu nu trebuie să iasă aşa din scenă

    Toni HRITAC

    Robert Turcescu nu trebuie să iasă aşa din scenă

    Ar trebui să calculeze ravagiile făcute în breaslă şi să încerce o cât de câtă “acoperire” a acestora. Trebuie să meargă cu mărturisirile până la capăt.

    Caricatura zilei

    Cocoş la DNA

     

    Editia PDF

    Intrebarea zilei

    Mergeţi la alegerile prezidenţiale?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2013 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.