Cum asteapta autoritatile cutremurul?

Autoritatile judetului Vrancea asteapta cutremurul prognozat de seismologii Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pam?ntului cu doua ambulante specializate si cinci medici ambulantieri. Focsanii, un oras de 100.000 de locuitori, situat pe o harta a intensitatii seismice la nivelul cel mai ridicat (VIII), poate avea, la un cutremur de peste 7 grade, zeci de imobile la pam?nt. ?n fata unei asemenea catastrofe, ce ar genera zeci de morti si sute de raniti, mijloacele de care dipune Inspectoratul Judetean pentru Situatii de Urgenta Vrancea s?nt departe de a fi suficiente. Istoria trista din timpul inundatiilor din luna iulie, cind au murit 16 oameni, risca sa se repete si sa asistam neputinciosi la gemetele celor care vor fi sub ruinele blocurilor dar?mate. Persoana care se ocupa de aceste imobile, directorul Ion Costeanu din Consiliul Judetean, nu vrea sa comunice Ziarului de Vrancea situatia imobilelor subrede din judet. Reamintim ca, la cutremurul din 1940, centrul Panciului a fost sters de pe harta.
Conform statisticilor realizate de seismologii Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pam?ntului, ?n urma studierii cutremurelor din Vrancea ultimelor doua secole, rezulta ca, la fiecare 30-50 de ani, are loc un cutremur major care poate depasi, uneori, 7 grade pe scara Richter. ?n general, p?na la 7 grade pe scara Richter, cladirile sint proiectate sa reziste la miscarile seismice. Peste aceasta cifra, orice constructie este pusa ?n pericol si, ?n cazul blocurilor, caderea unui imobil poate antrena o reactie ?n lant, de tip domino. Acest cutremur despre care vorbesc seismologii rom?ni este urmarea fireasca a miscarii a doua placi tectonice care se ?nt?lnesc la aproximativ 100 km ad?ncime ?n zona Muntilor Vrancei. Asta face ca originea cutremurelor care zguduie sudul Rom?niei sa fie undeva ?n zona Vrancei, iar Focsanii sa fie unul dintre orasele cele mai afectate la un asemenea eveniment. Nici celelalte orase vr?ncene nu s?nt ocolite, potrivit datelor care ar trebui sa se regaseasca pe harta cu zonele de risc din judet. Dupa datele aflate la Institutul National de Cercetare-Dezvolatare pentru Fizica Pam?ntului, ?n anul 1802 a avut loc unul dintre cele mai mari cutremure din istoria Rom?niei, considerat la 7,9 grade. ?n acel an, bisericile voievodale din Soveja si Vizantea din Muntii Vrancei au fost distruse. Acelasi lucru s-a ?nt?mplat si la cutremurul din 1838. La cutremurul din 10 noiembrie 1940 (7,4 grade Richter), toate constructiile din caramida din orasul Panciu au fost distruse intr-un singur minut, inclusiv bisericile schiturilor Brazi si Sf?ntul Ioan, centrul urbei fiind facut una cu pamintul. Cutremurul din 4 martie 1977 a avut o magnitudine de 7,4 grade si a distrus mii de cladiri din Vrancea. Bilantul pe tara a fost de 1500 de victime. Urmatoarele doua seisme, din 30 august 1986 si 30 mai 1990 nu au depasit 7 grade, ceea ce a facut ca distrugerile sa nu fie de amploare. Aceste cutremure fac parte din sutele de cutremure care au loc periodic.
Din 2006 un cutremur major ar putea lovi Vrancea
Ca vrem sau nu, cutremurele fac parte din viata noastra. Ceea ce nu ?nteleg cei care monitorizeaza aceste probleme este ca un cutremur nu-l poti ?mpiedica sa se produca, dar ?i poti diminua pagubele materiale si proteja vietile oamenilor. Pentru vrinceni, avantajul situarii pe aceste falii euro-asiatice, unde cutremurul se produce la aproximativ 100 km ad?ncime, face ca, ?ntre momentul miscarii placilor si efectul devastator al undelor de soc sa existe circa 20-22 de secunde, timp suficient pentru a lua primele masuri. Aparatele de specialitate depisteaza cutremurul ?n momentul producerii si transmit semnalul simultan la mai multe centre din tara. Sistemul de avertizare seismica in timp real a fost inagurat in urma cu trei luni la Dispeceratul Seismologic din satul Plostina – comuna Vrincioaia. Noul sistem, o premiera europeana in domeniu, va avertiza automat obiectivele industriale si instalatiile de interes national cu risc major la cutremurele vrincene majore, sistem aflat in faza de implementare la utilizatori. Specialistii in seismologie spun ca acest sistem va putea salva de la moarte foarte multe vieti. De exemplu, numai la cutremurul din 4 martie 1977 s-au produs peste 40 incendii si au ars de vii 380 de oameni. Autoritatile spun ca acesta este o realizare stiintifica de exceptie cu aplicabilitate imediata ?n marirea gradului de siguranta ?n functionarea obiectivelor ce pot fi afectate de cutremure distrugatoare, oferind protectie a populatiei din toata tara. Numai ca mai e mult pina cind va putea fi folosita la adevarata capacitate. ?nca din timpul comunismului, specialistii de la Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pam?ntului au facut numeroase cercetari despre zonele de risc la un eventual cutremur si au ajuns la concluzii dezastruase, ce au circulat ?n sistem ?nchis pentru a nu crea panica. ?n primul r?nd, dupa 1970 s-au facut economii drastice la materialele de constructii, neglij?nd una din masurile elementare, aceea de a permite unei structuri sa reziste ?n timpul unui seism major. Specialistii au dovedit ca multe constructii muncitoresti, gen blocurile cu 10 etaje de pe b-dul Unirii, au fost ridicate fara sa se tina seama de faptul ca Focsanii se situeaza ?n zona cu activitate seismica cea mai ridicata din Rom?nia. ?n al doilea r?nd, mii de cladiri din cartierele muncitoresti au fost construite doar la c?tiva metri unul de celalalt. Exemplul cel mai elocvent este din nou ansamblul de blocuri de pe b-dul Unirii care s?nt prea apropiate si, la un eventual seism, s-ar atinge la nivelul superior si s-ar autodistruge.
Situatia institutiilor din Vrancea ?nainte de cutremur
Pentru a gestiona mai bine situatiile de criza ?n timpul inundatiilor, cutremurelor etc, Guvernul Nastase a emis mai multe Hotar?ri de Guvern ?n 2004: 2288/09.12.04; 1489/09.09.04; 1490/09.09.04; 1491/ 09.09.04; 1492/09.09.04. Acestea au creat si cadrul legal pentru functionarea unor comandamente centralizate. Pe baza acestor hotar?ri, la nivel judetean, s-a creat un Inspectorat pentru Situatii de Urgenta, care cuprinde Pompierii si Protectia Civila si care colaboreaza cu celelalte institutii ale statului: Crucea Rosie, spitalele. ?n timpul unei calamitati toate aceste institutii se subordoneaza si colaboreaza cu Comandamentul pentru Situatii de Urgenta, condus de prefect. Desi ar trebui sa existe un plan de masuri, acesta nu ne-a fost pus la dispozitie de autoritati.
Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta – „Exista un plan de interventii la situatii extreme. Dispunem ?n asemenea situatii de toate masinile de pompierii (c?te s?nt? – n.r.) si de trei masini pentru descarcerari, echipate cu tot ce este necesar pentru salvarea populatiei aflate ?n imobile. Tot personalul unitatii se prezinta la serviciu (numarul este secret? – n.r.)”, ne-a declarat lapidar purtatorul de cuv?nt al Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta Vrancea, colonelul Titi Dochia. Pentru a nu trage concluzii subiective despre felul ?n care s?nt pregatite institutiile din Vrancea pentru a ?nt?mpina un cutremur iminent si a acompania ?n acelasi timp afirmatiile sefului Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta, de situatia reala din institutii, vom reda starea acestora, din declaratiile pe care sefii acestor institutii ni le-au dat. Comentariile ram?n la latitudinea cititorului:
Garnizoana Focsani
Surse informate din cadrul Armatei ne-au declarat ca ?n timpul calamitatilor exista un plan de interventii pentru situatii speciale. Aceste detasamente s?nt pregatite din timp pentru acest gen de interventii. Nu exista la Armata unitati mecanizate, ?nsa exista bucatarii mobile, adaposturi ?n corturi si mijloace de transport pentru persoane. Pe teren Armata colaboreaza cu ONG-urile. Interventia Armatei la inundatiile din 13-15 iulie a fost din acest punct de vedere exemplara.
Serviciul Judetean de Ambulanta Vrancea
Unul din serviciile cheie ale sistemului ?n cazul unei situatii de urgenta este Serviciul Judetean de Ambulanta. „?n Vrancea, din 64 de ambulante, 58 functioneaza, din care 44 trebuiau deja casate. Doar doua ambulante au echipament complet. S?ntem ?n insuficienta de personal la Centrul de Ambulanta si pentru Focsani exista doar cinci medici ambulantieri”, ne-a spus Nicolae Varasciuc, director SAJ Vrancea. Cit despre un elicopter, care le-ar putea usura misiunea medicilor, acesta este doar un vis frumos. Cit priveste barca pentru zonele potential inundate, poate ca, in loc sa doteze Protectia Civila, Marian Oprisan isi va mai cumpara o barca personala cu care sa intervina.
Crucea Rosie Rom?na, filiala Vrancea
„S?ntem pregatiti pentru aceste situatii. Avem rezerva de hrana si ?mbracaminte pentru 1000 de persoane. Dispunem si de doua ambulante specializate si trei medici generalisti. De asemenea, avem zeci de voluntari, din care, mai mult de jumatate, au urmat cursuri la Crucea Rosie si pot acorda primul ajutor. ?n caz de seism lucram ?n colaborare cu Inspectoratul de Situatii de Urgenta”, ne-a spus Carmen Stoica de la Crucea Rosie Vrancea.

Barajul de la Calimanesti
Cel mai mare baraj de pe teritoriul judetului Vrancea, acumularea de apa de la Calimanesti nu are un sistem de avertizare automat. Mecanicul de serviciu, care nu si-a declinat identitatea, ne-a declarat ca „nu exista vreun sistem de avertizare a populatiei din aval ?n cazul ca barajul cedeaza. Avertizam Protectia Civila. Eu asta stiu sa fac. Daca vreti sunati la Hidroelectrica Piatra-Neamt, ca de ei apartinem”. Deci, din ultima viitura care a inundat comunele din aval pe 13-14 mai si care s-a soldat cu mai multi morti, Hidroelectgrica nu a luat masuri de instalare a unui sistem de avertizare performant. La un cutremur care ar distruge barajul este posibil ca apa sa ajunga la Vadu-Rosca ?naintea fax-ului, ca mesajul din noaptea de 13 iulie. Cum cutremurele au loc, ?n general noaptea – atractia lunii etc. – vom culege din nou mortii de prin casele inundate.
Centrul de Transfuzii Sanguine
Un element vital ?n timpul unei situatii de urgenta este baza medico-sanitara. Pentru a salva c?t mai multi raniti este necesar sa existe cantitati suficiente de s?nge. Or, donatorii de s?nge s?nt din ce ?n ce mai putini. Situatia pe care ne-a descris-o directorul Centrului de Transfuzii Sanguine Vrancea este ?ngrijoratoare. „Rezerva de s?nge difera de la o zi la alta. P?na acum vreo doi ani aveam o rezerva suficienta. Acum situatia este dramatica, numarul donatorilor scaz?nd enorm. Ar trebui schimbata maniera donatiei si dezvoltat un sistem al donatorilor voluntari, nu doar acei donatori saraci, care dau s?nge pentru a-si muta saracia de azi pe m?ine. Pentru a avea o idee clara despre starea ?n care ne aflam, trebuie sa stiti ca, pentru populatia judetului nostru, avem nevoie de 16.000 de donatori anual. Am trecut bine de jumatatea anului si avem doar 3000 de donari, adica mai putin de jumatate din cantitatea necesara unei activitati normale. Ma adresez si pe aceasta cale celor care citesc jurnalul dumneavoastra, cer?ndu-le sa ?nteleaga ca, ?ntr-o zi, fiecare dintre noi poate avea nevoie de s?nge. Din acest motiv, a dona s?nge este un act de demnitate si civilizatie. Trebuie sa depasim epoca donatiilor pentru un bon de masa”, ne-a spus medicul Mioara Hanta.
Distrigaz Focsani
Pe timpul unui seism, un element care amplifica numarul victimelor este focul declantat de scurgerile de gaze. ?n tari unde seismele fac parte din decor, de exemplu Japonia, exista sisteme de avertizare si de deconectare automata a tuturor instalatiilor care pot mari numarul celor morti. De la directorul Distrigaz Focsani, Vasile Draghici, am aflat ca „nu exista un sistem automat de oprire a gazelor. ?nchiderea se face manual”. Acest lucru ne-a fost confirmat de directorul Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pam?ntului de la Magurele. „Am pus la punct un sistem complex pentru oprirea automata a gazelor la un eventual seism de mare magnitudine. Pentru aplicarea acestuia este nevoie de timp. ?n plus, acesta costa c?teva milioane de euro, deoarece sistemul implica instalarea unor elemente de decuplarea a gazului la toate scarile de bloc si la marii consumatori. Sistemul este unul performant, mai ales ca noi primim semnalul din Vrancea, ?n secunda imediat urmatoare producerii acestuia ?n ad?ncime si avem cele 20 de secunde, de dinaintea socului propriu-zis, care ne permit sa oprim gazul”, ne-a declarat seismologul Gheorghe Marmureanu. „Dispozitivul de ?nchidere rapida la soc seismic a unui robinet”, inventat de Dan Rau, seful Observatorului Seismologic din Timisoara, a fost medaliat cu aur la Salonul Inventiilor de la Iasi, din 2003 si este brevetat de OSIM. Prin conceptia sa, acest dispozitiv poate fi utilizat si ?n industria chimica si petrochimica pentru evitarea unor accidente ecologice ?n caz de seism. „60 la suta din pierderile de vieti omenesti si pagube materiale, la cutremure se produc din cauza exploziilor si incendiilor de la scurgerile de gaz. Acest dispozitiv se monteaza linga contorul de gaze si se declanseaza automat in momentul producerii undei seismice, oprind furnizarea gazului. Probabilitatea ca acesta sa nu functioneze este zero. In medie, un astfel de dispozitiv costa 200 de euro”, ne-a declarat inventatorul. Altfel spus, sistemul exista, specialistii au muncit sa-l puna la punct, dar nu exista banii necesari pentru ca acesta sa fie aplicat. ?n schimb, ?n urma incendiilor provocate de gaze la un cutremur se vor cheltui zeci de milioane pentru reconstructii.
Statia seismica de la Plostina – Vr?ncioaia
Asezata pe locul unde are loc, la 100 de km ad?ncime, contactul ?ntre placile care provoaca seismul, Statia seismica Plostina trimite semnalul unui cutremur direct la Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pam?ntului, lucru confirmat de directorul Institutului si de Ilie Ion, specialist din cadrul Statiei Seismice Plostina. Tin?nd cont ca primul oras lovit de unda seismica este Focsaniul, este de ne?nteles faptul ca, mai ?nt?i se afla la Bucuresti si dupa aceea iau cunostinta autoritatile din Focsani care se ocupa de situatii de urgenta. Cele 20 de secunde nu s?nt 2 ore, dar este un timp pretios pentru a lua primele masuri si a actiona.
Starea cladirilor la cutremur
Este marea necunoscuta a acestei ecuatii si o problema spinoasa. Doua zile am ?ncercat, ?n zadar, sa-l contactam pe directorul Directiei Tehnice din cadrul Consiliului Judetean Vrancea, Ion Costeanu. Nici pe telefonul fix, nici pe telefonul mobil nu a fost disponibil, de fiecare data ni s-a spus ca este ?n sedinta, lucreaza, este pe teren etc. Credem ca, ?n primul r?nd, este o lipsa de respect din partea unei persoane platite din banul public, persoana care este obligata sa dea informatii despre obiectul muncii sale. Cetatenii care doresc sa afle starea blocurilor ?n care locuiesc ?l pot contacta pe directorul Ion Costeanu la numarul de telefon 614 170 sau chiar pe telefonul sau mobil (0722511374) si, amanunt important, sa nu spuna ca telefoneaza din partea unui ziar. Ion Costeanu trebuie sa ?nvete ca, atunci c?nd ocupi o functie publica de raspundere ai, nu doar drepturi, ci si raspunderi fata de cetateni. Una dintre acestea este sa comunici opiniei publice, prin intermediul presei, starea imobilelor ?n care locuiesc. Dintr-un document emis de Serviciul de Investitii al Primariei Focsani din 2004 reiese ca „nu au fost alocate fonduri ?n vederea demararii lucrarilor de consolidare” in Focsani. Fara comentarii!
Inspectoratul Judetean ?n Constructii
Daca inginerul Ion Costeanu nu vrea sa comunice starea imobilelor focsanene, am obtinut c?teva informatii de la Inspectoratul ?n Constructii Vrancea, informatii care nu s?nt ?nsa complete. „?n urma Ordonantei 20/1994, privind punerea ?n siguranta a fondului de constructii existent, au fost expertizate o parte din imobilele orasului si s-a constatat ca doar Blocul Turn de la Sud avea risc seismic 1 (bulina rosie). Pentru aceasta s-au efectuat lucrari de consolidare si astazi nu mai avem imobile care sa intre ?n aceasta categorie. O problema o constituie interventiile pe care locuitorii orselor le fac la apartamentele ?n care locuiesc si care nu tin cont de structura de rezistenta a cladirii. Pe acestia ?i rugam sa o faca legal, prin obtinerea unui Certificat de Urbanism si a unei Autorizatii de constructie. ?n cazul unui seism, populatia nu trebuie sa se panicheze, sa se fereasca de obiectele care pot sa cada, sa opreasca gazele si foarte important, sa nu iasa ?n casa scarii sau ?n balcon”, ne-a spus Nicu Dragos, Inspectorul sef al Inspectoratului Judetean ?n Constructii Vrancea.
Cum asteapta autoritatile cutremurul:
Focsani: „Chiar va freaca grija de cutremur?! Nu am scapat de inundatii si dumneata ma ?ntrebi de cutremur. De unde sa stiu eu daca la noapte o sa cada un avion”, ne-a spus primarul Decebal Bacinschi, tr?ntindu-ne telefonul ?n nas, dupa care a revenit cu acelasi ton, adres?ndu-se de o maniera care nu-i face cinste. Asta este respectul pe care primarul Focsanilor, un oras de 100.000 de locuitori, ?l are fata de cetatenii care l-au ales pentru a doua oara in fruntea orasului. Dupa „dialogul” cu noi a comandat un articol ce a aparut a doua zi ?ntr-unul din jurnalele locale aservite pentru a arata „cum asteapta autoritatile cutremurul”. Daca nu vrea sa spuna presei cum asteapta Primaria Focsani un cutremur care se va produce, indiferent de cine este primar, dam numarul Primariei pentru a afla fiecare cum este pregatit orasul ?n fata unei asemenea situatii: 23 60 00. Si telefonul mobil al primarului, poate obtin un raspuns personal: 0722395417.
Panciu: „?n orasul Panciu, 90% din imobile au fost construite dupa cutremurul din 1977 si au fost prevazute pentru a rezista p?na la 9 grade pe scara Richter. Avem cinci blocuri care prezinta un oarecare risc, fiind ridicate ?ntre anii 1965-1970. Avantajul nostru este ca aceste imobile sint cu un singur etaj. Per ansamblu nu credem ca putem fi afectati la un seism de 7 grade. Doar locuintele vechi din paianta”, ne-a spus secretarul primariei Panciu, Fanica Munteanu.
Adjud: „Pe teritoriul municipiului nostru nu avem imobile care intra ?n zona de risc seismic 1 (bulina rosie, n.r.). La un eventual seism exista un Inspectorat de Situatii de Urgenta care va coordona activitatile”, ne-a spus viceprimarul orasului, Gelu Diaconu.
Marasesti: „Conform Ordonatei 20/1994, s-au verificat imobilele situate ?n fata Garii, imobile ridicate ?ntre 1975-1979. ?ntruc?t fondurile alocate au fost insuficiente nu s-au mai putut verifica si celelalte cladiri. La seismele de dupa 1990 nu s-au produs avarii importante la cladirile din oras”, ne-a spus Emilian Brasov, primarul Marasestiului.
Odobesti: „?n 1994 s-au expertizat cladirile din oras si s-au gasit doua imobile care prezentau ceva probleme. Este vorba despre Grupul Scolar Agricol si cladirea Primariei, imobile ce au fost consolidate ?ntre anii 2002-2004. Pentru ca avem multe cladiri vechi ?n oras vom derula ?n perioada imediat urmatoare un proiect de verificare a tuturor monumentelor istorice si a cladirilor reprezentative din Odobesti si ma g?ndesc la cartierul evreiesc si la c?teva case din Odobestii de altadata. Aceasta pentru a cunoaste situatia imobilelor la zi si pentru a le asigura”, ne-a declarat Daniel Nicolas, primarul Odobestilor.
Concluzii
Saracia bugetului ultimelor doua decenii a adus institutiile de mai sus la o situatie disperata. Una peste alta, se pare ca autoritatile s?nt completamente depasite si asteapta cutremurul cum au asteptat inundatiile. Daca pentru inundatii a existat doar o singura barca pentru evacuarea sinistratilor, la un cutremur, care ar provoca un numar mare de raniti grav, exista doar doua-trei ambulante specializate, c?teva pungi cu s?nge si trei masini pentru descarcerat, dintre care doua ?n Focsani. Fara sa inducem o stare de panica printre locuitorii oraselor vr?ncene, dorim sa aducem la cunostinta celor care se ocupa de aceste probleme ca, ?ntr-o zi, ne putem trezi cu blocurile peste noi si nu o sa aiba cine si cum sa ne scoata. Sa dea Dumnezeu sa nu se ?nt?mple asa ceva, desi toate datele de care dispunem arata contrariul. Doar timpul ne va spune daca am avut sau nu dreptate. (Valentin MUSCA)