Caută 
3 MIN
La o jumatate de an dupa ce Guvernul a declarat Marasestiul zona defavorizata, cel mai sarac oras din Vrancea ramine inca "Cenusareasa" judetului. Orgoliul administratiei publice judetene, nevoita sa coopereze cu un primar liberal, face ca investitorii sa nu se prea apropie de oras. Atunci cind vin, cei mai multi renunta dezamagiti de greutatile pe care le intimpina, suspect, in completarea documentatiei. Primarul Emilian Brasov declara ca nu intelege comportamentul celor de la centru. Betele in roate puse investitorilor care care nu plac "la judet" ar trebui dublate de semnale, mai mult sau mai putin subtile, asupra afaceristilor agreati. Cum nici asta nu se intimpla, orasul ramine intr-un stand-by din care pierde populatia activa, in mare majoritate in somaj.
Mai mult de 200 de firme intre care aproape zece cu profit, peste 2000 de someri, 700 de beneficiari ai Legii venitului minim garantat si 300 de femei care lucreaza in industria confectiilor. Cam la asta se reduce, cu exceptia administratiei, invatamintului si sistemului sanitar, activitatea unui oras ce numara impreuna cu satele componente aproape 14.000 de locuitori. In septembrie 2002, Marasestiul a fost declarat pentru trei ani zona defavorizata, printr-o hotarire a Guvernului. Orasul parea sa aiba deschisa perspectiva unui dezvoltari economice rapide, favorizata de asaltul investitorilor atrasi de facilitatile acordate. Afaceristii sint scutiti de impozitul pe profit, beneficiaza de 50% reducere din impozitul pe salariu daca angajeaza cel putin zece someri. Prin hotariri de Consiliu Local primesc gratuit terenul pe care vor ridica viitoarele fabrici si platesc un impozit cu 30% mai mic. "O serie de fonduri pot fi atrase prin proiecte. Cel care a infiintat societatea poate obtine pe aceasta perioada imprumuturi garantate de Guvern", spune primarul Emilian Brasov. Cu toate acestea, oamenii de afaceri sint inca prudenti, iar atunci cind vin, o parte semnificativa renunta. A fost cazul unui investitor din judetul Braila, unic distribuitor in Romania a produselor unei marci foarte cunoscute, care "nu a reusit" din noiembrie pina in ianuarie sa-si puna la punct documentatia. Desi inchiriase un spatiu de la Cooperatie si avea pregatite utilajele aduse din import, el a anuntat autoritatile ca se retrage din cursa cu birocratia diferitelor institutii.
Judetul tace
Cu exceptia citorva declaratii cu iz politic si a presiunilor mai mult sau mai putin nuantate pentru racolarea singurului primar de oras neinscris in PSD, autoritatile judetene nu se prea grabesc sa dea un semnal pentru Marasesti. Cel putin asta este impresia primarului Emilian Brasov, constient ca nu poate fi un rasfatat al fondurilor alocate de la "centru". Ceea ce ramine de neinteles este insa atitudinea capilor judetului, interesati de altfel de cresterea nivelului de trai conform principiilor unei guvernari social democrate. Lucrurile nu se misca insa la Marasesti si nu vin inca sa investeasca masiv nici oamenii apropiati puterii. Sa fie orgoliul si calculul politic mai importante decit interesele uneia dintre cele mai sarace comunitati din judet?
Cei peste 700 de beneficiari ai Legii venitului minim garantat, al caror numar este in crestere, au fost folositi pina acum de Primarie la curatenia de primavara, la infrumusetarea orasului, repararea citorva canalizari si plantarea de flori. "Sintem, dupa Focsani fireste, probabil orasul cel mai curat si mai plin de flori din judet", spune primarul Emilian Brasov. "Sarac si curat" este insa o zicala care nu se prea poarta, mai ales in economia de piata. (Ciprian BOBEICA, Mircea NISTOR)
