Nota de plata a inundatiilor

Autoritatile vrincene au intocmit o noua situatie in urma evaluarii pagubelor produse de inundatiile din 11 – 15 iulie in judetul Vrancea. Situatia intocmita de Prefectura Vrancea la data de 31 iulie este necesara pentru alocarea primelor fonduri guvernamentale pentru inlaturarea efectelor calamitatilor naturale produse in judetul nostru. In acest sens, Guvernul a alocat deja pentru reconstructia infrastructurii distruse suma de 450 de miliarde de lei vechi, suma insuficienta insa pentru acoperirea tuturor pagubelor produse de revarsarile de ape. Acesti bani vor fi distribuiti pentru realizarea unor lucrari urgente de refacere a infrastructurii grav afectate – drumuri judetene, drumuri comunale, poduri si podete – la propunerea Comitetului Judetean pentru Situatii de Urgenta Vrancea. Utilizarea celor 450 de miliarde de lei vechi se va face de catre Consiliul Judetean Vrancea, iar lista lucrarilor prioritare care se vor executa, precum si sumele alocate vor fi avizate de catre prefectul Ion Oprea, in calitatea sa de presedinte al Comitetului Judetean pentru Situatii de Urgenta Vrancea.
In urma evaluarilor efectuate de specialistii trimisi pe teren, la un numar de 4679 de locuinte, in Vrancea inundatiile au distrus – direct sau indirect – 1110 case si avariat total alte 1981 de locuinte. Sinistratii au inceput sa-si curete lucrurile de mil, dar asteapta cu sufletul la gura bani sau materiale de constructii pentru a nu-i prinde iarna sub cerul liber. Din 28 de institutii de invatamint evaluate, specialistii au constatat ca au fost afectate in proportie de 40% un numar de noua scoli – la Chiojdeni, Vulcaneasa, Nanesti, Vadu Rosca, Doaga, Mircestii Vechi, Radulesti si doua la Biliesti, dar si sase gradinite din Suraia, Biliesti, Nanesti, Vadu Rosca, Marasesti si Doaga. La capitolul infrastructura afectata sau distrusa de ape, situatia sta in felul urmator: toate drumurile nationale inchise in urma inundatiilor au fost redate circulatiei astfel: drumul european E85 si drumul national DN2D prin reparatii definitive iar drumurile nationale DN2M si DN2L prin solutii provizorii. Din 22 de drumuri judetene afectate, unul este inca inchis – DJ205M Naruja – Nistoresti – Herastrau – Nistoresti. Pe patru dintre drumurile judetene se circula anevoios sau cu restrictii: DJ204E Ciuslea – Doaga, DJ205D Naruja – Nereju, DJ205E Tulburea – Clipicesti si DJ204G Mircesti – Biliesti – Botirlau. Din 28 de drumuri comunale afectate, patru sint inchise, este vorba despre DC114 Andreiasu – Hotaru, DC94 Reghiu – Raiuti, DC112 Andreiasu – Ursoaia si DC172 Dumitresti – Motnau – Trestia. De asemenea, pe trei dintre drumurile comunale se circula anevoios si partial: DC8 Tanasoaia – Calimanesti, DC9 Tanasoaia – Costisa si DC10 Tanasoaia – Feldioara. Situatia, in ansamblu, a podurilor si a digurilor distruse este urmatoarea: 19 poduri avariate in zonele Dumbraveni (peste riul Rimna, la kilometrul 164), in zona Garoafa (peste riul Putna, la kilometrul 194^400), in zona Marasesti, in zona Adjud (peste riul Trotus, intre kilometrii 226 si 227), la Cosmesti, la Bolotesti, in zona Vidra (peste riul Putna, la kilometrul 33^860), la Valea Sarii, la Bisesti (peste riul Putna, la kilometrul 39^800), la Tulnici, la Panciu, la Straoane, la Racoasa, la Cimpuri, la Soveja, Mera, Reghiu, Andreiasu de Jos, la Odobesti (peste Milcov, la kilometrul 10^800). Inundatiile din 11 – 15 iulie au afectat si digurile, producind brese zece in acestea. Situatia intocmita de prefectura privind bresele din diguri se prezinta astfel: in incinta Suraia – Vadu Rosca – 3 brese, Calieni – Nanesti – 2 brese, Maicanesti – Rimniceni – 2 brese. Prin unele dintre acestea, la Vadu Rocsa si Nanesti, mai curge inca apa, dar se fac eforturi pentru refacerea provizorie.
Pagube de 370 de miliarde de lei in agricultura
Prefectura Vrancea a anuntat Guvernul ca a fost finalizat digul provizoriu in lungime de 200 de metri si un volum de 1135 de metri cubi pentru inchiderea bresei de pe malul drept al Siretului, concomitent cu realizarea fundatiei digului, situata in aval de comuna Suraia. De asemenea, au fost executate santuri pentru evacuarea apei baltite din dreptul breselor din digul aflat pe malul sting al riului Putna din zona localitatii Vadu Rosca. In ceea ce priveste culturile afectate de calamitati, dintr-un total de 24.627 de hectare afectate, peste 16 mii dintre acestea sint afectate peste 50%, iar 8221 hectare sint afectate in proportie de sub 50%. Valoarea estimata a pierderilor din agricultura se ridica la suma de 370 de miliarde de lei vechi. Cit priveste comunicatiile telefonice, toate liniile Romtelecom functioneaza, chiar daca in unele locatii s-au adoptat solutii provizorii si inca se lucreaza pentru restabilirea celor permanente. Oficial, alimentarea cu energie electrica este asigurata la nivelul tuturor localitatilor, implicit la nivelul celor afectate de inundatii. Cifre sumbre sint trecute si la situatia sanitar veterinara in zona localitatilor calamitate. Astfel, s-au inregistrat 43 de cabaline moarte si 14 disparute, 141 de bovine moarte si 305 disparute, 1450 de ovine si caprine si 1260 disparute, 540 de porcine moarte si 211 disparute si pasari moarte – 52.490. Au fost efectuate vaccinari de necesitate la 1634 de cabaline, 5381 de bovine si 17.507 ovine si caprine, fiind, totodata, finalizata actiunea de ecarisaj in zonele acoperite de ape. Procentul de animale vaccinate, in zonele inundate, este de 100%, iar pe intreg teritoriul judetului este de peste 60%. Desi autoritatile au inventariat bunurile distruse, nu s-a calculat valoarea totale a pierderilor din Vrancea. Potrivit purtatorului de cuvint al Prefecturii Vrancea, Catalin Dragulescu, in urmatoarele zile, in Comitetul pentru Situatii de Urgenta se va hotari care va fi prioritatea alocarii de fonduri guvernametale pentru reconstructie. In paralel, specialistii calculeaza pagubele exacte, care ar putea depasi 1000 de miliarde de lei, adica aproape 30 de milioane de euro, mult mai multe decit in Banat. (Sebastian OANCEA)
Pagube foarte mari si in paduri
Situatia pagubelor inregistrate de Directia Silvica Focsani se modifica de la o zi la alta, in functie de rezultatele primite din zonele in care pina acum nu se putea ajunge. Potrivit unor noi evaluari, inundatiile au distrus 24 de baraje, cele mai multe fiind la Dumitresti – 17, si Focsani – 5, precum si 200 de metri de imprejmuiri, la Soveja si Vidra. Inundatiile au produs pagube, desi mai putin insemnate, si la 397 de hectare de fond forestier, cele mai multe fiind in Adjud – 298 de hectare, si la 9 cladiri care apartin ocoalelor silvice, trei dintre acestea find in zona Vidra. Ploile au produs si 24 de alunecari de teren, cu pagube de 20 de milioane de lei. „Au fost afectate de inundatii pepiniere in valoare de peste 6 miliarde de lei si a fost luat de ape 4800 de metri cubi de material lemnos, de aproximativ 5 miliarde de lei. De asemenea, au fost afectate peste 80 de hectare de plantatii, in valoare de 1,5 miliarde de lei, 50 de hectare fiind in Focsani”, a completat „bilantul” Ion Ionita, purtatorul de cuvint al Directiei Silvice. O evaluare la acest moment arata ca prejudiciul descoperit pina acum se ridica la 45 de miliarde de lei, insa aceasta suma s-ar putea mari. (N. CRISTEA)
Firmele de constructii asteapta sa vina banii de la Guvern
Banii promisi de guvernanti pentru reconstructia judetului dupa inundatii vor fi mana cereasa pentru firmele de constructii din Vrancea si nu numai. Desi foarte multe case din judet au fost afectate de inundatii si de alunecari de teren, firmele de specialitate se pling de o scadere inexplicabila a vinzarilor la materiale de constructii. Pretul la principalele produse comercializate in magazinele si depozitele specializate au ramas aceleasi, insa vrincenii par ca nu se mai ingramadesc ca anii trecuti sa-si modernizeze casele sau sa-si construiasca noi anexe. Cei afectati de viituri nu au apelat inca la firmele de vinzari de materiale de constructii poate si din cauza faptului ca nu au primit inca ajutoarele financiare promise de autoritati si nici nu au reusit sa scoata tot namolul din gospodarii. Altii, care au avut case construite din paianta si chirpici, sint atit de saraci incit nici nu se pot gindi sa-si reconstruiasca singuri un acoperis sigur deasupra capului. „Preturile la materiale de constructii nu au crescut in urma inundatiilor. Vinzarile noastre chiar au scazut foarte mult in raport cu cele inregistrate in aceeasi perioada anul trecut, pot spune ca acum sint la jumatate din ce am vindut vara trecuta. Cred ca o cauza a acestei stari este scaderea puterii de cumparare a oamenilor. Noi nu am majorat preturile. De exemplu, un sac de patru kilograme de ciment costa la fel ca inainte, 25.000 de lei. Sper sa ne revenim in urmatoarea perioada”, ne-a spus Mihaela Stefan, gestionar la o firma de constructii. Cei care fac afaceri in domeniu spera sa le creasca vinzarile in august, dat fiind ca se intorc acasa „italienii”. De asemenea, multe firme de constructii asteapta sa vina banii pentru reconstructia judetului pentru a-si pune oamenii si utilajele la treaba. Deja, prin mediile avizate, se vorbeste de proptele politice pentru a primi contracte guvernamentale de refacere a caselor si infrastructurii. (I. CRETU)