REVOLTATOR

miercuri, 03 septembrie 2003, 23:00
6 MIN
 REVOLTATOR

Situatia disperata in care au ajuns asistentii personali ai persoanelor cu handicap grav din Vrancea pare ca nu nelinisteste pe nimeni. Cele peste 30 de miliarde de lei, reprezentind salariile restante din 2001, 2002 si 2003 ale acestor oameni nu a reprezentat si nu reprezinta o prioritate pe ordinea de zi a autoritatilor judetene. «Romaneste vorbind», pe potentatii zilei ii doare-n… „jeep” de nenorocitii Vrancei! Si nici macar acolo…
O statistica intocmita la nivelul Inspectiei Regionale Vrancea a scos la iveala o realitate de-a dreptul incredibila, mai ales in conditiile in care aspiram la integrarea europeana. Aproape 1500 de vrinceni, angajati ca asistenti personali ai persoanelor cu handicap grav din judetul nostru, au de primit salarii restante inca din 2001. Suma totala datorata de stat acestor oameni bate binisor peste 30 de miliarde de lei! In dreptul datoriilor primariilor catre acesti oameni sint trecute sume ce ar ingheta singele in vene oricui. Spre exemplu, cei 71 de asistenti personali din Adjud au de primit restante de 330,338 milioane lei din 2001, inca 738,458 milioane lei pentru 2002, iar pentru salariile de anul acesta primaria ar avea nevoie de 2,48 miliarde lei!
Nici Panciu nu sta mai bine, primaria fiind datoare cu 600 milioane lei pentru 2001, 377 milioane lei in 2002, iar in ce priveste anul in curs, s-au acumulat deja restante de 270 milioane lei. Cele 64 de primarii care si-au trimis situatia datoriilor Inspectiei Regionale au trecut, la capitolul „Observatii”, tot soiul de explicatii in cadrul carora apare, ca un lait-motiv, lipsa de fonduri. La Chiojdeni de exemplu, atit pe 2001, cit si pe 2002, s-a platit doar 50% din suma cuvenita asistentilor personali. Jumatate dintre acestia au fost trecuti in somaj, ca sa se aleaga totusi cu ceva bani atita timp cit obiectul muncii lor exista in continuare. Primaria din Ruginesti explica restantele din anii trecuti si neplata salariilor aferente acestui an prin faptul ca „bugetul de stat nu a asigurat intreaga suma pentru plata asistentilor personali, iar Consiliul Local nu a dispus de sumele necesare achitarii diferentelor”. Totodata, cei 20 de asistenti personali din Vrincioaia ar trebui sa se consoleze cu gindul ca golul din buzunare este justificabil: pentru 2003 primariei i s-au alocat doar 100 milioane lei pentru ei, suma insuficienta „din cauza diminuarii veniturilor proprii”, iar in anii anteriori nu li s-au dat lefurile integral „neavind suficiente fonduri”. Restantele celor 10 insotitori din Nanesti pe ultimii trei ani sar si ele de 300 milioane de lei pentru ca „in perioada 2001-2003 plata s-a realizat numai din sumele defalcate din TVA si din sumele defalcate pe impozitul pe venit repartizate de Consiliul Judetean Vrancea. Din veniturile proprii ale comunei nu s-a alocat nici o suma”.
In acelasi timp, asistentii personali din Odobesti ar face bine sa-si mute gindul de la leafa. Pe linga restantele de circa 450 de milioane lei din anii trecuti, primaria ar mai avea nevoie pentru plata in 2003 de 1,42 miliarde lei, „suma de care bugetul local nu dispune”. Ce sa mai zicem de Cimpuri, unde persoanele cu handicap grav „nu au asistenti personali. Beneficiaza de indemnizatie de insotitor un numar de 18 persoane cu handicap grav, masura luata din cauza lipsei de fonduri”, specifica primaria comunei la capitolul observatii, unde se pot vedea si restantele: peste 600 milioane lei. Si exemplele ar putea continua.
Explicatiile nu tin de foame
Explicatiile si justificarile cu care ies in fata primarii celor 64 de localitati vrincene nu incalzesc cu nimic existenta asistentilor personali. Atit ei, cit si primarii, regreta vremurile in care banii cu care erau platiti insotitorii veneau direct prin fostul Inspectorat Teritorial de Stat pentru Persoane cu Handicap. Trecerea asistentilor personali in organigramele primariilor, fara ca cineva sa mai duca si grija alocarii fondurilor necesare, n-a insemnat decit condamnarea la inca o suferinta a celor ce deja poarta o cruce prea greu de dus. Degeaba bat sarmanii drumul pina la primarie. Stiu ca pentru ei niciodata nu sint bani. In zadar isi varsa necazul in obrazul primarului, viceprimarului, secretarului, referentului social si oricui sta sa-i asculte. Nu primesc decit ridicari din umeri si promisiuni in care nu mai cred demult si care ii indeamna la blesteme. „Ar trebui sa traiasca si cei care trebuie sa ne plateasca, din nimicul pe care ni-l dau noua. Eu nu pot sa ma duc sa lucrez in alta parte pentru ca trebuie sa stau tot timpul linga baiat. Credeti ca eu am vrut sa-l vad paralizat? Asa a vrut Dumnezeu si cred ca sintem destul de nenorociti, ca sa nu ne mai nenoroceasca si astia care se fac ca ne platesc. Ce le pasa lor…”, a spus o asistenta personala, mama unui baiat ce nu se poate misca din pat.
In speranta ca poate cine stie, situatia se va schimba odata, le e teama sa-si dea numele ca nu cumva sa fie luati la ochi de mai marii ce le stabilesc lefurile si sa fie taiati de la portie. Inca le mai este teama, culmea, inca le este frica sa-si apere drepturile si sa strige dupa ele, la 13 ani de la o Revolutie care cica ne-a dus direct in democratie!
„De fiecare data promisiuni primim, bani nu”
Unii jenati de-a dreptul de imposibilitatea de a-si ajuta concetatenii, altii rutinati de acum in ale refuzurilor, primarii par si ei sa-si fi iesit din rabdari. „Avem asemenea restante pentru ca nu s-au dat bani in cuantumul necesar, doar procente. Solicitari am facut la Consiliul Judetean, de fiecare data promisiuni primim, dar bani nu. Sa vedem ce primim cu rectificarea asta de buget, dar ma indoiesc ca se va ajunge vreodata sa se acopere toate restantele astea. Oamenii vin mereu sa se plinga, sint persoane care nu-si pot cistiga altfel existenta, dar daca astea-s conditiile, ce sa facem?”, a spus Ion Dumitrescu, viceprimarul comunei Jitia, unde 20 de asistenti personali au de primit restante de 500 de milioane lei, fara sa le mai socotim si pe cele de anul acesta. Vasile Vatra, primarul Gugestiului, este de parere ca „singura solutie pentru acordarea restantelor este rectificarea bugetara. La primarie, pe plan local, nu exista solutii”. In acelasi timp, Stefan Moscu, primarul din Cirligele recunoaste ca „situatia acestor oameni (asistentilor personali – n.r.) este deosebit de delicata. Asteapta, doar, doar or primi ceva. S-au trecut aceste probleme pe plan local fara sa ni se aloce si fonduri, posibilitati financiare pentru plata asistentilor personali. Asteptam sa rezolvam problema cu ei, dar nu stiu cum. Banuiesc ca ne vor da bani la rectificare”. Si primarul din Cimpuri, Dumitru Vladescu, a declarat reporterilor nostri ca „oamenii acestia se descurca foarte greu. Nu am avut pina acum sesizari individuale, dar le este greu. Le-am explicat ca in situatia in care bugetul este cum este, va dati seama. Am vorbit la Consiliul Judetean, ni s-a promis ca ni se acopera restantele, la ultima discutie purtata cu Mircea Diaconu, a spus ca se rezolva la rectificare. Sa vedem”. De asemenea, Mircea Spinu, primarul din Homocea, este convins ca singura rezolvare „este sa ni se asigure sumele necesare de la bugetul de stat”.
„Tabelele au fost trimise la Prefectura si CJ”
Bianca Cercel, inspector sef la Inspectia Regionala Vrancea, a declarat ca situatia intocmita la nivelul institutiei pe care o conduce a fost comunicata si autoritatilor, care ar trebui sa gaseasca solutii de rezolvare. „Tabelele au fost trimise la Prefectura si Consiliul Judetean. Asistentii personali trebuie sa primeasca un salariu minim pe economie si in putine localitati le-au fost platiti banii integral. Am inteles ca exista un ordin al ANPH sa se faca revizuirea, sa se suplimenteze bugetul asa incit pina la sfirsitul acestui an asistentii personali sa-si primeasca banii. Sa vedem ce se va intimpla la rectificarea bugetara”, a spus Bianca Cercel.
Asadar, asistentii personali trebuie sa-si mai tiriie saracia pina la sfirsitul lunii septembrie sau inceputul lunii octombrie, asteptind miraculoasa rectificare bugetara. Iar daca nici atunci minunea nu se va intimpla, nu le ramine decit sa spere ca-si vor primi banii in preajma alegerilor. Bine-nteles, contra unui vot. (Laura BREANA)

Comentarii