Sute de hectare nearate in tot judetul

Desi beneficiaza de ajutorul statului, care asigura subventia pentru motorina si a promis ajutor financiar pentru fiecare hectar de teren cultivat, agricultorii nu se grabesc sa-si are suprafetele de teren.
Totusi, producatorii din judet si-au planificat modul in care vor fi structurate culturile din acest an, datele transmise la Directia Generala pentru Agricultura si Industrie Alimentara (DGAIA) scotind la iveala faptul ca sint preferate culturile de porumb, floarea soarelui, sfecla de zahar si legume, in detrimentul cerealelor.
"Strategia si structura culturilor de primavara are in vedere optiunile producatorilor agricoli, care nu se inscriu in toate cazurile in obiectivul major de crestere a productiei si punere in valoare a potentialului agricol al judetului", a declarat directorul general al DGAIA, Dumitru Buturca.
Pentru aceasta primavara s-au planificat culturi pe o suprafata totala de 203.607 hectare, din care 29738 hectare in sectorul de stat, 168.018 hectare in sectorul privat si restul in sectorul public. In toamna s-au insamintat cu griu, orz si orzoaica 74.767 hectare, ceea ce reprezinta 26% din suprafata arabila a judetului, fata de un optim de 35%. Din acest motiv s-a ajuns la cresterea suprafetelor alocate pentru porumb boabe la 124.033 hectare, din care cea mai mare suprafata apartine sectorului privat, agricultorii particulari preferind sa-si umple hambarele cu porumbul necesar hranei animalelor din gospodarie.
Aceasta "strategie" a dus la reducerea suprafetelor ce ar fi trebuit cultivate cu leguminoase boabe, care sint culturi valoroase. In schimb, in structura culturilor de primavara sint alocate suprafete mari pentru culturile de floarea soarelui si sfecla de zahar (38125 ha, respectiv 2878 ha), ale caror produse constituie materii prime pentru unitatile de industrializare din judet, respectiv SC Prutul si SC Zaharul Liesti.
Alte culturi programate pentru aceasta primavara sint in special cele destinate valorificarii in stare proaspata pe piata taraneasca, cum ar fi legumele in cimp si solarii – 9035 ha, pepeni – 6826 ha si fasole boabe – 2197 ha. "Aceste culturi au adus venituri mari producatorilor agricoli in anii precedenti, fapt care a determinat cresterea suprafetelor destinate acestor produse si pentru acest an", a declarat directorul Buturca.
Terenurile sint nelucrate, desi taranii primesc motorina pentru araturi
In ciuda faptului ca timpul a fost favorabil realizarii lucrarilor de araturi in cimp, aproximativ 33.000 de hectare sint inca nelucrate. In plus, agricultorii beneficiaza si de ajutorul statului constind in bonuri de motorina. "Sint conditii pentru terminarea lucrarilor de arat, pentru ca s-au distribuit bonurile valorice de motorina la toate localitatile din judet si la societatile comerciale foste IAS-uri. Valoarea bonurilor distribuite este de 31 miliarde de lei, ceea ce permite achizitionarea a 2400-2500 tone de motorina", a spus directorul general al DGAIA.
Cu toate acestea, in unele localitati au ramas nearate sute de hectare. Este cazul comunelor Jorasti, Virlezi, Priponesti, Baneasa si Umbraresti dar si a orasului Beresti, care are inca de arat aproximativ 500 de hectare de teren. In unele localitati exista insa peste o mie de hectare ramase pirloaga: Cavadinesti, Smulti, Draguseni, Namoloasa si Liesti. Cea mai mare suprafata de teren nearat apartine producatorilor privati din Beresti-Meria, care mai au de lucrat 2400 hectare.
Astfel de restante au si societatile agricole de stat Horincea Beresti, Agroindustriala Dealul Bujorului si Rares Foltesti.
Directorul general al DGAIA ne-a declarat ca in fiecare an au ramas terenuri pirloaga, din diferite motive. La Namoloasa, spre exemplu, care acum are 1000 de hectare de teren nelucrat, aceasta situatie se intilneste din 1992 incoace.
"Astfel de terenuri ramin pirloaga fie din cauza faptului ca trenurile sint argiloase, fie proprietarii sint foarte virstnici si nu are cine sa-i ajute. Unele suprafete au fost date in trecut in arenda sau au fost inchiriate, dar oamenii au fost nemultumiti de rezultate si au renuntat sa mai dea altora in folosinta aceste terenuri", a spus directorul Dumitru Buturca. Acesta a adaugat ca unii proprietari de terenuri s-au mutat intre timp in alte judete si nu-si permit sa vina sa le lucreze. (Mirella AUR)