6,77, nota lui Nichita

Anul 2004 a fost pentru Gheorghe Nichita primul an in care a fost primarul Iasului. Chiar daca interimar in prima jumatate, Nichita a administrat al doilea oras din tara un an intreg. Investitii, transport in comun, ciini vagabonzi, asfaltari, mediu de afaceri sint citeva din domenii pe care primarul le-a gestionat. „Ziarul de Iasi” va prezinta cele mai importante activitati, cu plusurile si minusurile lor, comentate chiar cu seful orasului. Cu alte cuvinte, bilantul primarului Nichita pentru anul 2004. „A fost un an marcat de cele patru tururi de scrutin, dar unul pozitiv din toate punctele de vedere. In prima parte nu am putut aborda proiecte importante pentru ca nu am avut legitimitatea votului iesenilor, dar in partea a doua am inceput sa lucrez la o serie de proiecte foarte necesare”, a caracterizat Nichita anul 2004. „Ziarul de Iasi” a impartit toate activitatile gestionate de primar in 11 mari capitole, le-a caracterizat si notat pe fiecare. Media generala a primarului Gheorghe Nichita pe 2004 este 6,77.
1. Spatiile verzi si locurile de joaca: 6,5
Spatiile verzi nu par a fi fost considerate o prioritate pentru primar in anul 2004. Practic, seful municipalitatii s-a limitat pe tot parcursul anului sa intretina parcurile existente, neaducind nimic nou. Daca la spatiile verzi s-a continuat linia din anii trecuti, municipalitatea a schimbat cite ceva la locurile de recreere ale copiilor. In prima parte a anului trecut au fost modernizate o parte din locurile de joaca existente, municipalitatea realizind si citeva noi parcuri pentru copii. Majoritatea acestor investitii s-a realizat in prima parte a anului, cind primarul se pregatea de alegerile locale din iunie. Aproape toate investitiile din parcurile de joaca au incetat brusc dupa ce Nichita a fost ales primar. „Am reusit sa refacem si sa construim noi spatii de joaca pentru copii, multe realizate cu ajutorul societatii civile. Fata de ce s-a realizat anul trecut sint multumit, dar cred ca se putea mai mult. Agentii economici cu care am modernizat locurile de joaca in prima parte a anului nu au mai putut sa continue aceste investitii”, a afirmat Nichita. Acest domeniu a fost calificat de primar cu o nota intre 7 si 8.
2. Asfaltarile: 7
Considerate prioritare inainte de alegeri, asfaltarile din Iasi au scazut ca intensitate in ultima parte a anului. In primavara, cind zapada nici nu se topise complet, utilajele de la Citadin zbirniiau ca albinele, zi si noapte, indiferent de conditiile meteo. Dupa alegeri, insa, ritmul asfaltarilor a scazut foarte mult, Citadin cheltuind mare parte din fondurile alocate pentru asfaltari in 2004 pina in iulie. „Ziarul de Iasi” a scris la momentul respectiv de lentoarea care a afectat dupa alegeri activitatea de asfaltare. Daca in prima jumatate a anului angajatii municipalitatii turnau covoare asfaltice pe zone mai mari, din vara acestia s-au limitat la a plomba gaurile existente. Astfel, spre nemultumirea soferilor, pe majoritatea strazilor din oras in loc de gauri au aparut dimburi. La acelasi capitol al asfaltarilor, Primaria a demarat anul trecut si un program de refacere a drumurilor nationale ce traverseaza Iasul. Chiar daca refacerea DN 28 si DN 24 era finantata de la bugetul de stat, si lucrarile de aici au incetat dupa alegeri, fiind reluate in toamna. „S-a intirziat foarte mult pentru ca banii de la Guvern nu au venit la timp”, a explicat primarul. Acum, strazile sint circulabile, insa primarul a primit un bonus nesperat: in Iasi nu a nins aproape deloc. Astfel, angajatii municipalitatii nu au fost nevoiti sa arunce nisip si sare, ceea ce ar fi afectat considerabil calitatea strazilor. „Este un domeniu in care s-au vazut citeva imbunatatiri. Oamenii au muncit mult mai bine decit in alti ani, atit la deszapezire, cit si la asfaltare. Avem insa nevoie de utilaje mai performante pentru a realiza lucrari de calitate. In prima jumatate a anului am avut toate conditiile pentru a putea lucra, apoi a fost o criza de mixtura asfaltica, din cauza proiectelor Sapard, iar banii de la bugetul de stat au intirziat de multe ori”, a explicat Nichita, care a dat o nota de 8,5 angajatilor de la Citadin, fata de 5, la cit a evaluat primarul activitatea lor in 2003.
3. Transportul in comun: 5.5
Haosul din transportul in comun iesean a continuat si in 2004. In prima jumatate a anului, Nichita a preferat sa rezolve probleme punctuale, fara a ataca, insa, problemele de fond ale acestui sector. Troleibuze vechi, care scirtiie din toate incheieturile si incurca circulatia, tramvaie second-hand, infrastructura la pamint si microbuze neincapatoare, asa ar putea fi descris transportul in comun din Iasi. Cel putin in primele 8-9 luni ale anului nu s-a observat nici o schimbare in transportul in comun din Iasi. Mult trimbitatul plan de transport, avansat de primar inca din campania electorala, nu a fost pus inca pus in practica. Aprobat in Consiliul Local inca de la inceputul lunii octombrie, pina la sfirsitul anului nu s-a realizat mai nimic. Traseele nu s-au schimbat, procedurile de achizitionare a celor 50 de autobuze noi sint abia la inceput, unificarea tuturor operatorilor sub palaria RATP intirzie sa apara, la fel si biletele unice. Nu se stie ce se va intimpla nici cu licitatia pentru refacerea a 30% din sine. Cele doua firme participante au cerut preturi uriase. Societatile din subordinea Primariei se confrunta cu mari probleme, mai ales in ceea ce priveste nivelul datoriilor la stat, numai Autobuzul inregistrind datorii de aproape 100 miliarde lei. De altfel, conducerea acestei societati a fost schimbata, anul trecut, dar fara nici un folos. Nu a fost decit o schimbare de directori, reformele intirziind sa apara. In 2004 au fost luate si citeva masuri pozitive, dar care nu au insemnat practic, decit o revenire la normalitate. Astfel, anul trecut microbuzele Iveco au fost preluate de RATP, direct de la dealer, economisindu-se aproape 500 de euro de masina prin eliminarea intermediarului, Bursa Moldovei. Tot de anul trecut, in afara de RATP, si Autobuzul a inceput sa primeasca subventii de la bugetul local, iar pensionarii de peste 65 de ani au primit gratuitate si pe microbuze. „Este un sector dificil, cu foarte multe probleme, care necesita investitii masive. Ca toate unitatile din subordinea Primariei, si societatile de transport s-au invatat sa traiasca numai din subventii. Din 2005 vom studia posibilitatea de a introduce in pretul biletului o cota pentru cheltuielile de capital ale societatii, in asa fel incit, in timp, sa se reduca mult costurile”, a adaugat Nichita. Intre 5 si 6 a catalogat primarul transportul in comun. Anul marilor schimbari in transport ar putea fi 2005. Primarul a demarat deja actiunea de achizitionare a 50 de autobuze nou-noute. In schimb, planul de unificare a tuturor operatorilor de transport sub o singura palarie nu este inca destul de clar si nu se stie ce impact real va avea asupra iesenilor.
4. Termoficarea: 6.5
Sectorul termoficarii s-a bucurat de o atentie deosebita din partea primarului, mai ales din cauza problemelor aparute. Dincolo de importanta deosebita pe care o are uzina din Zona Industriala, fiind unitatea din subordinea CL cu cel mai mare numar de angajati, peste 1.800, CET s-a confruntat anul trecut cu probleme de toate genurile. La mijlocul anului, directorul general de atunci, Ion Mihai, a fost implicat intr-un scandal de mita, fiind chiar retinut de PNA. Nici achizitiile de combustibil ale societatii nu au fost ferite de controverse. Astfel, CET foloseste pentru incalzirea iesenilor din acest an carbune de 79,5 pe tona, fata de sub 60 cu un an in urma, pret considerat de multi specialisti ca fiind enorm. O bila alba i-ar putea fi acordata primarului pentru ca s-a implicat in aceasta problema, reusind dupa o serie de negocieri cu firmele stabilite la Bucuresti, sa scada putin pretul platit de CET. Practic, insa, reducerea de 1 dolar pentru fiecare tona nu a insemnat decit o reducere a facturii cu 150.000 dolari, in conditiile in care valoarea contractului este de peste 12 milioane dolari. Nici in acest moment CET nu a scapat de problemele cauzate de furnizori, una din societati, Petlon Entreprises livrind pina la expirarea contractului doar 10% din cantitatea contractata. Societatea de termoficare a fost bintuita anul trecut si de fantomele din perioada in care activa ca o sucursala a Termoelectrica. Astfel, CET s-a trezit anul trecut cu o factura de aproape 1.000 miliarde lei, tinuta „sub pres” de sefii locali. Cel putin pe moment, CET a scapat de presiunea celor 1.000 de miliarde lei, totul depinzind de un plan de restructurare care trebuie prezentat la Guvern. Dincolo de aceste probleme, iesenii au putut simti pe propria piele efectele retelelor invechite si lipsa investitiilor din acest sector. Apa rece, la pret de apa calda, blocuri fara caldura din cauza subsolurilor inundate sint expresii invatate pe de rost de ieseni, mai ales la sfirsitul anului. Anul 2004 a insemnat pentru CET si demararea unor actiuni de redresare a sistemului. Una dintre acestea, strategia de modernizare a sistemului centralizat de termoficare, a stirnit vii dispute intre conducere si sindicate, ultimele speriate de posibilitatea renuntarii la CET II Holboca. Tot anul trecut a fost dat startul unui acord de prefinantare cu BERD, in valoare de 25 milioane euro. „Strategia ne va ajuta foarte mult in viitor, ne dam seama ce avem de facut. In plus, anul trecut a fost finalizata contorizarea blocurilor la caldura, iar in 2005 vom termina de contorizat si apa calda. Pentru tot ce s-a inceput in acest domeniu, cred ca merita nota 8”, a declarat Nichita.
5. Iluminat: 7
Iluminatul public din Iasi a fost marcat in 2004 de demararea licitatiei pentru concesionarea serviciului, vazuta de sefii municipalitatii ca unica solutie pentru modernizare. Strazile intunecate, care nu au deloc sistem de iluminat public, sau au o astfel de retea dar e lasata in paragina, vor disparea, sustin edilii, dupa concesionarea serviciului. Astfel, primarul a impartit Iasul in doua sectoare, fiecare urmind a fi concesionat catre o firma specializata. Licitatia pentru iluminat nu a fost insa finalizata, in 2004 stabilindu-se doar cistigatorul unuia din cele doua sectoare in care a fost impartit orasul. Afacerea de 12 milioane de euro nu a fost ferita de controverse, existind multe discutii referitoare la eligibilitatea unor societati interesate de iluminatul din Iasi. La un moment dat s-a discutat chiar de anumite legaturi intre viceprimarul Constantin Neculau, membru PRM, si actionariatul uneia din firmele participante la licitatie, din care face parte un fost senator al aceluiasi partid. In continuare Nichita trebuie sa fie foarte atent la modul in care se vor incheia contractele cu cele doua firme, pentru a feri iesenii de eventuale capcane in care au cazut locuitorii altor orase. Toti participantii de la concesionarea iluminatului din Iasi gestioneaza acest serviciu si in alte localitati, iar o parte din acestia au fost implicati in mai multe scandaluri. Un astfel de exemplu este Craiova, unde exista suspiciuni ca societatea care gestioneaza iluminatul public a prejudiciat bugetul local cu peste 2 milioane euro. Aceeasi societate se regaseste si printre participantii de la Iasi. Un alt exemplu ar fi Petrosaniul, unde, dupa concesionare, schimbatul unui bec a ajuns sa coste 1,6 milioane lei. „Pentru starea actuala a iluminatului public din Iasi nu se poate da alta nota decit 5. Pentru demararea concesionarii, insa, se poate acorda nota 9”, a spus primarul Nichita.
6. Ciini : 4
Ciinii vagabonzi si-au continuat nestingheriti „activitatea” si in 2004. Numarul acestora creste pe zi ce trece, neexistind nici un plan clar de rezolvare a situatiei. Problemele cauzate de acestia au fost pasate anul trecut de municipalitate in curtea unei asociatii de protectie a animalelor. In acelasi timp, patrupedele au invadat intreg orasul, punind stapinire pe el mai ales in cursul noptii. Zeci de ieseni ajung zilnic la spital agresati de ciinii vagabonzi, lucrurile scapind de sub control. Asociatia se apara, motivind ca nu a avut destul timp la dispozitie pentru a se observa efectele. „In problema ciinilor bijbiim inca in intuneric. Am dat dovada de curaj si intelegere in colaborarea cu asociatia Sf. Mucenic Trifon. Trebuie sa avem rabdare pentru ca nu pot aparea rezultate spectaculoase imediat. Pentru curaj, cred ca se poate acorda o nota de 7”, a afirmat Nichita.
7. Salubritate: 9
O preocupare a primarului a parut a fi curatenia orasului. La acest capitol nu sint prea multe lucruri de reprosat, strazile fiind curate si spalate cu sampon de toate felurile. Spre deosebire de anii trecuti, angajatii de la Salubris ajung mai des si in cartiere, activitatea lor fiind apreciata de primar cu o nota intre 9 si 10.
8. Paza si ordine: 6
Siguranta cetateanului lasa mult de dorit. Un domeniu deficitar, unde proiectele primarului au fost anuntate dar, cel putin anul trecut, au fost uitate. Unul dintre acestea, amplasarea unor camere de vederi in centrul orasului, a fost aminat pentru 2005, sustin sefii orasului. Nici de recensamintul cersetorilor, care te agreseaza aproape peste tot, nu s-a mai auzit nimic. Primarul a suplimentat numarul gardienilor pentru patrula, insa efectele au fost minime. Iasul a fost zguduit in 2004 de citeva crime iesite din comun. Poate cea mai oribila a fost cea din centrul orasului. Un tinar si-a violat si ucis propria sora in catacombele de la Cub. „Aici sint destule probleme. Speram ca dupa infiintarea politiei comunitare sa putem gestiona mai bine si aceasta problema”, a declarat Nichita, care a notat cu 6-7 siguranta ieseanului din 2004.
9. Mediul de afaceri: 9.5
Stimularea mediului de afaceri a fost o preocupare majora pentru primar in anul 2004. Acesta a aratat un sprijin puternic pentru marile investitii propuse pentru Iasi. Poate cea mai importanta investitie a primit unda verde la propunerea primarului la sfirsitul anului trecut. Proiectul de amenajare a spatiului din spatele Palatului a fost estimat la 50 milioane euro. O alta investitie spectaculoasa, care a primit suportul primarului, este si parcarea subterana dintre magazinul Moldova si Casa Patrata. Tot anul trecut s-a aprobat si ridicarea a mai multe supermarketuri in diverse zone ale orasului. „Am dat citeva semnale pozitive mediului de afaceri. Investitorii trebui sa stie ca primarul si Consiliul Local sustin investitiile daca sint in interesul iesenilor. Cu actiunile din acest an am dat semnale ca sintem deschisi la investitii, de aceea cred ca la acest capitol putem acorda nota 10”, a declarat primarul.
10. Asistenta sociala: 8
Un alt domeniu care s-a bucurat de atentia primarului in 2004 a fost asistenta sociala. Mai ales in campania electorala, primarul s-a dovedit a fi foarte grijuliu cu saracii orasului. Astfel, in 2004 au fost acordate peste 6.000 de ajutoare de urgenta, fata de aproximativ 600 cit se acordau anii trecuti. In plus, cu putin timp inainte de alegeri, municipalitatea a scazut virsta de la care pensionarii pot circula gratis pe mijloacele de transport in comun la 65 de ani. Ca o bila alba, anul trecut Primaria a demarat mai multe proiecte in colaborare cu ONG-urile si a fost infiintat primul adapost pentru copiii strazii. „Pentru asistenta sociala se poate acorda nota 10 sigur. In 2004 au fost acordate multe locuinte ANL si sociale, s-au asigurat conditii mai bune in caminele de batrini, iar numarul de anchete sociale este simtitor mai mare decit in anii trecuti”, a explicat Nichita.
11. Circulatie: 5,5
Singurele masuri luate de administratia locala pentru imbunatatirea traficului din Iasi au fost in 2004 semaforizarea unor intersectii, crearea citorva noi spatii de parcare si ridicarea masinilor parcate ilegal. Toate sint insa insuficiente pentru un oras mare, sufocat in orele de virf. Semaforizarea de la Fundatie a provocat initial mai multe probleme decit a rezolvat, iar parcarile parca au fost acolo dintotdeauna, aglomeratia din zonele respective existind in continuare. Nici ridicarea masinilor nu prea da roade, singura masina de tractat fiind insuficienta pentru a putea face vreo diferenta. Sefii municipalitatii au incercat sa rezolve problema prin realizarea unui studiu de eficientizare a circulatiei. Licitatia organizata de Primarie s-a soldat insa cu un esec, sumele cerute de firme depasind cu mult suma alocata de municipalitate. Acest domeniu a fost creditat de primarul Nichita cu o nota intre 5 si 6. (Felix GUZGA)