Bucurestiul nu are ochi pentru sanatatea iesenilor

Conducerea Casei de Asigurari Sociale de Sanatate (CASS) a fost cuprinsa de o adinca suparare in momentul in care bugetul acordat de Casa Nationala de Asigurari de Sanatate (CNAS) judetului Cluj a devenit cunoscut. Comparind cele cele doua cifre: Iasul – 1400 miliarde si Clujul – 1900 de miliarde, cei din conducerea CASS au ajuns la concluzia ca au fost pur si simplu luati de fraieri. "Este o bataie de joc din partea Casei Nationale de Asigurari de Sanatate", a declarat Adrian Butuca, presedintele Consiliului de Administratie al CASS, care a adaugat ca bugetele in Sanatate se acorda pe ochi frumosi, nu pe baza criteriilor precizate negru pe alb in Legea Asigurarilor de Sanatate. Discrepanta dintre bugetele acordate celor doua judete este mai mult decit evidenta. In timp ce judetul Iasi, care are o populatie de 830.000 de locuitori, a primit un buget de 1460 de miliarde, Clujul, cu doar 720.000 de asigurati, a fost gratulat de catre CNAS cu 500 de miliarde mai mult. Daca comparam cit cheltuie Iasul si Clujul cu pacientii din alte judete, ajungem la concluzia ca judetul nostru a fost, din nou, defavorizat. "Sistemul sanitar iesean – singurul centru medical de excelenta din Moldova – asigura servicii medicale pentru 5 milioane de suflete. Clujul are arondati mai putini asigurati din alte judete intrucit in Transilvania sint patru centre medicale universitare", a precizat presedintele CASS. Pe de alta parte, trebuie sa mai tinem cont si de faptul ca la Cluj, nivelul colectarilor la fondul de sanatate este mai mare decit cel de la Iasi si deci, fondul de redistribuire acordat de CNAS ar trebui sa fie mai mic decit cel acordat Iasului. "Legea asigurarilor ne da dreptate, totul ne da dreptate, mai putin CNAS. Daca Clujul a primit 1900 de miliarde lei, potrivit criteriilor, Iasul ar fi trebuit sa primeasca 2,1 – 2,2 miliarde lei", a mai spus Butuca, care intentioneaza ca, in numele CASS, sa inainteze saptamina viitoare un protest la CNAS. Concluzia la care a ajuns Adrian Butuca este aceea ca cel mai "tare" criteriu in acordarea bugetelor ramine influenta politica. "In timp ce Clujul a dat zece ministri si secretari de stat, Iasul nu se poate lauda cu prea mult la acest capitol. Pe de alta parte, reprezentantii iesenilor in Parlament nu s-au straduit prea mult sa aduca bani pentru sistemul sanitar din Iasi. Desi am avut multe promisiuni din partea oamenilor politici, acestea nu au fost respectate", a mai adaugat Butuca.
In acest an, sistemul sanitar iesean trebuie sa se "descurce" cu un buget mai mic cu 600 de miliarde lei decit cel necesar pentru o functionare normala. Unul dintre segmentele subfinantate sint unitatile spitalicesti. Acestea pot consuma lunar numai 84 de miliarde lei, in conditiile in care ar avea nevoie de 130 de miliarde lei. Situatia este la fel de proasta si in ceea ce priveste decontarea medicamentelor compensate si gratuite. Aceste simple cifre ascund o adevarata tragedie: inseamna ca iesenii, care asteapta ca in spitale sa fie mai bine, vor avea parte de servicii medicale din ce in ce mai proaste. Mincarea si cazarea in spitale vor fi la fel de proaste iar pacientii internati vor fi nevoiti sa-si plateasca aspirinele si analizele din propriul buzunar. Copiii bolnavi de SIDA nu vor primi tratamentul complet, ci vor fi amagiti doar cu un singur medicament, in loc de trei, asa cum s-a mai intimplat punctual. Iar transplantul de cord – exponent al medicinii de performanta – va deveni o simpla utopie. "Este clar ca va scadea calitatea serviciilor medicale, din cauza ca tot sistemul este subfinantat. Noi am fi avut nevoie de 2.000 de miliarde de lei doar ca sa subzistam, nu sa investim in medicina de performanta, in transplantul de rinichi sau de cord. Am negociat 1.560 de miliarde, si am primit doar 1.400", ne-a spus dr. Vasile Cepoi, directorul general al CASS Iasi, care a adaugat ca, de la an la an, sistemul sanitar pleaca la drum cu tinichele de coada, cu datorii acumulate in anul precedent. In prezent, datoriile acumulate de spitale si farmacii in primele luni ale anului au ajuns la 130 de miliarde lei, o suma egala cu bugetul CASS pentru o luna. "Noi scadem din bugetul acesta datoriile de anul trecut. Si, daca nu se va schimba legea, nu vom putea iesi din acest marasm", a precizat dr. Vasile Cepoi, care crede ca primul pas spre normalitate ar fi schimbarea legii asigurarilor si evident, respectarea ei de catre CNAS. Acesta ne-a demonstrat cu argumente solide ca Legea Asigurarilor de Sanatate incurajeaza ineficienta si imposibilitatea de a creste calitatea. De exemplu, bugetul unui spital este acordat in functie de doua criterii "istorice": numarul de zile de spitalizare si costul unei zile de spitalizare. La Iasi, ziua de spitalizare are un tarif cu 50% mai mic decit pe plan national, si nu pentru ca medicina ar fi mai ieftina, ci pentru ca a fost calculata in functie de niste valori din 1999, care au fost demult depasite. Practic, din start, toate spitalele iesene sint subfinantate. Daca spitalul ar scadea numarul de zile de spitalizare si si-ar imbunatati serviciile medicale oferite siguratilor, si-ar taia singur craca de sub picioare, pentru ca bugetul se acorda in functie de numarul de zile de spitalizare. Cu cit sint mai putine, cu atit este mai mic si bugetul. "Acest sistem permite ca cel care munceste prost si de mintuiala sa fie platit bine, iar cel care incearca sa faca performanta – sa fie platit prost", a mai spus dr. Vasile Cepoi. Solutiile nu sint chiar atit de complicate precum par: este necesara o noua lege a asigurarilor in baza careia bugetele spitalelor sa fie acordate nu pe criterii istorice, ci in functie de costurile reale ale serviciilor de sanatate. Iar CNAS trebuie sa acorde fiecarui judet un buget corect, cinstit, fara adausuri sau minusuri discriminatorii. (Alina TITEI)