Bursa spagilor de la UMF

Daca a da "dreptul" sau spaga este socotit, in Romania, un lucru oarecum firesc, o garantie a faptului ca primesti in schimb un "serviciu" de calitate, la Universitatea de Medicina si Farmacie "Gr. T. Popa" (UMF) Iasi, acesta a depasit de mult limitele oricarei normalitati. Spaga, la UMF, a devenit o institutie. Dimensiunile acesteia sint de-a dreptul socante, atunci cind in joc sint sute de studenti straini, cu buzunare de sute de ori mai pline decit cele ale romanilor. Daca romanii pun mina de la mina sa-i cumpere profesorului un whisky sau un parfum scump – pentru a-si "cumpara" ingaduinta acestuia la notare -, strainii isi cumpara promovarea cu zeci sau sute de dolari. Profesorii care iau spaga sint cunoscuti in lumea studentilor de la UMF. La fel de bine se cunosc si "tarifele" percepute de acestia. Cele mai mari "scoruri", spun studentii straini, sint cele de la disciplinele din anii I si II, ajungind chiar pina la 1.000 de dolari pentru un examen. Daca, in aceasta situatie, studentii mai si invata pentru a-si promova examenele cu 5,00 sau cu mai mult, cei cu multi bani pot termina facultatea si fara un minim efort intelectual: sa treci examenele fara sa inveti nimic – se poate, insa costa cam 5.000 de dolari anual, de persoana, aflam de la studentii straini.
Sistemul functioneaza de ani buni. Toate detaliile au fost puse la punct, pentru a diminua riscurile la minim. Puntea de legatura dintre studentii dispusi sa plateasca si profesorii dispusi sa ia o constituie intermediarii. Ei sint fie studenti care si-au cistigat increderea ambelor parti complice, fie absolventi care si-au facut din intermediere o a doua meserie, in schimbul a jumatate din suma. Au fost si situatii in care intermediarii nu s-au indurat sa le dea profesorilor spaga, lasindu-i si pe ei, si pe studenti cu buzele umflate; sau intermediari "zelosi" care s-au oferit sa "puna o vorba buna" la profesori incoruptibili. Daca ar fi nedrept sa se spuna ca toti profesorii pretind spaga, potrivit informatiilor de la studenti, peste o jumatate dintre ei nu se dau in laturi, ba chiar conditioneaza promovarea. Cu tot cu taxa de studii, intretinere si plata examenelor, un student ajunge sa cheltuiasca pina la 10.000 de dolari pe an. Costurile ajung comparabile sau chiar mai mari decit taxele de studii de la universitatile occidentale de prestigiu, ceea ce ii determina pe multi straini sa prefere Marea Britanie sau Franta – Romaniei. Faptul a fost remarcat si de ministrul plenipotentiar al Ambasadei Palestinei la Bucuresti, Mohamed Sereh, care avertiza, recent, asupra scaderii numarului de studenti arabi in Romania din cauza faptului ca se platesc "la negru" examenele. Scaderea numarului de studenti straini va fi afectata si de scandalul diplomelor false de la UMF Iasi, ale carui prime consecinte sint neincrederea cu care sint privite diplomele romanesti in strainatate.
Capii UMF spun ca in institutia lor nu se da spaga
Aflat la Iasi in urma cu trei saptamini cu ocazia Zilei Pamintului Palestinian, ministrul plenipotentiar al Ambasadei Palestinei la Bucuresti, Mohamed Sereh, avertiza asupra scaderii drastice din ultimii ani a numarului de studenti arabi in Romania. Principala cauza este, in viziunea acestuia, tocmai faptul ca studentii au nevoie de sume uriase de bani pentru a plati anumite examene: "Aceasta situatie nu poate fi evitata atit timp cit un student a cazut o data in capcana, platind primul examen", spunea acesta, sustinind ca, astfel, tinerii arabi prefera sa mearga sa studieze in Occident. Sistemul putred in care se trezesc studentii straini veniti sa se formeze in Romania, discutat asiduu de autoritati, mai ales dupa izbucnirea scandalului diplomelor false, este insa negat de conducerea Universitatii de Medicina si Farmacie "Gr.T. Popa". "Povesti!", a exclamat rectorul Universitatii de Medicina Iasi, prof.dr Carol Stanciu. El nu crede ca acest sistem al spagilor exista ca atare si ca, in plus, aceasta ar fi cauza scaderii numarului de studenti. Explicatia lui este cu totul alta: "Acum au si ei universitatile lor", spune prof.dr Carol Stanciu. In viziunea acestuia, daca un cadru didactic din UMF ar lua spaga de la studenti, acestia ar trebui sa-l deconspire: "De ce nu-i spun pe cei care iau, caci cei care iau n-ar mai fi profesori. Nu au de ce sa le fie frica", spune prof.dr Carol Stanciu. Spunind ca el nu a perceput niciodata un ban de la studenti, acesta a recunoscut, in cele din urma, ca "or mai fi si din astia", adica profesori care cer studentilor bani pentru a le acorda nota de trecere la examen. La rindul sau, prof.dr Cristian Dragomir, prorectorul cu relatiile internationale de la UMF, si-a exprimat si el scepticismul: "Personal, nu cred ca exista asa ceva. Aceasta este o acoperire a studentilor slabi. Noua din zece straini sint astfel. Ei pot cheltui pe cine stie ce banii, si spun apoi ca i-au dat pe examene. Cazuri izolate poate mai exista", spune prof.dr Cristian Dragomir. Dincolo de problema financiara pe care o constituie, scaderea numarului de studenti straini, dintr-o cauza sau alta, nu atrage dupa sine si o scadere a prestigiului universitatii? Raspunsul pare a fi pozitiv, intrucit, asa cum spune rectorul Carol Stanciu, studentii straini atunci cind termina facultatea si se intorc acasa pot fi foarte buni ambasadori. Prof.dr Cristian Dragomir, prorectorul cu relatiile internationale, nu crede insa ca prestigiul UMF are de suferit din aceasta cauza. "Noi am avut prestigiu si cind nu aveam deloc studenti straini; acestia au inceput sa vina abia in anii ’70 in Romania", spune acesta. Prorectorul Dumitru Buiuc crede ca, dimpotriva, prestigiul universitatii este in crestere, atit timp cit unii studenti straini din UMF au ajuns la Iasi transferindu-se de la universitati occidentale (din Italia, de exemplu). El neaga ca ar exista o scadere a numarului de studenti straini, spunind ca este vorba doar de o "mutatie" geografica, adica studentii vin acum din alte zone ale lumii decit cele din care veneau alta data. Studentii de altadata erau din zone precum Insulele Capului Verde, Costa Rica, Venezuela, Mozambic, etc. In momentul de fata, cei aproximativ 1.000 de studenti straini de la UMF Iasi (dintre care cei mai multi -700- la Facultatea de Medicina) sint din Israel, Egipt, Malaysia, Pakistan, Kuweit, Liban, Sudan, Siria, Emiratele Arabe, Cipru, Grecia, Palestina, SUA. Majoritatea studentilor straini, asa cum spune rectorul Carol Stanciu, o constituie grecii, iar cele mai promitatoare tari pentru viitorul UMF sint, in viziunea acestuia, India, Pakistan si Emiratele Arabe. De aici, conducerea UMF spera sa "recruteze" in urmatorii ani cit mai multi tineri, astfel incit strainii sa reprezinte cel putin ca si in acest moment, aproximativ 25% din numarul total al studentilor scolarizati.
Rectorul Stanciu crede ca-i va convinge pe straini sa urmeze medicina la UMF Iasi
Care este solutia pentru aceasta situatie, care, indiferent daca este sau nu recunoscuta de universitarii din UMF, poate crea in viitor probleme financiare foarte mari institutiei? Ce trebuie sa faca UMF pentru a atrage studenti straini? Parerile sint impartite in aceasta privinta chiar la nivelul conducerii. Astfel, prorectorul cu relatiile internationale, prof.dr Cristian Dragomir, crede ca un prim pas este acela al intaririi severitatii profesorilor: "Desigur ca scaderea numarului de studenti straini afecteaza universitatea din punct de vedere financiar; situatia nu este alarmanta, dar este o realitate pe care noi am sesizat-o. In linii mari, cred ca ceea ce ar trebui sa facem noi este sa fim si mai exigenti", spune prorectorul Dragomir. Acesta recunoaste ca, astfel, in prima faza, studentii vor fugi (ca urmare a exigentei), dar, pe termen lung, metoda ar putea da roade contribuind la cresterea renumelui institutiei. Pentru rectorul Carol Stanciu, solutia este de alta natura. El crede ca doar intarind relatiile cu anumite tari se poate sconta pe o crestere sau cel putin o mentinere a numarului de studenti straini. "Studentii nostri de-acum au venit in urma propagandei pe care au facut-o cei care au terminat medicina la Iasi inaintea lor", spune prof.dr Carol Stanciu. El crede ca un site al UMF pe Internet si preocuparea prorectorului cu relatiile internationale de a intensifica si largi sfera acordurilor cu anumite tari vor reusi sa-i convinga pe tinerii din strainatate sa vina la studii la universitatea ieseana. Nu in ultimul rind, rectorul Carol Stanciu spune ca va construi doua camine studentesti, in care studentii straini vor putea fi cazati la un pret mult mai mic decit cel pe care trebuie sa-l plateasca acum pentru chiria unui apartament in oras. "Imediat cum vin banii de la buget, vom incepe constructia unui camin modern chiar in cadrul Spitalului «Sfintul Spiridon», unde universitatea are un spatiu", a spus prof.dr Carol Stanciu. Ca un antidot la scaderea numarului de studenti este constructia unui camin crede si Kamel Earar, director al Centrului Cultural "Ierusalim" din Iasi, absolvent al Facultatii de Stomatologie: "Studentii straini nu sint ajutati de UMF. Daca ar beneficia de cazare in camin, lucrurile ar sta mult mai bine. Ar cheltui si mai putin, ar avea parte si de o viata studenteasca normala, de care sa se bucure alaturi de colegi. Pentru ca nu trebuie sa plateasca exemene si nu au nici cazare, studentii arabi prefera acum sa mearga la Chisinau", spune Kamel Earar.
Cele mai scumpe examene sint cele de Anatomie, care pot ajunge si la 1.000 de dolari
De ce mai vin la Iasi studentii straini daca ei trebuie sa se integreze aproape obligatoriu in acest sistem al spagilor? Aceasta este probabil o intrebare care se afla pe buzele oricarui profesor din UMF, dupa ce a negat in prealabil, cu vehementa, posibilitatea ca un cadru didactic sa ceara bani pentru un examen. Raspunsul studentilor este insa surprinzator de dezarmant pentru dascalii lor. "Nu am stiut ca poate exista asa ceva. Stiti, in primul an, multi dintre noi traiesc in stare de soc. Dupa aceea, ne obisnuim cu ideea si, vrem, nu vrem, putem, nu putem, trebuie sa dam bani pentru anumite examene", marturiseste un student sudanez la Medicina Generala de la sectia in limba engleza. Din cele 12 examene pe care studentii intervievati le-au avut in anul I, spun ca au platit cel putin jumatate din ele, in functie de seria in care au avut norocul sau nenorocul sa fie.
Primul si al doilea an de facultate sint cei mai grei pentru studentii straini care au descins in Iasi cu gindul de a invata cum se pot salva vieti omenesti. O data, pentru ca trebuie sa se acomodeze cu o lume cu totul diferita de cea in care vin, sa invete in limba romana si sa accepte ideea ca trebuie sa dea bani indiferent de stiinta de care dau dovada. In al doilea rind, pentru ca trebuie sa scoata din buzunar sume grase pentru anumite examene. Dupa cum au declarat toti interlocutorii, cele mai scumpe examene sint cele de Anatomie, materie care se face atit in anul I, cit si in II. Pentru acest examen, studentii numiti "valutari"
(denumire ce ascunde si o unda de ironie) spun ca trebuie sa plateasca nu mai putin de 1.000 de dolari. Un student poate "licita" chiar mai mult daca doreste o nota mai mare, un 8 sau 9. "Depinde de student. Unii platesc mai mult, altii mai putin, in functie de ce nota vor sa aiba. Depinde si de profesor. Unii vor mai mult, altii mai putin, altii nu vor nimic sau, daca inveti foarte bine, ai sanse sa treci examenul", declara un alt student din Africa, in anul V. Cei care se incapatineaza sa nu dea "dreptul" profesorului au sansa sa dea un examen si de trei-patru ori. In medie, numarul examenelor restante per-student este de trei: "Sint doua cauze pentru care ajungi sa ai restante. Ori n-ai invatat suficient, pentru ca, chiar daca platesti, trebuie sa scrii doua sau trei subiecte din cinci, nu poti da foaia goala. A doua cauza este aceea ca n-ai avut banii la timp", spune studentul din anul V la Medicina Generala.
Ca sa termini facultatea fara sa inveti deloc, iti trebuie cam 5.000 de dolari pe an
Alti studenti spun ca se poate trece prin facultate si fara sa inveti deloc: "Cam patru, cinci mii de dolari il costa un an pe un student care nu invata deloc. Acestia sint insa mai putini", spune un student palestinian, in anul VI la Stomatologie. "Anul trecut am dat citeva examene in vara, si le-am luat. Pentru sesiunea de toamna mi-au ramas celelalte, insa banii de acasa nu au venit la timp. Nu am putut sa dau si bani pentru un anumit profesor, si acum repet anul", marturiseste in soapta un student din anul VI la Medicina Generala. Dupa Anatomie, in topul spagilor pentru anul I, se situeaza, la o distanta destul de mare, Fiziologia, cu o "taxa" medie de 400 de dolari. La discipline ca Biochimia si Biofizica (din anul I), Genetica, Parazitologia si Histologia (din anul II) pretentiile sint mult mai mici, de 100 de dolari. In anul III, la Medicala sau Chirurgie, chiar si la Microbiologie, preturile "sar" insa din nou la 400 de dolari. In anul IV, in top este tot Medicala (Medicina interna), cu aceeasi suma ca si in anul III. Cam la jumatate este apreciata valoarea unui examen la Radiologie si Farmacologie. Trebuie sa precizam insa, ca nu toti profesorii de la disciplinele prezentate mai sus pretind bani de la studenti.
Spagile scad abia in anul VI: intre 20 si 50 de dolari examenul
Abia in anii V si VI studentii straini pot rasufla mai usurati deoarece pretentiile profesorilor scad progresiv, un examen costind in medie 50 de dolari. Dupa cum ne-a asigurat un student din anul VI, la Oftalmologie (anul V) si Dermatologie (anul VI), discipline pe care le-a catalogat ca foarte grele, nu se accepta insa nici un ban.
Dupa ce reusesc sa se obisnuiasca cu mirosul de putreziciune al acestui sistem, pentru studentii veniti din diferite colturi ale lumii pentru a se forma ca medici la UMF Iasi, nimic nu este mai firesc insa sa plateasca chiar si un examen de educatie fizica. Educatia fizica, ca si Informatica (disciplina din anul I), Managementul (anul VI) sau Istoria Medicinii costa, in unele cazuri, intre 20 si 50 de dolari. "In total, un student are nevoie de minimum 700 si maximum 2.500 de dolari pe an", spune studentul din Africa, din anul V la Medicina Generala. Pe linga taxa de 3.800 de dolari, intr-o luna, un student strain mai cheltuieste inca 400 de dolari pentru cazare si masa, deci cam 4.000 de dolari anual costa intretinerea.
Un student strain la UMF Iasi ajunge sa cheltuiasca anual, pe taxe, intretinere si spaga, in jur de 10.000 de dolari
La cei aproximativ 8.000 de dolari cheltuiti intr-un an scolar pe taxa de scolarizare, cazare si masa, se adauga insa suma necesara pentru spagi, adica intre 700 de dolari si 2.500 de dolari. Aceasta inseamna un cost anual de aproximativ 10.000 de dolari. In aceste conditii, studentii straini spun ca era preferabil sa fi mers in Franta, la Lyon, sau in Marea Britanie, la Cambridge. "In Marea Britanie, taxa este de 2.200 de lire, adica 4.500 de dolari, mai mare decit aici, dar acolo nu exista spaga. E adevarat si ca acolo viata este mult mai scumpa decit in Romania, dar cind te intorci la tine in tara ai avantajul ca nu mai trebuie sa dai examen de echivalare si diploma este recunoscuta foarte bine", spune studentul sudanez de la sectia in limba engleza. Paradoxal, renumele universitatii centenare din Iasi pare a nu mai incalzi cu nimic pe studentii straini, care prefera pina si Chisinaul Iasului: "De acum cred ca vor veni din ce in ce mai putini la Iasi si in Romania, in general, pentru ca noi, cind mergem acasa, nu putem sfatui pe nimeni sa vina aici. Avem prieteni care au plecat in tari din Occident si in Moldova. Daca acolo viza este pentru sase ani, aici trebuie s-o reinnoim la trei luni. Si aceasta este o problema foarte mare pentru noi".
Banii de la studenti ajung la profesori prin intermediari
Daca aflind sumele cu care se "lucreaza" pe piata neagra de la UMF ramii stupefiat, povestindu-ti-se modul cum se da spaga, cum ajung dolarii de la "cotizant" la distinsul universitar, ai impresia ca urmaresti un film de aventuri. Rolul determinant in functionarea sistemului il are nu studentul sau profesorul, ei fiind doar polii intre care se desfasoara actiunea. Actiunea propriu-zisa are in centru personajul numit "intermediar". Dupa cum ne-au spus studentii, acesta este in general un absolvent al UMF. Unii dintre intermediari au ramas in Iasi pentru a practica medicina, caratul spagilor fiind deci a doua lor slujba, altii traiesc efectiv din aceasta meserie. O meserie banoasa de altfel deoarece, aproximativ jumatate din suma pe care un student i-o "incredinteaza" pentru a trece un examen ii ramine intermediarului. Intermediarul pe care il contacteaza studentii din Liban este un libanez, cel al palestinienilor, un palestinian etc., asta pentru ca studentii nu au incredere in orisicine si nici nu-i pot cunoaste pe ceilalti. La rindul lor, profesorii trebuie sa aiba si ei incredere in intermediar: un profesor nu primeste bani decit de la oamenii lui. Ilicita operatiune se desfasoara cu doua-trei zile inainte de sustinerea examenului, studentii care nu s-au trezit la timp sau care, pur si simplu, nu au avut banii necesari avind, asa cum au marturisit chiar ei, sanse mari de a fi picati, unii chiar absentind din acest motiv. (E.CHISCOP, Mirela CORLATAN)