Colectie bogata de perle la testele nationale

marți, 21 iunie 2005, 23:00
4 MIN
 Colectie bogata de perle la testele nationale

Zaharia este iubita lui Tipatescu, iar Pristanda este politista orasului. Asta stiu unii elevi care au dat proba la Limba si literatura romana a testelor nationale. Ca in fiecare an, profesorii corectori au gasit motive sa se amuze cu elevi care il concureaza cu succes pe „Nelu, elev de scoala primara” din pagina umoristica a „Ziarului de Iasi” sau pe Tetelu de la „Catavencu”. Si anul acesta cadrele didactice au avut parte de variante inedite ale subiectului de literatura. In zeci de teze, „O scrisoare pierduta”, de I.L. Caragiale, a fost transformata intr-un adevarat film de comedie.
„Genul dramatic a aparut chiar inainte de Iisus”
In primul rind, elevii au avut de definit la examen comedia. „Comedia este o specie literara a limbii romane care s-a raspindit in toata tara”, a fost definitia data de un elev. Un altul explica ce inseamna hazul: „In haz razi de nu mai poti te pui jos si razi de pocnesti si incepe sa iti curga lacrimile de bucurie”. Un elev a fost foarte sigur ca „genul dramatic a aparut chiar inainte de Iisus”.
Comedia lui Caragiale a avut chiar si telespectatori in viziunea unui proaspat absolvent de gimnaziu: „Comedia «O scrisoare pierduta» s-a jucat si in teatru, pentru prima oara pe scena teatrului national pe 13 noiembrie 1884 care s-a jucat cu bine si a avut un numar foarte mare de telespectatori”. Mai mult, „Caragiale este unul dintre marii clasici ai literaturii romane in care a scris nemuritoarele «momente si schite» in care autorul infatiseaza cununia starii civile”.
Amorul dintre Nae Catavencu si tanti Mita
In viziunea unui elev de 14 ani, cetateanul turmentat reprezinta prototipul alegatorilor contemporani: „in opera sunt prezente toate personajele, dar si cetateanul turmentat ce seamana foarte bine cu cei care voteaza si astazi”. Personajele operei lui Caragiale au fost schimonosite in fel si chip, inversate, transformate in homosexuali si chiar in politisti: „Zaharia este iubita lui Tipatescu”, iar „Pristanda este politista orasului”. Unii copii au combinat „O scrisoare pierduta” cu „D-l Goe”: „Este vorba de o scrisoare de amor scrisa chiar de Nae Catavencu pentru Tanti Mita. Acesta o pierde si o gaseste. Cetateanul turmentat care o citeste dupa care o pierde si el si o gaseste iar Nae Catavencu care intr-un final o lua lui Tanti Mita”. Intriga are diferite forme, in functie de imaginatia fiecarui elev. „In intriga descrie facerea scrisorii de dragoste de catre Tipatescu pentru sotia lui Trahanache”. Pentru alt elev, „intriga prezinta momentul pierderii scrisorii de dragoste de catre Zoe, ce i-a fost trimisa lui Pristanda”. Si Catavencu pierde scrisoarea intr-un mod misterios: „Catavencu cum a mers el spre casa la lumina unui neon a dat sa o citeasca dar atunci ia-luato”, scrie un elev pentru care si cratima reprezinta o liniuta pusa la intimplare intre litere. Numele personajelor au fost explicate foarte simplu de copii: „… numele lui Farfuridi si a lui Branzovenescu provine de la obiectul farfurie si de la branza mincata de noi” si „Tipatescu – de la tip, Zoe – femeia zvelta si subtirica”. Nestiind ce i se cere la subiectul de Literatura, un elev a descris o intimplare comica din viata lui. „In aceasta comedie eu vreau sa explic cum un coleg de al meu si-a rupt pantalonii de la un scaun. Pe la jumatatea semestrului al II-lea, intr-o zi de miercuri aveam ora de Matematica, Diriginta noastra ne preda ce avem noi de invatat, Eu si cu colegul meu ne jucam in banca…”
„Monologul este acea persoana care vorbeste singura pe scena”
Pina si banala cerere de inscriere adresata directorului unui club al copiilor a fost dificila pentru unii. „Domnule Director, Subsemnata Panduru Marcel, domiciliat la strada Mori la numarul 87, elev in clasa a VIII-a la sola Generala Andrei Sagunu. Va rog sami aprobat permisiunea de a ma inscrie in cercul dumneavoastra de arta populara de la Clubul Copiilor ca asi dori sa imi aprofundezi cunostintele despre folclor”. Alt elev si-a trecut si talentele artistice in cerere, insa le-a omis pe cele gramaticale: „Domnule director, Sunt subsemnatul Marcel Panduru si sunt elev in clasa a VIII-a la Scoala Generala Andrei Saguna si as dori sa ma inscriu la cercul de arta populara de la «Clubul Copiilor» din aceasta localitate. Vreau sa va spun ca stiu cint si cintece si la instrumente. Va multumesc pentru intelegere. P.S. Locuiesc in Bucuresti pe strada Morii, nr. 87”.
In privinta explicarii termenului de monolog, un elev a fost sigur ca „monologul este acea persoana care vorbeste singura pe scena”. Un alt copil a scris ca „masura versului este de doi timpi si trei miscari”.
Elevii au o tendinta spre delirul verbal
Si explicarea versului „Cartea cerului albastru cu mari litere aurite” din poezia „Peisaj” a lui Mihai Eminescu i-a facut pe elevi sa-si scoata la iveala talentele creatoare: „Printr-un transfer de sensuri, poetul transpune vastitatea boltii ceresti intr-o proiectie specifica universului uman, cristalizat in ideea de carte”.
Sefii Inspectoratului Scolar Judetean (ISJ) au o explicatie pentru „perlele” scrise in tezele de la proba de Limba si literatura romana. „Exista copii care nu stiu subiectul, dar improvizeaza, in speranta ca daca scriu o pagina sau doua vor putea promova examenul. Exista o tendinta spre delirul verbal si lipsa de suport logic. Aceste lucruri se educa inca din scoala primara”, a spus prof. Camelia Gavrila, inspectorul general al ISJ. (Francesca STOIAN)

Comentarii