Comuna cu bugetul anual cit salariul prefectului pe o luna

O ripa innamolita, purtind numele pompos de „drum comunal”. In mijlocul ei, cu rotile prinse intr-un fagas adinc, s-a rasturnat o caruta, strujenii de porumb amestecindu-se cu glodul drumului. Chiar daca pare greu de crezut, ulita „hotarului” este un fel de Beverly Hills al comunei Fintinele. Strada unde locuiesc cei mai importanti contribuabili ai comunei. Citeva case mai la vale, aproape de capatul ulitei, intr-o casa batrineasca, cu o palma de pamint in spate, o groapa acoperita cu scinduri in loc de WC si un iepure inchis intr-o cusca de sirma, traieste una dintre cele mai importante familii din Fintinele. Oameni care au platit dintr-un foc, fara sa clipeasca, 2,5% din bugetul pe un an al comunei. Nu le-a fost prea greu. Aceasta pentru ca veniturile anuale ale comunei se ridica la doar 31 milioane lei. Cu un milion mai putin decit salariul lunar al prefectului Spiridon Cretu. Comuna Fintinele, infiintata in urma cu 7 luni, are cel mai mic buget propriu din cele 93 comune existente in judet.
Am gasit cu chiu, cu vai Primaria
Fintinele poate concura, fara rival, la titlul de cea mai saraca localitate din judet. Azvirlita pe un virf de deal, intr-o fundatura de drum de exploatare, avansata succesiv la rangul de drum comunal si apoi de drum judetean, comuna traieste intr-un anonimat aproape total. Nici o placuta nu indica intrarea in comuna formata dintr-un singur sat, infiintata abia in urma cu 7 luni, in preajma alegerilor locale. Ajunsi in Fintinele, a trebuit sa intrebam oamenii daca intr-adevar acolo este comuna sau am trecut de ea fara sa ne dam seama. Ne invirtim o vreme prin comuna, dar afara de o imagine de saracie lucie si vreo doua anunturi scrise pe carton de ambalaje pe garduri, nimic nu ne atrage atentia. Poate doar numarul caselor abandonate este mai mare ca in alte parti. Cu chiu, cu vai am reusit sa gasim primaria, ghidindu-ne dupa indicatiile oamenilor si dupa inspiratie. Doar amplasamentul, linga biserica si peste drum de dispensar, precum si steagul ponosit de la intrare ne-au permis sa realizam ca am ajuns in centrul administrativ al comunei Fintinele.
Sediul Primariei, ca vai de lume
Doua camere, cu sobe reci, gratii la geam si un linoleum ieftin, intins peste pardoseala de ciment. Cindva, aici a fost postul de politie al satului, transformat peste noapte in sediu de comuna. Patru scaune desperecheate, cu tapiteria roasa pina la urzeala, trei birouri si doua fisete sint intreaga zestre a primariei. Deasupra biroului primarului sta atirnat un drapel, lipit de zid cu scotch. Intr-un colt, un fotocopiator, singurul din comuna, si un telefon sint singurele semne ca ne afla in secolul XXI.
Din spatele unui birou se ridica, cu mina intinsa, un barbat intre doua virste, imbracat cu o pereche de pantaloni cu urme de glod uscat, o geaca cu vechime in „cimpul muncii” si o pereche de pantofi ajunsi deja la a treia tinerete. Daca nu l-am fi vazut cu citeva zile inainte, la o sedinta in Prefectura, am fi crezut ca este vreun petent venit sa ceara o autorizatie, si nu primarul Constantin Stiuriuc. Ma prezint, ochesc scurt un scaun si ma asez in dreptul biroului. Cer o scrumiera si mi se intinde un pahar de plastic. „Alta nu-i”, spune usor jenat primarul. Intr-un tirziu, secretarul reuseste, dupa ce a rascolit prin citeva cutii, sa gaseasca o scrumiera veritabila. Ciobita intr-o parte, dar in stare destul de buna.
Buget propriu: 31 milioane lei
Odata tigara aprinsa, discutia poate incepe. Timp de aproape o ora cit am stat de vorba in birou am ramas constant cu o senzatie de absurd. Cind asfaltarea unui kilometru de drum ajunge sa coste 4-5 miliarde lei sau cind o camera de camin in Bularga sau Mircea ajunge la 200 de milioane, este aproape incredibil ca primaria unei comune cu 2.100 de suflete sa supravietuiasca cu cele 31 de milioane lei, cit reprezinta veniturile proprii ale comunei Fintinele.
„Doua mori, o presa de ulei, 9 magazine mixte… Sau crisme, ca oamenii mai beau si cite un pahar acolo. Doi care vind butelii”, enumera Stiuriuc sursele de venit ale micii comunitati. „De fapt, magazinele pot sa le tai de pe lista, ca n-a platit nici unul”, adauga primarul. Intreb nedumerit la ce nivel se ridica taxele locale, daca nici proprietarul unui magazin nu-si poate permite sa le plateasca. „Pai, avem de toate si nici nu-s mari. Pentru moara, 400.000 lei pe an, tot atita crisma. Ar mai fi taxele pe teren, pe casa, pe vehicule. Da’ si pe astea le plateste un om din 10. E 100.000 pe an motocicleta. Da’ n-avem nici una in sat”, spune Stiuriuc.
Un vinzator ambulant de peste, taxat cu 50.000 lei
De altfel, primaria nu este cu mult mai bogata decit oricare satean. Primaria nu are in dotare nici macar o bicicleta sau o caruta. Cind este chemat „la judet”, Stiuriuc ia autobuzul sau vine cu „ia-ma, nene”. „Zilele astea facem leasing pentru o Dacie papuc, ca nu se mai poate sa mergem cu geanta de bani in autobuz”, adauga viceprimarul Costica Marchidan. Vicele a ramas in picioare, rezemat de soba, tot timpul discutiei. Ma asezasem pe singurul scaun liber din birou.
Spusele lui Marchidan au fost intrerupte brusc de o vinzoleala in fata primariei. O Dacie carosata din Movileni se oprise in drum. Usile larg deschise lasau sa se vada, aruncati pe un gratar de lemn, vreo 20 de crapi a 2-3 kg fiecare. Coborit din masina, soferul incepuse sa vinda peste satenilor adunati in jur. In citeva clipe, vicele era in drum, insotit de un functionar, cu chitantierul in mina. Dupa cinci minute, Marchidan s-a intors, radios. „I-am taiat chitanta. I-am luat 50.000, ca l-am trecut la vinzatori ambulanti”, spune mindru Marchidan, fluturind chitantierul din care acum mai lipseste o fila. „Cam asa ne facem aici veniturile locale”, zimbeste primarul. Asadar, fiecare crap vindut la Fintinele a adus bugetului comunei cite 2-3.000 de lei. Nici cit o jumatate de kilogram de porumb.
Cea mai importanta sursa de venit: taxa pe casatorie
Conform situatiilor depuse la Directia Generala a Finantelor Publice, veniturile proprii prognozate ale comunei Fintinele in acest an se ridica la 31.076.000 lei. Pina in momentul in care am ajuns la primarie, se strinsesera deja 28 de milioane, adica 90%. Cu un registru de casa in fata, incercam sa ne dam seama cum de s-au strins aproape toti banii, desi nimeni nu plateste. Registrul ne lasa insa si mai tare in ceata. Din trei pagini, doua sint anulate. Pe celelalte sint trecute mai mult cheltuieli decit incasari. Casierul a terminat liceul economic, dar este abia la inceput. Pina la urma, tot memoria primarului ne scoate din incurcatura. O buna parte din veniturile realizate sint cele exceptionale. Mai exact, pe seama cuplurilor care vor sa se casatoreasca. Aprobarea primarului costa 250.000 lei. Inchirierea unui soi de camin cultural, in fapt o anexa la primarie in care abia incap 50 de oameni, inca 500.000. De la o singura casatorie se incaseaza astfel 750.000 de lei. Adica, 2,5% din veniturile proprii anuale ale comunei. „Am facut sedinta de consiliu si am dublat taxa de casatorie si cea de inchiriere. Vad ca ies ceva bani”, explica primarul. Pentru restul veniturilor, pe usa primariei s-a pus un afis, prin care se anunta ca nu se elibereaza nici o autorizatie decit dupa plata taxelor locale. Cei mai slabi de inger sau fara pile o platesc.
Doi tineri, cei mai importanti platitori de taxe
Curiosi sa vedem cine sint cei mai importanti contribuabili ai comunei, ne indreptam spre ulita hotarului. Faptul ca Mihai si Alina Rediu sint primii casatoriti in Fintinele de cind comuna s-a desprins de Focuri reprezinta un motiv in plus pentru a-i vizita. Intrati in curte, latratul anemic al unui ciine ne anunta prezenta. Din fundul curtii vine agale o tinara de vreo 20-25 de ani. Isi freaca miinile pentru a le curata de pamint. Tocmai se intorcea de la desfacat porumbul. In scurt timp apare si sotul sau. Amindoi pufnesc in ris cind afla ca sint cei mai importanti contribuabili ai comunei. Ea, asistenta medicala la dispensarul din sat, ridica lunar un salariu de 3,4 milioane lei. El, vinzator la unul din cele 9 magazine mixte din Fintinele, cistiga cam tot atit. Stau in casa soacrei mari, unde au fost primiti in spatiu. „Nu ne-am facut inca nunta. Abia am avut bani pentru masa de la cununia civila. Vreo 12 milioane lei. Daca noi am ajuns sa fim baza bugetului…”, spune Mihai Rediu.
Daca ar fi sa traiasca numai din banii strinsi pe plan local, Primaria din Fintinele ar putea sa-si puna deja lacat pe usa. Cele 28 de milioane strinse la buget ca venituri proprii pina acum abia ar ajunge pentru a cumpara un fax, o masa si citeva scaune. Banii strinsi intr-un an nu ar ajunge nici macar pentru a plati lefurile pe o luna ale angajatilor primariei. Ca mai toate comunele nou-infiintate, pe motiv ca sint prea departate de fostul centru, Fintinele supravietuieste practic cu banii primiti prin intermediul Consiliului Judetean. Acesta a alocat comunei Fintinele 1,1 miliarde lei pentru echilibrarea bugetului local. Din comunele nou-infiintate, doar Valea Lupului a primit mai multi bani.
Primarul n-are bani, dar viseaza proiecte
Fara bani, comuna are planuri de viitor: un drum asfaltat pina la Focuri, apa si gaz metan, o primarie noua. Toate pe baza vreunui fond pus la dispozitie de Uniunea Europeana. Pe plan local, sursele de venituri viitoare sint extrem de putine. Trei iazuri secate, care ar putea fi concesionate vreunui investitor dispus sa-si bage banii intr-o fundatura. Sediul CAP-ului – o casa veche, cu scinduri batute in geam – renovat si inchiriat unui alt investitor. Un deal, folosit doar ca pasune, dar al carui lut ar fi bun de caramizi. O asociatie agricola a primariei, la care sa lucreze cei 100 de oameni ce primesc ajutoare sociale. „Planuri avem. Bani sa gasim”, conchide Stiuriuc.
Comuna Valea Lupului, salvata de vilele iesenilor
O singura comuna din cele infiintate odata cu Fintinele pare a fi capabila sa traiasca pe propriile picioare. Valea Lupului, desprinsa din comuna Rediu, amplasata chiar la iesirea din Pacurari, este una din noile zone rezidentiale ale Iasului. Faptul este vizibil si din cifrele seci ale bugetului local. Din trei miliarde lei, cit reprezinta bugetul pe acest an al comunei, 1,4 miliarde sint obtinute din surse proprii. La Bals, veniturile proprii sint de doar 223 milioane. La Roscani, se string doar 114 milioane. Taxele si impozitele locale asigura pentru Rachiteni 211 milioane, pentru Costesti – 86 de milioane lei, iar pentru Draguseni doar 57,5 milioane. „Sint comune noi, aflate la inceput de drum. Nu au sedii pentru primarii, politie sau alte institutii. Nu au structuri pentru colectarea veniturilor proprii. Nu au experienta administrativa. Practic, le lipseste totul”, a rezumat Maria Taran, purtatoarea de cuvint a DGFP.
Cit costa functionarea unei comune
Infiintarea unor noi comune pare sa fi reprezentat o afacere proasta. Chiar reduse la minim, cheltuielile de functionare a comunei depasesc cu mult veniturile proprii ale acesteia. In cazul comunei Fintinele, organigrama primariei cuprinde posturile de primar, viceprimar, secretar, casier, agent agricol, asistent social, operator de rol agricol, paznic si muncitor calificat. Salariile celor 10 angajati ai primariei se ridica lunar la 45,5 milioane lei. Factura telefonica se ridica lunar la 3 milioane lei, iar cea pentru consumul de curent electric la 7-800.000 lei. In total, functionarea Primariei din Fintinele costa lunar aproape 60 milioane lei. Pe parcursul unui an, adaugind si costul lemnelor pentru incalzirea celor doua incaperi ale primariei, intretinerea acesteia ajunge la aproximativ 800 milioane lei. Adica de 25 de ori mai mult decit veniturile proprii ale comunei.
Miroslava, cea mai bogata comuna din judet
Cea mai bogata comuna din judet este de departe comuna Miroslava, singura care reuseste sa traiasca pe propriile picioare. In ultimii ani, Miroslava a reusit sa devina practic independenta de Consiliul Judetean. „Anul acesta, doar Liceul agricol a primit odata 500 de milioane de la CJ. In rest, tot ce intra in bugetul de venituri si cheltuieli sint banii nostri”, a spus secretara Consiliului Local, Elena Florea. Bugetul din acest an al Miroslavei se ridica la 30 miliarde lei. Jumatate din suma este reprezentata din chiriile, taxele si impozitele incasate de la agentii economici de pe raza comunei. Printre acestia, la loc de cinste se afla Metro, Conex sau Gold&Platin. Cealalta jumatate se stringe de la persoanele fizice. „Nu am avut niciodata probleme cu stringerea banilor de la cetateni. Avem contribuabili foarte disciplinati”, a precizat Florea. (Alex ZANOAGA)