Cum sa alegi un sef peste judecatori?

Ce fel de sef le-ar trebui judecatorilor si procurorilor pentru a nu mai avea suspiciuni cu privire la persoana desemnata in functia de conducere? Sa nu se mai spuna ca inscaunarile se fac pe linie de partid sau prin pile si relatii unse cit mai temeinic fie cu bani, fie cu promisiuni ulterioare. Recentele alegeri care au avut loc pentru desemnarea candidatilor la un loc in Consiliul Superior de Magistratura (CSM), a scos lumea magistratilor din amortire. ?Ani de-a rindul ne-am obisnuit sa inghitem totul fara sa ne opunem", a caracterizat un judecator starea de spirit a instantei din care face parte. Desi alegerile care au avut loc saptamina trecuta nu aveau nimic de-a face cu modificarea schemei de sefi din cele doua institutii, ci doar la nivel de CSM, rezultatele votarilor si modul in care au decurs i-au facut pe magistrati sa se uite in curtea proprie. Au inceput sa se intrebe care ar fi solutia ideala si pentru alegerea presedintilor instantelor din care fac parte. Oare ce ar trebui facut sa nu se mai birfeasca pe la colturi? Cum ar putea fi dizolvate ?bisericutele" in care este ?descoperit" drumul ungerii in scaun de sef a unei persoane anume? De la naftalina au fost scoase mai multe variante. Fiecare cu avantajele si dezavantajele sale. ?Ziarul de Iasi" i-a invitat pe citiva judecatori si procurori sa-si prezinte argumentele pro si contra pentru fiecare varianta, posibila, de numire sau alegere a unui presedinte de instanta sau a unui prim procuror. Discutiile au fost libere sub promisiunea ca numele interlocutorilor nostri nu va fi publicat. Doar purtatorii de cuvint au avut ?dezlegare" la nume.
Trei variante pentru sefie
Problema alegerii unui presedinte de instanta a fost intoarsa pe toate fetele de judecatorii si procurorii cu care am stat de vorba. Unii spun ca un concurs de dosare ar fi ideal pentru ca lumea sa fie multumita. ?Se inscriu persoanele care indeplinesc criteriile cerute de lege si care se considera in stare sa conduca o instanta", motiveaza un judecator. Altii prefera votul colectiv in stabilirea presedintilor. ?Atita vreme cit il votez pe cel care il aleg sa ma reprezinte, inseamna ca voi accepta orice hotariri va lua", si-a explicat pozitia un alt magistrat. Altii insa considera ca o astfel de modalitate de stabilire a unui presedinte de instanta nu ar face decit sa incurajeze lenea sau incompetenta. ?Sa stiti ca daca s-ar proceda la alegeri universale, omul este tentat sa voteze pe cel care ar fi mai blind, mai ingaduitor, mai lipsit de fermitate in aplicarea deciziilor. Acest lucru ar conveni de minune celor care ?trag mita de coada? sau se aduna in ?bisericute? pentru o cafea sau birfe", a comentat un judecator. O ultima varianta propusa a fost mentinerea sistemului actual de alegere a presedintilor. Adica, sa se faca propuneri din teritoriu la Ministerul Justitiei, iar propunerile sa fie validate de CSM.
?Cel mai bun cistiga"
Concursul de dosare este o metoda agreata de mai multi judecatori. Principalul argument ar fi acela ca, la construirea dosarului, s-au luat in calcul mai multe criterii, atit profesionale cit si morale. ?Un concurs ar insemna ca cel mai bun cistiga. Bineinteles, daca nu se fac magarii. Frumusel, omul care isi depune candidatura isi va construi un dosar personal care nu poate fi masluit. Negru pe alb, el va arata ce merite profesionale are. Ce rezultate a obtinut in munca sa, ce carti a scos etc ?, a spus un judecator. ?In felul acesta nu s-ar mai cocota in frunte persoane care sint mult mai slab pregatite profesional decit alti colegi", a adaugat un judecator. Daca la ?bataia" dosarelor ar fi mai multi candidati cu sanse egale de a fi numiti sefi, atunci judecatorii propun aprofundarea metodei. ?Aici ar interveni si restul judecatorilor unei instante. Ei ar putea sa spuna despre unul sau despre altul ce fel de relatii colegiale are, daca se face ascultat de oameni, daca da dovada de corectitudine, daca il intereseaza mai mult birfa decit munca si alte lucruri de acest gen. Nu pot nega insa ca astfel de aprecieri ar putea fi subiective", crede un judecator de la Tribunal.
Se cauta calitati manageriale
La Parchet, cei mai multi procurori ar prefera ca un sef sa sustina un concurs inainte de a fi numit intr-o functie de conducere. ?Concursul ?de dosare? probabil ca ar fi cel mai potrivit, in timp ce alegerile ar putea fi subiective", spune un procuror iesean. El a adaugat ca in cazul concursului, orice magistrat poate accede la fotoliul de prim procuror, in functie de realizarile profesionale. Totusi, unii procurori cred ca un concurs nu ar fi oportun, pentru ca au sustinut concurs atunci cind au fost numiti procurori. ?Se urmareste ca in functii de conducere sa ajunga magistrati care au bune capacitati manageriale, ori un concurs de dosare nu poate fi relevant in acest sens", considera un procuror.
?Credeti ca m-as apuca de propaganda si cafea?"
Metoda alegerilor generale a presedintilor de instante a scos pe tapet cele mai multe discutii contradictorii. Practic, magistratii sint impartiti in doua tabere. Unii sint convinsi ca acest tip de alegeri ar reprezenta solutia ideala, in timp ce altii nu accepta nici in gind o astfel de varianta. Principalul argument ?pro" a fost acela ca ?minoritatea s-ar supune majoritatii".
?Noi, cei de aici, ne stim unii pe altii mai mult sau mai putin. Dar daca eu as m-as inscrie intr-o astfel de cursa credeti ca m-as apuca de propaganda sau as da cafea la toti ca sa ma aleaga? In primul rind nu m-as injosi in halul acesta. Poti mitui pe unul, pe altul, dar in nici un caz pe toti. In al doilea rind, daca majoritatea colegilor mei considera ca altul este mai bun decit mine atunci asta este. Democratie, nu?", a comentat o judecatoare un scenariu ipotetic. Un alt argument ?pro" a fost acela ca membrii unei instante stiu mult mai bine ce om le trebuie decit cei din CSM care ?au fost numiti prin criterii politice".
?Iti cistigi usor popularitatea"
Dintre argumentele ?contra" cel mai des invocat este ca ?la o mina de oameni iti poti cistiga foarte usor popularitatea".
?De exemplu, la Tribunal, a fost de ajuns ca judecatoarea Nicoleta Lazar sa fie revocata din functie. A stirnit compasiunea, revolta colegilor si a cistigat capital de popularitate. Colegii s-au simtit atinsi pentru ca fiecaruia i s-ar putea intimpla asa ceva. Prin votul lor, ei s-au opus mai degraba celor din CSM decit sa aleaga un candidat serios pentru CSM", comentat o judecatoare de la Curtea de Apel.
Fuga de sefii duri
In curtea Parchetului, cele mai multe voci sint impotriva unor alegeri universale. Un magistrat a explicat ca, prin folosirea unei astfel de variante, exista riscul ca atunci cind subalternii isi aleg singuri seful, acestia vor avea grija sa nu voteze o ?mina de fier", care sa-i puna la treaba. ?Exemplul procurorului Emilian Eva este elocvent. Desi toata lumea recunoaste ca a facut treaba foarte buna atita timp cit a fost prim procuror la Parchetul de pe linga Judecatorie, daca s-ar pune problema alegerii prin vot nu cred ca ar obtine mai mult de 4-5 voturi", spune magistratul. In continuare, el explica si motivele care i-ar determina pe procurori sa nu-l voteze: ?Sistemul trebuie pus la treaba, dar nu in slujba procurorilor, ci a actului de justitie. Emilian Eva a demonstrat ca este eficient si isi poate pune subalternii la treaba, insa aceasta i-a scazut considerabil popularitatea, deci ar avea mici sanse sa fie ales". Un alt magistrat crede insa ca procurorii ar fi responsabili in cazul alegerilor si nu s-ar pune problema votarii unui sef care sa nu-i puna la treaba:
?Cred ca ar conta, in optiunile colegilor mei, mai mult pregatirea profesionala si activitatea din cadrul Parchetului, si prea putini ar cauta un sef ?comod?, care sa fie garantul linistii lor", spune magistratul.
Fiecare are prieteni si dusmani
Pastrarea sistemului actual de numire al presedintilor, via CSM, a stirnit la rindu-i discutii serioase. ?Presedintele Curtii de Apel nu este supraom. Mai poate gresi. Fiecare are prieteni si dusmani. De ce sa stea in puterea unui singur om in ceea ce priveste propunerile? Poate fi obiectiv 100%?", s-a aratat nemultumita o judecatoare. Daca ar fi dupa lege, un presedinte de instanta se alege dupa criterii profesionale si manageriale. ?Conteaza in special si capacitatea de organizare si decizie, gradul de comunicativitate, tactul in relatiile de serviciu, obiectivitatea in aprecierea colaboratorilor", a completat tabloul unui presedinte ideal, magistratul Aurel Dublea, purtatorul de cuvint al Curtii de Apel. In sistemul actual, numirile sint facute de CSM la propunerea ministrului Justitiei care, la rindu-i, si-a aplecat urechea la propunerile venite din teritoriu. Dar cit de obiective sint aceste numiri? ?In conditiile in care propunerile sint facute de Ministerul Justitiei, fara o consultare prealabila a colectivului de aici, exista riscul ca aceste criterii sa nu fie respectate fie din necunoastere fie din alte motive", a atras atentia Aurel Dublea. Judecatorii s-au plins ca nu au fost consultati cind au avut loc numiri la cele trei instante in ultimii ani.
?Nu am luat decizii de una singura"
Actuala presedinta a Curtii de Apel, Anca Ghideanu, ne-a declarat ca este foarte atenta cind este vorba sa aleaga oamenii in functii de conducere. De fapt, ea a trecut doar o singura data printr-o astfel de experienta in Iasi, cind a fost vorba de numirea unui presedinte la Tribunal.
?Am vorbit cu fiecare om in parte si l-am intrebat ce parere are despre propunerile facute. Nu am luat decizia de una singura", a spus Anca Ghideanu. Tot ea a mai adaugat ca este de partea sistemului actual de alegeri al unui presedinte in dauna alegerilor universale. In acelasi timp, aceasta se declara receptiva la orice propuneri de modificare a legii pentru organizarea judecatoreasca in ce priveste modalitatea desemnarii membrilor CSM.
?Cind este promovata valoarea, va asigur ca ma voi bate pentru acest lucru. Sint convinsa ca doamna Maria Gaita are toate sansele sa faca parte din CSM", a mai spus Anca Ghideanu.
Conteaza echipa
Catalin Prisecariu, prim procuror adjunct la Parchetul de pe linga Tribunal, crede si el ca sistemul actual este bun.
?La nivelul Parchetului General exista o imagine foarte clara cu privire la capacitatile profesionale ale procurorilor. Exista fise de evaluare, care sint inaintate la sfirsitul fiecarui an la Parchetul General, deci magistratii din Capitala stiu bine cu cine au de-a face atunci cind se face o propunere de promovare", spune Catalin Prisecaru. Procurorul considera ca este luata in discutie atit activitatea profesionala, cit si conduita morala a magistratilor propusi spre avansare. ?In plus, este vorba despre un act managerial, de formarea si conducerea unei echipe. Din acest motiv, cred ca este normal ca un prim procuror sa fie numit la sugestia sefului sau direct, tocmai pentru a forma echipa de conducere", a declarat adjunctul sefului Parchetului de pe linga Tribunalul Iasi. !
Parchetul iesean este condus de o ?delegatie"
Din sase sefi, doar unul este numit definitiv. Ceilalti au fost numiti cu ?delegatie". Acest lucru inseamna ca pot fi schimbati din functie oricind
Promovarea unui procuror intr-o functie de conducere se face, conform legii de organizare judecatoreasca, la propunerea procurorului general al Romaniei, de catre ministrul Justitiei. Numirea se face pe o perioada de patru ani, insa exista si o ?portita": numirea cu delegatie. Aceasta inseamna ca procurorul este numit in functie pe termen de doua luni, iar dupa aceea mandatul se prelungeste de catre Ministerul Public numai cu acceptul magistratului. O asemenea numire nu mai implica semnatura ministrului Justitiei, pentru ca numirea cu delegatie se face de catre procurorul general al Romaniei. Cealalta fata a monedei este ca pe cit de usor se poate numi la conducerea unei procuraturi un sef, la fel de usor poate fi schimbat. Procurorul care are o functie de conducere in care a fost numit cu delegatie se poate trezi oricind ca mandatul sau nu este prelungit, in acest fel pierzindu-si postul. In aceasta situatie sint aproape toti sefii din Parchetul iesean, cu o singura exceptie. Incepind de la procurorul general si pina la prim procurorul adjunct de la Parchetul de pe linga Judecatorie, magistratii ieseni care conduc procuratura sint numiti cu delegatie.
O singura numire definitiva in trei ani
Cea mai veche numire de acest fel este din noiembrie 1999. Atunci a fost numit procurorul Daniel Ticau in functia de prim procuror adjunct la Parchetul de pe linga Judecatoria Iasi. O luna mai tirziu, la conducerea Parchetului de pe linga Tribunal erau numiti, tot cu delegatie, Eugenia Virvescu, in functia de prim procuror si Catalin Prisecariu, prim procuror adjunct. In aprilie 2001, in functia de prim procuror la Parchetul de pe linga Judecatorie a fost numit Corneliu Marian Gheorghita, iar anul acesta, in luna martie, in functia de procuror general al Parchetului de pe linga Curtea de Apel Iasi a fost numita Maria Pohoata. Absolut toate aceste numiri au fost facute cu delegatie, iar pina in prezent o singura persoana a fost confirmata si numita apoi pe termen de patru ani, adica un mandat intreg. Este vorba despre adjunctul sefului Parchetului de pe linga Tribunalul Iasi, prim procurorul adjunct
Catalin Prisecariu.
Uite functia, nu e functia
In rest, ceilalti sefi din procuratura habar nu au cit vor mai ocupa functiile in care se afla in prezent. Este acesta un handicap pentru procurorii din conducerea Parchetului iesean? Ei spun ca nu, insa daca ar declara altceva ar putea intra in dizgratie. Ar fi fost mai dezinhibati procurorii daca numirea lor in functii de conducere ar fi pe termen de 4 ani, atit cit prevede legea, si nu cu delegatie, fiind oricind vulnerabili? Unii magistrati spun ca da, citiva nu comenteaza, iar altii considera ca nu conteaza cum sint numiti sefii din procuratura. Cert este ca un procuror care este numit sef pe o perioada de 4 ani nu va fi dat jos din scaun decit prin revocare, o masura egala cu sanctionarea activitatii. In acelasi timp, procurorul numit cu delegatie poate fi schimbat prin simpla neprelungire a mandatului, deci fara ?pete negre" in dosar. Si, fiind un domeniu in care aceste ?pete negre" au mare influenta asupra carierei unui magistrat, aproape intotdeauna se alege o varianta consensuala, in care se cade de acord in privinta raminerii intr-o anumita functie. !
Care este secretul numirii cu delegatie ?
In felul acesta prin procurorii incomozi pot zbura oricind din functii
In primul rind, magistratul care a fost promovat in acest fel nu se bucura decit de o stabilitate formala.
?Oricind, un procuror numit prin delegatie poate sa fie schimbat, fara sa fie revocat din functie. Probabil ca magistratii numiti cu delegatie sint mai usor de ?sensibilizat? de anumite persoane influente, care, eventual, au contribuit la promovarea lor. Recent, a fost chiar ?inventata? si o metoda de a scapa de cei nedoriti: faptul ca nu se mai prelungeste mandatul cu delegatie este motivat printr-o ?neimplicare manageriala? extrem de usor de demonstrat", spune, sub rezerva anonimatului, un procuror iesean. Aceasta inseamna ca exista, cel putin teoretic, posibilitatea ca procurorii numiti in functii de conducere sa ?vibreze" la anumite ?sugestii" venite in special din zona politicului. Nici un procuror nu-si asuma o asemenea declaratie, pentru ca si-ar semna cu buna stiinta sfirsitul in magistratura, chiar daca sint destui care gindesc asa.
Ce prevede actualul regulament
Numirea presedintilor instantelor se face parcurgind urmatoarele etape. Presedintele Curtii de Apel face propuneri pe care le inainteaza Ministerului Justitiei. Ministrul transmite propunerile Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Magistratii din acest for au ultimul cuvint pecetluind numirea in functie a persoanelor propuse. In ceea ce priveste desemnarea membrilor CSM, aceasta se face cu acordul camerelor reunite ale Parlamentului, respectiv Camera Deputatilor si Senatul. Din CSM fac parte 15 magistrati dintre care patru sint judecatori de la Curtea Suprema de Justitie, trei sint procurori ai Parchetului Curtii Supreme de Justitie, sase judecatori provin de la Curtile de Apel din tara, iar ultimii doi sint procurori ai Parchetului Curtii de Apel Bucuresti. Recent, printr-o ordonanta de urgenta, s-a marit numarul judecatorilor din teritoriu de la sase la opt persoane reprezentative. In plus, din CSM vor face parte si doi delegati ai Tribunalelor din tara, precum si un procuror care va proveni de la un Parchet de pe linga Tribunal din tara. Desemnarea ultimilor trei membri se va face in urma adunarii generale a presedintilor si vicepresedintilor Curtilor de Apel din Romania. !
(Adriana PLECAN, Radu BURLACU)