Din ce in ce mai multi ieseni prefera concubinajul in locul casatoriei

In vreme ce in Occident este considerata aproape demodata, institutia casatoriei a ajuns sa se perimeze si in Romania. Pina si in mediul rural, unde cuplul nu putea fi conceput in afara casatoriei fara a se supune oprobriului public, concubinajul sau uniunea consensuala, cum este denumit mai nou la nivel oficial, cistiga teren in ritm accelerat. Din ce in ce mai putin tineri merg in ultimii ani in fata ofiterului de stare civila si chiar mai putini ajung in fata altarului. Ca urmare, din ce in ce mai multi dintre copiii care se nasc astazi provin din relatii nelegalizate. Un fenomen care arata o schimbare radicala de mentalitate, considerat pozitiv de unii, ingrijorator de catre altii.
Numarul casatoriilor a scazut cu cite 60 pe an
Daca in tarile vestice mentalitatea in ce priveste rolul si importanta casatoriei s-a schimbat in cea mai mare proportie in anii ’60-’70, concubinajul devenind o institutie in sine, in Romania „dezghetul” a venit abia dupa Revolutie. Cu pasi mici, dar siguri, in opinia specialistilor, romanii se indreapta si ei spre modelul occidental. Iar Iasul, considerat, ca intreaga Moldova, mai traditionalist, se inscrie din acest punct de vedere in «trend». Astfel, dupa cum spune Renata Puscasu, sefa Serviciului de Stare Civila din cadrul Primariei, numarul casatoriilor a ajuns in 2003 la 2466, inregistrindu-se insa o scadere progresiva cu aproximativ 60 pe an, deci cu 2,5%. Aceasta ar insemna ca intr-un deceniu, numarul casatoriilor scade cu 25%. Insa in 2004, pina acum, desi sintem la jumatatea anului, s-au oficializat la Starea Civila doar 957 de relatii. Daca pina la sfirsitul anului tinerii se vor casatori in acelasi ritm, numarul total al legaturilor oficializate ar fi mai mic insa cu 552 decit anul trecut. Familia formata din cuplu conjugal casatorit (potrivit procedurilor legale) si din copiii acestui cuplu ?nceteaza sa mai fie un model dominant, sexualitatea, casatoria si copiii tinzind sa fie realitati distincte. Daca in tarile vestice la aparitia concubinajului a contribuit masiv miscarea feminista, in Romania sint cu totul alte cauze: „La noi, uniunile consensuale sint generate in general de motive de ordin material. Convietuiesti cu cineva ca si cum ai fi casatorit, insa ai o independenta financiara. Iar cind este vorba despre persoane care nu muncesc, uniunea consensuala este preferata pentru ca nu implica si responsabilitati asupra celuilalt, asa cum se intimpla in cazul casatoriei”, spune Renata Puscasu. Factorului material i se adauga, in opinia psihologului Adrian Neculau, de la Universitatea „Al.I.Cuza”, factorul psihologic si cel social. „Tinerii nu mai au curajul sa se casatoreasca, nu vor sa-si mai asume responsabilitati din cauza nesigurantei zilei de miine”, spune acesta, invocind in plus „relaxarea moravurilor”, prin aceasta intelegindu-se adaptarea la modul de viata occidental. In mediul urban, uniunea consensuala mai are si rolul de „testare” a relatiei. Multi tineri prefera aceasta forma de convietuire pina isi definesc sentimentele, recurgind in cele din urma, dupa citiva ani, la casatorie.
Revolutie a uniunii consensuale la tara
Cel mai surprinzator este insa ca uniunile consensuale au inceput sa fie practicate si in mediul rural. Daca pina in 1989 era de neimaginat ca doi tineri sa locuiasca impreuna fara a ajunge initial subiect de birfa pentru intreaga comunitate si fara a fi marginalizati in cele din urma, acum taranii sint mult mai emancipati. „Uniunile consensuale se intilnesc din ce in ce mai des in mediul rural, care era considerat pina acum un pol de stabilitate”, spune Renata Puscasu, precizind ca o consecinta, fireasca de altfel, o reprezinta cresterea numarului de copii ce sint rodul unor relatii nelegalizate. Daca in trecut erau stigmatizati prin expresia „copii din flori”, acum acestia sint crescuti in general de ambii parinti, ca si cum acestia ar fi casatoriti. Motivul pentru care cuplurile nu merg la Starea Civila nici in mediul rural sint tot de ordin material. Ba mai mult, la tara, lipsa banilor face ca din ce in ce mai putine separari ale sotilor sa fie legalizate. Nepermitindu-si costurile unui proces de divort, multi ajung sa traiasca in continuare in uniuni consensuale cu alti parteneri. „Nu este bun acest fenomen, dar este de neoprit. Statul nu poate face nimic in acest sens”, spune prof.dr. Adrian Neculau.
Cununiile religioase in scadere drastica
In paralel cu scaderea numarului casatoriilor la Starea Civila, in ultimii ani se inregistreaza o scadere si mai drastica a numarului de casatorii religioase. Nu datorita faptului ca din ce in ce mai multi tineri se declara atei, ci pur si simplu pentru ca nu au bani sau timp. „Sint multe persoane plecate la munca in strainatate, de exemplu, care au foarte putin timp liber si care vin in tara pentru o saptamina sau doua, se casatoresc civil si apoi pleaca din nou, aminind casatoria religioasa”, spune Renata Puscasu. Desi in lunile de primavara ce urmau Pastelui pina acum era „inflatie” de nunti – cite 5-6 pe week-end -, in acest an, pe tot parcursul lunii mai, la Biserica Barboi, preferata de multi ieseni pentru acest eveniment, si-au unit destinele doar opt cupluri. „Cauza este saracia, insa nu trebuie sa se uite ca o cununie nu este un eveniment folcloric, ci o taina bisericeasca”, spune preotul protopop Constantin Andrei, parohul de la Barboi. (Mirela CORLATAN)